<p><strong>Efectele</strong> <strong>muzicii asupra creierului uman</strong><strong> </strong></p>
<p style="text-align: center;">„<strong>Fără muzică, viaţa ar fi o greşeală</strong>”, afirma Friedrich Nietzsche.</p>
<p>Nu cred că există un citat care să îmbrace atât de perfect importantă muzicii în viaÈă noastră.</p>
<p>Studiile despre efectul muzicii asupra creierului Èi minÈii au Èinut ocupaÈi oamenii de ÈtiinÈă mulÈi ani. Astfel, cercetătorii au descoperit că muzica, mai ales cea indiană, este benefică în cazul multor afecÈiuni, deoarece ajută la secreÈia de endorfine, substanÈe care accelerează procesul de vindecare, arată Buzzle.</p>
<p>Fie că este vorba despre lupta cu anxietatea, fie că este vorba de accelerarea procesului de vindecare în cazul altor boli, <strong>muzica</strong> este răspunsul.</p>
<p>Un răspuns relativ simplu şi rapid este acela că muzica, în primul rând, <strong>creează plăcere şi induce o stare de bine</strong>. Oamenii de ştiinţă au încercat, însă, să pătrundă în subtilităţile fenomenului pentru a înţelege care sunt corelaţiile dintre muzică Èi creierul uman.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>„Muzica este uni cul exemplu despre ce ar fi putut fi comunicarea dintre suflete, dacă nu ar fi fost inventat limbajul, formarea cuvintelor, analiza ideilor.”</strong></p>
<p style="text-align: center;">Marcel Proust</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-13718" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/09/193e4660e9c6df4d6228d3dbb00b72d8.jpg" alt="" width="431" height="761" /></p>
<p>Acum mai bine de un deceniu, o echipă de cercetători, coordonată de doi specialiÈti în neuroÈtiinţă, <strong>Robert J. Zatorre</strong> şi <strong>Valorie N. Salimpoor</strong>, au demonstrat că muzica pe care oamenii o descriu ca având capacitatea de a stârni emoţii puternice, activează centri implicaţi în recompensare, motivaţie şi emoţie. Mai mult, cercetarea a subliniat că atunci când ascultăm ceea ce am putea numi „moment de vârf emoţional” (acele momente în care simţim un fior provocat de plăcere în timp ce ascultăm o anumită secvenţă muzicală), se produce o eliberare de <strong>dopamină</strong>, o moleculă semnalizatoare importantă.</p>
<p>Astfel, atunci când ascultăm muzică plăcută, <strong>dopamina</strong> este eliberată într-o zonă din creier care răspunde la stimulii naturali de recompensare, precum mâncarea sau sexul.</p>
<p>Pentru a afla mai multe informaţii legate de modul în care muzica declanşează sistemul de recompensare din creier, oamenii de ştiinţă au iniţiat un studiu prin care au mimat cumpărarea muzicii online. Mai exact, scopul lor a fost acela de a determina ce se petrece în creier atunci când cineva ascultă o nouă melodie şi decide că i-a plăcut suficient de mult încât să o cumpere. Rezultatele au arătat că activitatea asociată cu recompensarea era direct proporţională cu suma pe care oamenii erau dispuşi să o plătească.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Cum să-Èi explic ce este muzica, dacă nu-Èi este de-ajuns ca o auzi, dacă nu eÈti pregătit să te laÈi copleÈit de ea?</strong></p>
<p style="text-align: center;">Antoine de Saint-Exupery</p>
<p>„Atunci când oamenii ascultă o bucată muzicală pe care nu au mai auzit-o până atunci, activitatea lor cerebrală ne poate indica dacă le place sau dacă o vor cumpăra. Tocmai această creare a aşteptărilor face ca muzica să fie atât de puternică din punct de vedere emoţional”, a explicat Salimpoor, profesor de neuroÈtiinţă la Research Institute din Toronto, conform The Telegraph. „Este foarte interesant deoarece muzica este alcătuită dintr-o serie de sunete care atunci când sunt luate separat nu au nicio valoare, însă aranjate împreună după modele pot acţiona ca recompense”, a menţionat Èi Robert Zatorre, profesor de neurologie la Montreal Neurological Institute.</p>
<p>De asemenea, un studiu derulat în anul 2014 a arătat că muzica a fost utilă pentru pacienÈii cu<strong> fibromialgie</strong>. Studiul a arătat că ascultarea de muzică relaxantă la alegerea pacientului „reduce durerea Èi creÈte semnificativ mobilitatea funcÈională.” Cercetătorii consideră că muzica uÈurează durerea, deoarece ascultarea acesteia declanÈează <strong>opioide</strong> &#8211; calmantele naturale ale corpului. Într-un studiu din 2013, oamenii cărora li s-a administrat medicamentul de blocare a opioidelor, Naltrexone, au experimentat mai puÈină plăcere în timp ce ascultau melodia preferată, sugerând că muzica activează eliberarea de opioide care atenuează durerea.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;"><strong>„Toate lucrurile profunde sunt cântec. Se pare că, cumva, partea esenÈială a noastră cântă, ca Èi cum restul fiinÈei noastre ar fi doar o cusătură ascunsă sau un înveliÈ fără mare valoare.” </strong></p>
<p style="text-align: center;">Thomas Carlyle</p>
<p>Un alt studiu din anul 2013, desfăÈurat la o secÈie pediatrică, a arătat că pacienÈii care ascultau muzică în timpul introducerii unui dispozitiv intravenos simÈeau mai puÈină durere decât ceilalÈi pacienÈi.</p>
<p>Un alt aspect este acela că muzica reduce stresul Èi îmbunatăÈeÈte <strong>memoria.</strong> Acest lucru a fost observat în cadrul unui studiu la care au participat 89 de subiecÈi diagnosticaÈi cu <strong>demenÈă severă</strong>.</p>
<p>Cât despre efectul muzicii asupra <strong>procesului educaÈional</strong>, s-a descoperit nu numai că învăÈatul pe muzică este foarte benefic, dar Èi că muzica produce o stare de bine în care creierul îÈi doreÈte să înveÈe lucruri noi.</p>
<p>Sunetul muzicii poate fi considerat un adevărat drog, în măsură să activeze creierul la fel ca un stimulent chimic Èi să ofere senzaţii de plăcere, excitare sau satisfacţie similare celor furnizate de sex Èi de stupefiante, susţine profesorul Èi cercetătorul în domeniul neurologiei, <strong>Daniel J. Levitin</strong>, fost muzician rock Èi producător de discuri, profesor la Universitatea McGill din Montreal, citat de descoperă.ro. Pe parcursul testelor realizate s-a descoperit că „muzica produce o reacţie chimică, graţie căreia circuitele neuronale implicate ajută la modularea nivelurilor de dopamină, aÈa-numitul hormon al stării de bine, în creier”, a spus Levitin. Adică exact ce se întâmplă Èi în cazul activităţii sexuale Èi al consumului anumitor droguri.</p>
<p style="text-align: center;">„<strong>Descoperirea cântecului Èi crearea instrumentelor muzicale au amândouă la origine impulsul uman ce se situează mult mai profund decât intenÈia conÈtientă : nevoia de ritm în viaÈă … nevoia adâncă, ce transcede gândirea Èi nu Èine seama de nici o primejdie.</strong>”</p>
<p style="text-align: center;">Richard Baker</p>
<p>În timp ce ascultăm melodii vesele sau sentimentale, exaltante sau relaxante, au loc modificări ale sistemului nervos vegetativ care afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac, respiraţia, transpiraţia Èi alte reacţii fiziologice. Această concluzie, Levitin a expus-o în cartea „Creierul nostru muzical”, menţionând că siguranţa joacă un rol important în alegerea muzicii. Într-o anumită măsură, ne încredinţăm muzicii atunci când o ascultăm – ne îngăduim să deschidem către compozitori şi muzicieni o parte din inima şi spiritul nostru; lăsăm muzica să ne poarte undeva în afara noastră. Mulţi dintre noi simt că marile concerte ne pun în legătură cu ceva mai vast decât propria noastră existenţă, cu alţi oameni sau cu Dumnezeu.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>„Muzica nu minte.Dacă poate fi schimbat ceva în lume, acest lucru se poate întâmpla numai prin muzică.”</strong></p>
<p> Jimy Hendrix</p>
<p><strong>Nu toate efectele muzicii asupra creierului uman sunt însă pozitive.</strong> Unele tipuri de muzică pot produce pierderea simetriei dintre cele două emisfere cerebrale, dizabilităţi în învăţare Èi comportament disruptiv la copii, Èi, de asemenea, poate duce la scăderea capacităţii de muncă la adult. SpecialiÈtii consideră că aceste efecte sunt rezultatul ritmului muzicii. Pentru a avea efecte benefice, muzica trebuie să aibă anumite atribute, respectiv să fie suficient de complexă Èi să implice o activitate intensă a creierului.</p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/despre-lasitate-si-ignoranta/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Despre ignoranÈă</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='David Gurau' src='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/gurau/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">David Gurau</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#100;&#097;vi&#100;g&#117;&#114;a&#117;&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;&#111;&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>