<p>Fotografia este arta care poate face ceea ce timpul nu poate zădărnici: să capteze imagini pe care să le păstreze o eternitate. Un periplu prin lumea în imagini alb-negru sau color poate însemna un moment de reflecÈie pentru cel care simte că dincolo de lucruri se află idealuri, sentimente, pasiuni sau amintiri încarnate în substanÈa inefabilă a artei. Iată câteva frânturi de viaÈă, cuvinte Èi imagini care să vă lumineze această zi.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Primele 10.000 de fotografii sunt cele mai proaste.</strong> &#8211; <strong><a href="https://blog.f64.ro/2015/10/30/un-fotograf-pe-saptamana-henri-cartier-bresson/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Henri Cartier-Bresson</a> </strong></em></p>
<div id="attachment_10681" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10681" class="size-full wp-image-10681" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/breson.jpg" alt="" width="564" height="762" /><p id="caption-attachment-10681" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p><span class="notranslate"><b>Henri Cartier-Bresson</b> ( 22 august 1908 &#8211; 3 august 2004) a fost un fotograf francez umanist considerat maestru al instantaneului Èi un utilizator timpuriu al filmului de 35 mm. A fost un</span><span class="notranslate"> pionier al fotografiei stradale Èi a privit fotografia ca esenÈială în capturarea unui <i>moment decisiv.</i></span> <sup id="cite_ref-1" class="reference"></sup><span class="notranslate">Cartier-Bresson a fost unul dintre membrii fondatori ai Magnum Photos, începând cu 1947. </span></p>
<div id="attachment_10682" style="width: 479px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10682" class="size-full wp-image-10682" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/bresonel.jpg" alt="" width="469" height="704" /><p id="caption-attachment-10682" class="wp-caption-text">Breson, 1968</p></div>
<p style="text-align: center;"><strong>Niciun fotograf nu este atât de priceput cum este o simplă cameră de luat vederi &#8211; <span class="notranslate"><b>Edward Jean Steichen</b></span></strong></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10689" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/a4dbe80ee728a36609506f622a22eccf.jpg" alt="" width="563" height="727" /></p>
<p><span class="notranslate"><b>Edward Jean Steichen</b> (27 martie 1879 &#8211; 25 martie 1973) </span><span class="notranslate">a fost fotograful cel mai frecvent prezentat în revistă revoluÈionară a lui <strong>Alfred Stieglitz,</strong> &#8221; <i>Camera Work&#8221;</i> , între 1903 Èi 1917. Împreună, Stieglitz Èi Steichen au deschis Galeriile Mici din Photo-Secession, care în cele din urmă au devenit cunoscute sub numele de <strong>291</strong> după adresa sa.Din 1947 până în 1961, Steichen a fost director al Departamentului de Fotografie din Muzeul de Artă Modernă din New York. În timp ce la MoMA, el a pregătit Èi a adunat expoziÈia <i>Familia Omului</i> , care a fost văzută de nouă milioane de oameni.</span></p>
<p><img class="aligncenter wp-image-10690 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/steichen_edward_1160_2005_465407_displaysize.jpg" alt="Edward Steichen" width="565" height="700" /></p>
<p><span class="notranslate">Fotografiile sale de rochii pentru revista <i>Art et Decoration</i> în 1911 sunt considerate primele fotografii de modă moderne publicate vreodată.</span> <span class="notranslate">Din 1923 până în 1938, Steichen a fost fotograf pentru revistele Condé Nast <i>Vogue</i> Èi <i>Vanity Fair, în</i> timp ce lucra Èi pentru multe agenÈii de publicitate, inclusiv J. Walter Thompson .</span> <span class="notranslate">În aceÈti ani, Steichen a fost considerat fotograful cel mai cunoscut Èi cel mai plătit din lume.</span> <span class="notranslate">În 1944 regizează documentul de război &#8222;<i>The Lost Fighting&#8221;</i> , care a câÈtigat Premiul Academiei pentru cel mai bun documentar din 1945.</span></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>În fotografie există o realitate atât de subtilă, încât devine mai reală decât realitatea. &#8211;</strong> </em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Alfred Stieglitz </strong></em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10692" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/c5c93f555cb80b5bea9d355a3682c9ac.jpg" alt="" width="480" height="590" /></p>
<p> ;</p>
<p><span class="notranslate"><b>Alfred Stieglitz</b> (1 ianuarie 1864 &#8211; 13 iulie 1946) a fost un fotograf american Èi promotor de artă modernă, care a contribuit, de-a lungul carierei sale de cincizeci de ani, la a ridica fotografia la rangul unei forme de artă acceptată.</span> <span class="notranslate">Pe lângă fotografia sa, Stieglitz a fost cunoscut pentru galeriile de artă din New York pe care le-a organizat la începutul secolului al XX-lea, în Statele Unite, acolo mulÈi artiÈti europeni avangardiÈti Èi-au găsit spaÈiul propice de afirmare. A fost căsătorit cu pictoriÈa <strong>Georgia O&#8217;Keeffe </strong>(în foto)<strong> .</strong></span></p>
<div id="attachment_10691" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10691" class="wp-image-10691 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/3ccf460f9da1904a3e7b0444950507bf.jpg" alt="Alfred Stieglitz fotografiat de Edward Steichen" width="564" height="705" /><p id="caption-attachment-10691" class="wp-caption-text">Alfred Stieglitz fotografiat de Edward Steichen</p></div>
<p> ;</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Există un anumit lucru pe care fotograful trebuie să-l surprindă- umanitatea momentului.</strong>&#8211; <strong>Robert Frank </strong></em></p>
<div id="attachment_10694" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10694" class="size-full wp-image-10694" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/d82fd03e727c7712432c03b8773c18eb.jpg" alt="" width="564" height="826" /><p id="caption-attachment-10694" class="wp-caption-text">Robert Frank &#8211; New York, 1958</p></div>
<p> ;</p>
<div class="md-page-wrapper">
<div id="content" class="md-content">
<div class="grid">
<div class="grid-sm">
<article id="article-content" class="content">
<section id="ref1" data-level="1"><span class="notranslate"><strong>Robert Frank</strong> (născut la 9 noiembrie 1924, Zürich , ElveÈia), fotograf Èi director elveÈian american, a fost unul dintre cei mai influenÈi fotografi ai secolului al XX-lea, consacrat pentru interpretarea sa în cheie ironică a vieÈii americane. </span><span class="notranslate">Frank a devenit fotograf profesionist la vârsta de 22 de ani, iar în anii 1940 a devenit un fotograf de succes pentru <em>revista Harper&#8217;s Bazaar</em> din Paris .</span> <span class="notranslate">El a simÈit totuÈi că sfera lucrării era prea limitată, motiv pentru care</span><span class="notranslate"> a abandonat fotografia de modă în jurul anului 1948 Èi a plecat în Statele Unite, apoi în Peru pentru a explora posibilităÈile expresive ale camerei de 35 de mm.După ce a fotografiat în Europa în 1950 Èi 1953, Frank s-a întors în Statele Unite. Între anii 1955 Èi 1956, a realizat o serie de fotografii, dintre care 83 au fost în cele din urmă publicate ca <span id="ref50995"></span><em>Americanii</em> (1959), o carte fotografică cu o introducere a romancierului american <span id="ref1002823"></span>Jack Kerouac. Fotografiile, cum ar fi <span id="ref50996"></span><em>Chicago, 1956,</em> au dezvăluit stilul matur al lui Frank, caracterizat de o compoziÈie îndrăzneaÈă Èi un comentariu social ironic, uneori amar.</span></p>
<div id="attachment_10695" style="width: 533px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10695" class=" wp-image-10695" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/7a46c419-755e-4876-b7f1-40cff9fb1201.jpg" alt="" width="523" height="797" /><p id="caption-attachment-10695" class="wp-caption-text">Robert Frank</p></div>
<p> ;</p>
<p><em><strong>Atunci când cuvintele devin neclare, mă voi concentra pe fotografii. Când imaginile vor deveni inadecvate, mă voi mulÈumi cu tăcerea.- Ansel Adams</strong> </em></p>
</section>
</article>
</div>
</div>
</div>
</div>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10806" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/f0062cbc60a820e08895051110256578.jpg" alt="" width="564" height="849" /></p>
<p><b>Ansel Easton Adams</b> (n. 20 februarie 1902 – d. 22 aprilie 1984) a fost unul dintre cei mai apreciaÈi fotografi ai tuturor timpurilor. Fotografiile sale alb-negru cu peisajele Americii sunt cunoscute în toată lumea. El a dezvoltat Èi elaborat un sistem complex numit <i>Zone System</i> pentru controlul vizualizării Èi al expunerii cu scopul de a ajuta fotograful să previzualizeze Èi să obÈină o fotografie care să redea exact starea Èi atmosfera dorită. Împreună cu alÈi fotografi, printre care Edward Weston Èi Imogen Cunningham, a fondat Grupul f/64 în anul 1932.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10807" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/5a5e8ec12939af1d1b368643a9ad8f23.jpg" alt="" width="640" height="809" /></p>
<p> ;</p>
<p><em><strong>Fotografia este un fel de a simÈi, de a atinge, de a iubi. Ceea ce surprinzi pe film este captat pentru totdeauna&#8230; Aminteste lucuri mărunte, mult timp după ce ai uitat totul.</strong></em> <em><strong>&#8211; Aaron Siskind</strong> </em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10808" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/fab6c0310a20e84882e3ebfc0dc7afae.jpg" alt="" width="543" height="715" /></p>
<p><b>Aaron Siskind</b> (4 Decembrie 1903 – 8 februarie 1991) a fost un fotograf de origine americană. El s-a concentrat pe detaliile lucrurilor pe care le fotografia, prezentate sub forma unor suprafeÈe plate, pentru a le separa de subiectul original, astfel distingându-se imagini deosebite faÈă de subiectul original.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-10809" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/03be852aa30ad3f1cee45cf7e4a2c8ac-1.jpg" alt="" width="556" height="626" /></p>
<p><em><strong>Una este să faci o fotografie a unei persoane aÈa cum arată ea, altceva este să faci un portret a cine este ea.</strong>&#8211; <strong>Paul Caponigro </strong></em></p>
<p><img class="aligncenter wp-image-10810" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/14d8cf6fdd71ca3e4ace55a4c11fc75f.jpg" alt="" width="484" height="353" /></p>
<p><b>Paul Caponigro</b> (născut la 7 decembrie 1932) este fotograf american din Boston, Massachusetts .</p>
<p><span class="notranslate">În 1971, lucrările sale au fost expuse în cadrul expoziÈiei de grup &#8222;Le Groupe Libre Expression: Expo 5&#8221;, prezentată de Jean-Claude Gautrand, la festivalul Les Rencontres d&#8217;Arles, FranÈa.</span></p>
<p><span class="notranslate">Opera lui Caponigro este inclusă în colecÈiile Muzeelor ​​de Artă Guggenheim , Whitney , Norton Simon , Muzeul de Artă din New Mexico ÈiMuzeul de Artă Modernă din San Francisco . În 2001, i-a</span><span class="notranslate"> fost acordată Medalia Centenarului Èi a FederaÈiei Onorifice (HonFRPS) a SocietăÈii Royal Photographic Society, ca recunoaÈtere a unei contribuÈii semnificative susÈinute la arta fotografiei. </span><span class="notranslate">Caponigro este un pianist dedicat Èi consideră că formarea sa ca muzician este esenÈială pentru imaginile sale fotografice.</span> <span class="notranslate">Fiul său, John Paul Caponigro , este Èi el un artist al fotografiei.</span></p>
<p><img class="aligncenter wp-image-10813" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Caponigro_Self-portrait988x1500.jpg" alt="" width="516" height="783" /></p>
<p><em><strong>A face fotografii înseamna să savurezi viaÈa intens, fiecare sutime de secundă.</strong>&#8211; <strong>Marc Riboud </strong></em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10811" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/13b4759eb6c1cb79c6d74a99a4b1c2a9.jpg" alt="" width="564" height="377" /></p>
<p><b>Marc Riboud</b> (24 Iunie 1923 – 30 August 2016) a fost un fotograf francez, foarte cunoscut pentru fotografiile sale din Estul Asiei, unde Èi-a desfăÈurat o mare parte din activitate.</p>
<p><span class="notranslate">Fotografiile lui Riboud au apărut în numeroase reviste, inclusiv <i>Life</i> , <i>Géo</i> , <i>National Geographic</i> , <i>Paris Match</i> Èi <i>Stern</i> .</span> <span class="notranslate">A câÈtigat de două ori Premiul Clubului InternaÈional de presă, a primit Premiul pentru realizarea vieÈii la premiile Sony World Photography 2009 Èi a avut expoziÈii retrospective majore la Muzeul de Arte Moderne de la Paris Èi la Centrul InternaÈional de Fotografie din New York. </span><span class="notranslate">Riboud a fost numit un membru de onoare al SocietăÈii Regale Fotografice în 1998. </span></p>
<p><img class="aligncenter wp-image-10812" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Marc_Riboud.jpg" alt="" width="539" height="629" /></p>
<p><em><strong>Lucrul cel mai bun la o fotografie este ca ea nu se schimba niciodată chiar dacă oamenii din ea, da.</strong>&#8211; <strong>Andy Warhol </strong></em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10814" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/dcd4c78eca7610dc02aa14428a0e58df.jpg" alt="" width="564" height="839" /></p>
<p><b>Andy Warhol</b>, născut <i>Andrew Warhola</i>, (n. 6 august 1928, Pittsburgh, Pennsylvania, d. 22 februarie 1987, New York City, New York) a fost un grafician, fotograf, pictor Èi realizator de filme american, personalitate a curentului artistic cunoscut ca Pop Art din Statele Unite. Prin culori Èipătoare, stridente, prin repetarea imaginii aceluiaÈi obiect sau prin ilustrarea unor acte de violenÈă sau accidente, aceste opere devin ilustrarea civilizaÈiei americane. Warhol locuieÈte în atelierul-fabrică &#8211; <i>&#8222;Factory&#8221;</i> &#8211; care în scurtă vreme va deveni un loc de întâlnire pentru avangarda new-yorkeză. Din sfera activităÈilor sale artistice face parte totodată Èi un film experimental, executat în colaborare cu un ansamblu vocal-instrumental psihedelic extrem de influent , <i>The Velvet Underground</i>, Èi, nu în ultimul rând, producÈia de videoclipuri Èi crearea studioului <i>&#8222;Andy Warhol TV&#8221;</i>. Artistul moare la New York pe 22 februarie 1987. A avut o moarte bizară. Cauza decesului este „nedeterminată”, însă spitalul în care s-a internat pentru o banală verificare de rutină a vezicii biliare a avut multe neconcordanÈe privind orele dinaintea decesului.</p>
<p>Averea estimată după moartea acestuia a ajuns la 702 milioane de dolari.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10815" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/b8227e746fff530bab1ef5d13ba93ff5.jpg" alt="" width="450" height="643" /></p>
<p><em><strong>Un bun fotograf este acela care comunică un fapt, atinge inima Èi lasă privitorul o persoană schimbată pentru că l-a vazut. Este, într-un cuvânt, eficient</strong>&#8211; <strong>Irving Penn </strong></em></p>
<div id="attachment_10693" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10693" class="wp-image-10693 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/16a811b78ea5aafcfb598157119b2aa1.jpg" alt="E" width="564" height="580" /><p id="caption-attachment-10693" class="wp-caption-text">Eugen Ionescu, fotografiat de Irving Penn</p></div>
<p><b>Irving Penn</b> (n. 16 iunie 1917, Plainfield, New Jersey – d. 7 octombrie 2009, New York City, New York) a fost unul dintre cei mai cunoscuÈi fotografi americani din secolul al XX-lea. Profilat iniÈial pe portrete sau modă, Penn a fotografiat mai târziu deseori natură moartă. Împreună cu <strong>Richard Avedon</strong>, Penn se numără printre cei mai notorii fotografi americani. ColecÈia lui de fotografii este păstrată la Art Institute of Chicago.</p>
<p>Penn a lucrat timp de doi ani ca designer independent, iar în 1940 a devenit director de artă la Saks Fifth Avenue. După un an, a plecat în Mexic Èi SUA, unde a pictat Èi a realizat fotografii. La întoarcerea în New York, <strong>Alexander Liberman</strong>, director artistic al Vogue (revistă), i-a oferit postul de asistent. Penn a lucrat la aspectul revistei, iar la iniÈiativa lui Liberman, a încercat chiar el să realizeze fotografii. El a continuat să lucreze la această revistă de-a lungul carierei profesionale, implicându-se în domenii diverse precum publicitate, fotojurnalism Èi ilustraÈie. În 1950, Penn Èi-a deschis propriul lui studio în New York.</p>
<div id="attachment_10683" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10683" class="wp-image-10683 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/irving-penn.jpg" alt=" Irving Penn, April 9, 1959, fotografiat de Edward Steichen" width="564" height="557" /><p id="caption-attachment-10683" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/10-dintre-cele-mai-celebre-inele-de-logodna-din-istorie/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">10 dintre cele mai celebre inele de logodnă din istorie</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/21231753_1667737946590917_260396401744890529_n-Copy.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/andreea-livia-davidovici/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andreea Livia Davidovici</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Aspirantă spre carieră medicală, trecută apoi prin tentaÈia biologiei că să revin apoi la prima dragoste filologia ( licenÈiată în limbile engleză-franceză), iubind jocul cuvintelor sub cele mai variate forme (traducere, proză) precum Èi expresia de sine către ceilalÈi pe care acesta îl oferă, iată-mă aici în această minunată familie culturală care m-a ales cu căldură Èi în care să sper să rămân cât ea va fiinÈa.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#097;&#110;&#100;&#114;e&#101;a&#108;iv&#105;&#097;&#064;ya&#104;&#111;o&#046;co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>