<p>Acum, mai mult ca niciodată, piesa „Cei drepÈi/<em>Les Justes</em>” de Albert Camus provoacă Èi reverberează cu o linie de anchetă tulburătoare, dar necesară. Scopurile justifică mijloacele? Este terorismul vreodată o alegere viabilă? Care este adevăratul cost al rezistenÈei? Care este diferenÈa dintre un luptător pentru libertate Èi un criminal? Odată cu „Cei drepÈi ”(1949), Camus a scris nu doar despre lumea de ieri, ci Èi despre lumea de azi, un loc în care indivizi care ucid în numele unor idealuri Èi credinÈe sunt convinÈi de faptele lor „drepte”. „<a href="https://www.tnb.ro/ro/cei-drepti">Cei drepÈi</a>”, montarea semnată de Mihai MăniuÈiu, de la <a href="https://www.tnb.ro/ro">Teatrul NaÈional din BucureÈti</a>, traduce scenic un text tulburător, faÈetat, încercând să ne lămurească despre felul în care istoria malformează sau chiar frânge destine.</p>
<div id="attachment_43005" style="width: 694px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-43005" class="wp-image-43005" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/10/large_Afis_CEI_DREPTI-210x300.jpg" alt="" width="684" height="977" /><p id="caption-attachment-43005" class="wp-caption-text">AfiÈul spectacolului „Cei drepÈi” © TNB</p></div>
<p>Nu doar subiectul, cât Èi locul desfăÈurării acÈiunii, au rezonanÈe puternice într-o lume tulburată de evenimente violente. Textul lui Camus (piesă în cinci acte) are la bază povestea adevărată a unui grup de revoluÈionari ruÈi care l-au asasinat pe Marele Duce Serghei Alexandrovici în 1905. AÈadar, într-un decor (Adrian Damian) permanent creator de atmosferă, avem să aflăm – datarea cronologică se realizează cu ajutorul proiecÈiilor video suspendate &#8211; că, în februarie 1905, la Moscova, un grup de teroriÈti, aparÈinând Partidului Socialist RevoluÈionar, a organizat un atac cu bombă împotriva Marelui Duce Serghei, unchiul Èarului. DuÈumele grele, paturi de campanie, un perete cu multe ferestre ruginite, mobilier învechit &#8211; totul în tonuri de gri murdar &#8211; mărginesc un aer răcoros prin care trec frumoase tinere îmbrăcate în haine de epocă (început de secol XX), elegant tăiate (Costume: Luiza Enescu) Èi bărbaÈi cu mers nervos. Cu toÈii discută despre un posibil atac. AÈadar, grupul de cinci complotatori îÈi expune idealurile despre o posibilă nouă Rusie, în timp ce îÈi confruntă temerile Èi anxietăÈile legate de comiterea unor acte violente de crimă. Este onorabil să comită violenÈă în numele unei cauze demne?</p>
<p>Prima tentativă de atac cu bombă este amânată brusc pentru că Yanek (Marius Manole) vede că trăsura Marelui Duce este ocupată de nepoata Èi nepotul ducelui Èi nu se poate decide să ucidă copii nevinovaÈi. Invariabil, apare întrebarea: „Oare unele vieÈi valorează mai mult decât altele?”. În completarea grupului de conspiratori, se află Stepan (Marius Bodochi), un luptător tenace, Aleksei Voinov (Ciprian Necula, cel mai apropiat actor de vârsta revoluÈionarilor din textul lui Camus), un activist timid, Varia Annenkova (Mirela OpriÈor) Èi Dora (Raluca Aprodu), membrul feminin cel mai aprig al grupului.</p>
<div id="attachment_43006" style="width: 683px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-43006" class="wp-image-43006 " src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/10/Raluca-Aprodu-300x200.jpg" alt="" width="673" height="448" /><p id="caption-attachment-43006" class="wp-caption-text">Marius Manole Èi Raluca Aprodu © Foto: Marius Donici</p></div>
<p>Acest atac Èi circumstanÈele singulare care l-au precedat Èi au urmat sunt subiectul textului scris de Camus. Oricât de extraordinare ar părea unele dintre situaÈiile din această piesă, ele sunt totuÈi istorice. Aceasta nu înseamnă, după cum vom vedea, că „Cei drepÈi” este o piesă istorică. Ciudat de rezonant Èi emoÈionant, cu o perspectivă umanistă, Camus pătrunde în inimile Èi minÈile a cinci idealiÈti care se luptă, fiecare, cu o alegere odioasă Èi, în cele din urmă, comit o crimă, în numele justiÈiei. Marea întrebare (filosofică) a piesei este: „PoÈi să ucizi de dragul revoluÈiei?”, „Să omori câÈiva inÈi pentru a salva mii sau chiar mai mulÈi?” &#8211; La toate astea, doar singur poÈi să decizi. „<a href="https://www.tnb.ro/ro/cei-drepti">Cei drepÈi</a>” este expresia teatrului situaÈional: îl împinge pe spectator să facă alegeri, să se poziÈioneze. DeÈi are ca mize rebeliunea violentă, revoluÈia Èi schimbarea unui regim, piesa lui Camus se menÈine în zona domeniului teoretic, care ar putea ajunge cu greu la culmi dramatice. TotuÈi, spectacolul realizat de Mihai MăniuÈiu aÈază textul sub semnul emoÈionalului Èi-al recunoÈtinÈei faÈă de lume, devenind o pledoarie pentru iubire Èi viaÈă. Cu atât mai mult, un motiv pentru a evoca aceste umbre mari, revolta lor justă, fraternitatea lor dificilă, eforturile disproporÈionate pe care le-au făcut pentru a se împăca cu crima – Èi astfel să ne întrebăm Èi noi unde mai este loialitatea noastră. Dacă am judeca travaliul regizoral referindu-ne doar la relaÈiile sale cu textul, ar însemna să-l minimalizăm. Pentru că Mihai MăniuÈiu, ajutat Èi de plastica scenografiei, cu aplicaÈie pentru semnul teatral expresiv, articulat în toate componentele sale (imagine, miÈcare în cadru/fie Èi vorbitul cu spatele la public, fond sonor) potenÈează replicile lui Camus. Câteodată, abuzează de truvaiurile sale (fundal sonor amplu, obsedant, la volum ridicat, bubuielile/zgomote puternice Èi întunericul lăsat pe mulÈi timpi), dar senzaÈia generală este de structură spectaculară construită inteligent Èi cu imaginaÈie.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Contururile personajelor sunt animate de o zbatere interioară uneori devastatoare, dar mereu vie, acută. Eroii nu sunt categorial „buni” sau „răi”, ci reprezintă aspecte ale umanităÈii surprinse în stare de criză. Bunăoară, dialectica „drepÈilor” este simplă: «Trebuie să ucidem pentru a pune capăt barbariei Èi nedreptăÈii ». Se face totul pentru a se întâmpla Èi, din păcate, cel mai curajos, cel mai idealist – Marius Manole, convingător în rolul central al lui Yanek/ Ivan Kaliaiev – va eÈua. Cauza: copiii sunt în trăsură. Partidul nu a spus să ucidă copiii care sunt consideraÈi nevinovaÈi chiar dacă, potrivit Marii Ducese – interpretată de neobosita Maia Morgenstern – Èi ei sunt foarte cruzi Èi educaÈi după modelul familiei lor.</p>
<div id="attachment_43007" style="width: 630px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-43007" class="wp-image-43007 " src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/10/Marius-Manole-300x200.jpg" alt="" width="620" height="414" /><p id="caption-attachment-43007" class="wp-caption-text">Marius Manole © Foto: Marius Donici</p></div>
<p>Kaliaiev face revoluÈie din credinÈă Èi pledează pentru absolut. Dacă că revoluÈia acceptă moartea unor oameni nevinovaÈi, atunci este inumană. Asemenea acte sunt împotriva onoarei sale, împotriva demnităÈii sale. În timp ce Stepan îi spune că onoarea este un lux, Kaliaiev îi răspunde că onoarea este, dimpotrivă, „ultima bogăÈie a săracilor”. În acest context, Marius Manole pare un slav tradiÈional, de un tragic bine dozat, aproape dostoievskian. Lui i se opune Stepan, personificând terorismul extremist. Dar Stepan Fedorov nu este singurul erou aflat sub semnul neliniÈtii, în căutarea febrilă a punctului de demarcaÈie dintre adevăr Èi minciună, dintre bine Èi rău. Stepan, întrupat de sobrul Marius Bodochi, iese din închisoare, este mânat de ură Èi pledează pentru «JustiÈie absolută». În opinia sa, doar rezultatul contează Èi umanitatea poate fi ignorată în numele «JustiÈiei».ViaÈa este făcută din sacrificii, totul Èine de scară: sacrificarea a doi copii pentru a salva mii, sacrificarea momentului pentru viitor. Potrivit lui, cei care nu acceptă violenÈa nu cred în revoluÈie.</p>
<p>Directorul de scenă foloseÈte personajele clar desenate pentru a spune o poveste atât de intimă, dar oribilă. Conflictul se conturează între două concepte opuse despre revoluÈie: terorismul extremist (personificat de Stepan) – care sacralizează moartea adversarului Èi a martirului – Èi terorismul înfăptuit de ucigaÈii „delicaÈi” (Kaliaiev cu Dora) – care iubesc frumuseÈea Èi urăsc tirania, fiind gata să ucidă pentru a construi o lume în care niciodată nimeni nu va mai ucide. RevoluÈionarii nu pot iubi în această viaÈă dacă vor să-Èi realizeze planurile. Astfel, cei doi tineri nu-Èi pot împlini iubirea decât în moarte, asemenea lui Romeo Èi Julietei. Mirela OpriÈor conferă veridicitate personajului Varia Annenkova, care echilibrează, pe de o parte, raportul de forÈe din interiorul celulei teroriste, dând astfel glas femeilor, care au participat în număr mare la acÈiunile revoluÈionare ale acelor ani, Èi &#8211; pe de altă parte &#8211; amplifică rezonanÈa gravă a temei iubirii imposibile.</p>
<p>O reuÈită deplină o reprezintă Raluca Aprodu în rolul Dorei, care este &#8211; în egală măsură &#8211; Èi tulburată Èi tulburătoare pentru a comunica cu adevărat sentimentul adecvat de disperare Èi deznădejde experimentate de aceÈti revoluÈionari. Chiar Èi atunci când se află la marginea acÈiunii, ascultând conversaÈiile din jurul ei, adesea, ochii Èi limbajul trupului Ralucăi Aprodu sunt uimitor de „moarte”. Versiunea scenică a Dorei &#8211; întrupată de Raluca Aprodu &#8211; este una disperată după dragoste, atenÈie Èi căldură Èi se adresează aproape tuturor celor care i-o vor oferi, mai ales Yanek.</p>
<div id="attachment_43009" style="width: 660px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-43009" class="wp-image-43009 " src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/10/main_Cei-Drepti-0852Foto_MDonici-200x300.jpg" alt="" width="650" height="976" /><p id="caption-attachment-43009" class="wp-caption-text">Raluca Aprodu © Foto: Marius Donici</p></div>
<p>Întrega montare de pe scena sălii Pictura, de la NaÈionalul bucureÈtean, încearcă să concilieze ambiÈia realistă, în care se derulează drama, cu convenÈia discuÈiei etice pe care le reclamă subiectul, optând pentru o dialectică expresivă a semnelor teatrale. Focul Èi gheaÈa se contopesc într-un aliaj ce împrăÈtie fiorii unei presimÈiri funeste. În acest spectacol, doar iubirea/pathosul Èi icoana devin singurele semne luminoase dintr-un univers întunecat Èi îngheÈat. Finalul marchează treptele de asumare ale catastrofei; istoria pare că se repetă – insinuează directorul de scenă. Din nou, „salvarea e în noi!” pare să fie atenÈionarea subtilă Èi sugestia regizorală a unei montări tulburătoare.</p>
<p> ;</p>
<p>„<strong>Cei drepÈi</strong>” de Albert Camus</p>
<p>Traducerea: Marcel Aderca</p>
<p> ;</p>
<p>Regia: Mihai MănuÈiu</p>
<p>Adaptarea: Mihai MănuÈiu</p>
<p>Decorul: Adrian Damian</p>
<p>Costumele: Luiza Enescu</p>
<p>Muzica: Mihai Dobre</p>
<p>Regia tehnică: Andi Tuinea</p>
<p>DistribuÈia:</p>
<p>Ivan Kaliaiev &#8211; <a href="https://www.tnb.ro/ro/marius-manole">Marius Manole</a></p>
<p>Dora Dulebov &#8211; <a href="https://www.tnb.ro/ro/raluca-aprodu">Raluca Aprodu</a></p>
<p>Stepan Fedorov, Skuratov &#8211; <a href="https://www.tnb.ro/ro/marius-bodochi">Marius Bodochi</a></p>
<p>Varia Annenkova- <a href="https://www.tnb.ro/ro/mirela-oprisor">Mirela OpriÈor</a></p>
<p>Marea Ducesă &#8211; <a href="https://www.tnb.ro/ro/maia-morgenstern">Maia Morgenstern</a></p>
<p>Aleksei Voinov- <a href="https://www.tnb.ro/ro/ciprian-nicula">Ciprian Nicula</a></p>
<p><strong>Data premierei: </strong>22.10.2022</p>
<p><strong>Durata: </strong>1 h 30 min / <strong>Pauză: </strong>Nu</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-addthis" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 448 512"><path fill="currentColor" d="M400 32H48C21.5 32 0 53.5 0 80v352c0 26.5 21.5 48 48 48h352c26.5 0 48-21.5 48-48V80c0-26.5-21.5-48-48-48zm-32 252c0 6.6-5.4 12-12 12h-92v92c0 6.6-5.4 12-12 12h-56c-6.6 0-12-5.4-12-12v-92H92c-6.6 0-12-5.4-12-12v-56c0-6.6 5.4-12 12-12h92v-92c0-6.6 5.4-12 12-12h56c6.6 0 12 5.4 12 12v92h92c6.6 0 12 5.4 12 12v56z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;adali&#110;&#097;.du&#109;itra&#099;&#104;&#101;&#064;ym&#097;i&#108;&#046;c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>