Efectele muzicii asupra creierului uman
„Fără muzică, viaţa ar fi o greşeală”, afirma Friedrich Nietzsche.
Nu cred că există un citat care să îmbrace atât de perfect importantă muzicii în viață noastră.
Studiile despre efectul muzicii asupra creierului și minții au ținut ocupați oamenii de știință mulți ani. Astfel, cercetătorii au descoperit că muzica, mai ales cea indiană, este benefică în cazul multor afecțiuni, deoarece ajută la secreția de endorfine, substanțe care accelerează procesul de vindecare, arată Buzzle.
Fie că este vorba despre lupta cu anxietatea, fie că este vorba de accelerarea procesului de vindecare în cazul altor boli, muzica este răspunsul.
Un răspuns relativ simplu şi rapid este acela că muzica, în primul rând, creează plăcere şi induce o stare de bine. Oamenii de ştiinţă au încercat, însă, să pătrundă în subtilităţile fenomenului pentru a înţelege care sunt corelaţiile dintre muzică și creierul uman.
„Muzica este uni cul exemplu despre ce ar fi putut fi comunicarea dintre suflete, dacă nu ar fi fost inventat limbajul, formarea cuvintelor, analiza ideilor.”
Marcel Proust
Acum mai bine de un deceniu, o echipă de cercetători, coordonată de doi specialiști în neuroștiinţă, Robert J. Zatorre şi Valorie N. Salimpoor, au demonstrat că muzica pe care oamenii o descriu ca având capacitatea de a stârni emoţii puternice, activează centri implicaţi în recompensare, motivaţie şi emoţie. Mai mult, cercetarea a subliniat că atunci când ascultăm ceea ce am putea numi „moment de vârf emoţional” (acele momente în care simţim un fior provocat de plăcere în timp ce ascultăm o anumită secvenţă muzicală), se produce o eliberare de dopamină, o moleculă semnalizatoare importantă.
Astfel, atunci când ascultăm muzică plăcută, dopamina este eliberată într-o zonă din creier care răspunde la stimulii naturali de recompensare, precum mâncarea sau sexul.
Pentru a afla mai multe informaţii legate de modul în care muzica declanşează sistemul de recompensare din creier, oamenii de ştiinţă au iniţiat un studiu prin care au mimat cumpărarea muzicii online. Mai exact, scopul lor a fost acela de a determina ce se petrece în creier atunci când cineva ascultă o nouă melodie şi decide că i-a plăcut suficient de mult încât să o cumpere. Rezultatele au arătat că activitatea asociată cu recompensarea era direct proporţională cu suma pe care oamenii erau dispuşi să o plătească.
Cum să-ți explic ce este muzica, dacă nu-ți este de-ajuns ca o auzi, dacă nu ești pregătit să te lași copleșit de ea?
Antoine de Saint-Exupery
„Atunci când oamenii ascultă o bucată muzicală pe care nu au mai auzit-o până atunci, activitatea lor cerebrală ne poate indica dacă le place sau dacă o vor cumpăra. Tocmai această creare a aşteptărilor face ca muzica să fie atât de puternică din punct de vedere emoţional”, a explicat Salimpoor, profesor de neuroștiinţă la Research Institute din Toronto, conform The Telegraph. „Este foarte interesant deoarece muzica este alcătuită dintr-o serie de sunete care atunci când sunt luate separat nu au nicio valoare, însă aranjate împreună după modele pot acţiona ca recompense”, a menţionat și Robert Zatorre, profesor de neurologie la Montreal Neurological Institute.
De asemenea, un studiu derulat în anul 2014 a arătat că muzica a fost utilă pentru pacienții cu fibromialgie. Studiul a arătat că ascultarea de muzică relaxantă la alegerea pacientului „reduce durerea și crește semnificativ mobilitatea funcțională.” Cercetătorii consideră că muzica ușurează durerea, deoarece ascultarea acesteia declanșează opioide – calmantele naturale ale corpului. Într-un studiu din 2013, oamenii cărora li s-a administrat medicamentul de blocare a opioidelor, Naltrexone, au experimentat mai puțină plăcere în timp ce ascultau melodia preferată, sugerând că muzica activează eliberarea de opioide care atenuează durerea.
„Toate lucrurile profunde sunt cântec. Se pare că, cumva, partea esențială a noastră cântă, ca și cum restul ființei noastre ar fi doar o cusătură ascunsă sau un înveliș fără mare valoare.”
Thomas Carlyle
Un alt studiu din anul 2013, desfășurat la o secție pediatrică, a arătat că pacienții care ascultau muzică în timpul introducerii unui dispozitiv intravenos simțeau mai puțină durere decât ceilalți pacienți.
Un alt aspect este acela că muzica reduce stresul și îmbunatățește memoria. Acest lucru a fost observat în cadrul unui studiu la care au participat 89 de subiecți diagnosticați cu demență severă.
Cât despre efectul muzicii asupra procesului educațional, s-a descoperit nu numai că învățatul pe muzică este foarte benefic, dar și că muzica produce o stare de bine în care creierul își dorește să învețe lucruri noi.
Sunetul muzicii poate fi considerat un adevărat drog, în măsură să activeze creierul la fel ca un stimulent chimic și să ofere senzaţii de plăcere, excitare sau satisfacţie similare celor furnizate de sex și de stupefiante, susţine profesorul și cercetătorul în domeniul neurologiei, Daniel J. Levitin, fost muzician rock și producător de discuri, profesor la Universitatea McGill din Montreal, citat de descoperă.ro. Pe parcursul testelor realizate s-a descoperit că „muzica produce o reacţie chimică, graţie căreia circuitele neuronale implicate ajută la modularea nivelurilor de dopamină, așa-numitul hormon al stării de bine, în creier”, a spus Levitin. Adică exact ce se întâmplă și în cazul activităţii sexuale și al consumului anumitor droguri.
„Descoperirea cântecului și crearea instrumentelor muzicale au amândouă la origine impulsul uman ce se situează mult mai profund decât intenția conștientă : nevoia de ritm în viață … nevoia adâncă, ce transcede gândirea și nu ține seama de nici o primejdie.”
Richard Baker
În timp ce ascultăm melodii vesele sau sentimentale, exaltante sau relaxante, au loc modificări ale sistemului nervos vegetativ care afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac, respiraţia, transpiraţia și alte reacţii fiziologice. Această concluzie, Levitin a expus-o în cartea „Creierul nostru muzical”, menţionând că siguranţa joacă un rol important în alegerea muzicii. Într-o anumită măsură, ne încredinţăm muzicii atunci când o ascultăm – ne îngăduim să deschidem către compozitori şi muzicieni o parte din inima şi spiritul nostru; lăsăm muzica să ne poarte undeva în afara noastră. Mulţi dintre noi simt că marile concerte ne pun în legătură cu ceva mai vast decât propria noastră existenţă, cu alţi oameni sau cu Dumnezeu.
„Muzica nu minte.Dacă poate fi schimbat ceva în lume, acest lucru se poate întâmpla numai prin muzică.”
Jimy Hendrix
Nu toate efectele muzicii asupra creierului uman sunt însă pozitive. Unele tipuri de muzică pot produce pierderea simetriei dintre cele două emisfere cerebrale, dizabilităţi în învăţare și comportament disruptiv la copii, și, de asemenea, poate duce la scăderea capacităţii de muncă la adult. Specialiștii consideră că aceste efecte sunt rezultatul ritmului muzicii. Pentru a avea efecte benefice, muzica trebuie să aibă anumite atribute, respectiv să fie suficient de complexă și să implice o activitate intensă a creierului.
Citiți și Despre ignoranță
