am început să semăn cu tine mamă
în fiecare seară pregătesc cina pentru uituci
și pentru gândacii din bucătărie/rotunjori
ca pe vremea ta
casa
pare c-a luat-o la vale
sau valea s-a cutremurat puțin
stau tot mai aproape de azilul sfânta mina
de bucătăria cu miros de ciorbă/de pisicile negre
am niște nopți formidabile
exact cum aveai tu când trecea ultimul tramvai
gol
am început să semăn cu tine și când povestesc
prin gările retractile ale memoriei
aceiași mecanici bețivi
scandalagii
murdari
întârzie toate trenurile
cum se-ntâmpla când tu așteptai pe peron
în speranța unei destinații
semăn cu tine în felul cu mă fac proastă
ești proastă proasto pleacă odată
cu alte cuvinte
visul american la scară locală
injecția letală
tu știai că târziul e un sâmbure de migdală
întâi îți sparge dinții
pe urmă
aroma te bagă-n spital
am început să semăn cu tine mamă
singurătățile noastre își dau târcoale
se pândesc înfometate
a mea este atât de fecundă
ogarii conștiinței înghit rând pe rând puii săi
se-ngrașă
dau semne de oboseală
se mușcă pe sine
la început
fiecare femeie așteaptă bărbatul perfect
covorul roșu propriul oscar
își schimbă culoarea părului culoarea ochilor
acul de sub retină
învață să scrie cereri jurnale plângeri
se întrece pe sine în felul cum detonează vidul
fiecare femeie este o mănăstire de maici pe care
le trimite să facă piața să deretice
să se roage
fiecare femeie sfârșește prin a păși pe pietre
constată câte statui inutile îi ocupă sufletul
își amintește ceva despre fiecare bărbat
niciodată despre bărbatul perfect
fiecare femeie dispune de un potențial imens de tandrețe
are o poză de familie pe care o șterge zilnic de praf
îngroapă în craniu firimituri
cultivă aerul cu păsări și râde calm abia la sfârșit
Citiți și Port eticheta de femme fatale…
