<h1><strong><em>„Sunt o voce care caută.” </em>(Eugen Ionescu)</strong></h1>
<div id="attachment_3925" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/627x0.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3925" class="wp-image-3925" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/627x0.jpg" alt="" width="600" height="649" /></a><p id="caption-attachment-3925" class="wp-caption-text">sursă foto: adevarul.ro</p></div>
<p>Piesele de teatru ale lui <strong>Eugen Ionescu </strong>au reprezentat o sursă de inspiraÈie pentru mine încă din perioada liceului. Azi, <strong>26 noiembrie, </strong>sărbătorim ziua de naÈtere a <strong>părintelui teatrului absurd.</strong></p>
<p><em><strong>Eugen Ionescu</strong>, născut în Slatina anului 1909, pe <strong>26 noiembrie,</strong> este considerat protagonistul teatrului absurd. În legătură cu anul naÈterii sale, acesta obiÈnuia să spună că s-a născut mai târziu, adică în anul 1912. Se presupune că la baza acestei afirmaÈii stă moartea precursorului său, <strong>Ion Luca Caragiale</strong>, acesta găsindu-Èi sfârÈitul în acelaÈi an. <strong>Eugen Ionescu</strong> urmează cursurile FacultăÈii de Litere Èi Filozofie din BucureÈti pe specializarea în limba Èi literatura franceză. Aceasta este perioada în care intră în contact cu colegii săi de generaÈie, printre cei mai importanÈi membri numărându-se <strong>Mircea Eliade</strong>, <strong>Emil Cioran</strong>, <strong>Constantin Noica</strong> Èi <strong>Mihail Sebastian.</strong></em></p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>CiteÈte Èi <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://historia.ro/sectiune/portret/eugen-ionescu-adolescentul-vagabond-mai-bine-sa-577133.html" target="_blank" rel="noopener">Eugen Ionescu, adolescentul vagabond</a></span></strong></h3>
<div id="attachment_3928" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/15.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3928" class="wp-image-3928" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/15.jpg" alt="" width="600" height="395" /></a><p id="caption-attachment-3928" class="wp-caption-text">în fotografie, de la stânga la dreapta, Emil Cioran, Eugen Ionescu Èi Mircea Eliade (sursă: catalindumitriu.com)</p></div>
<p><em>,,În fapt, generaÈia tînără, ca miÈcare declanÈată în anul 1927, s-a intersectat cu avangarda românească de mult mai multă vreme activă, iar pînă în momentul cînd opÈiunile politice i-au despărÈit pe aceÈti tineri în grupuri relativ distincte, generaÈia `27 i-a înglobat, în modul cît se poate de firesc, Èi pe avangardiÈtii din eÈalonul de vîrstă al lui Eliade. Ei au ieÈit în arena publică, la început în cea bucureÈteană, cu gesturi, idei, opÈiuni, antipatii, simpatii relativ comune, Èi asta a făcut să fie percepuÈi ca un grup compact. În interiorul generaÈiei însă, concurenÈa dintre ei nu lipsea, aÈa cum nu lipseau nici prieteniile, certurile, duÈmăniile, geloziile, polemicile, iar alegerile lor ideatice au fost libere Èi în continuă transformare.” (</em>Marta Petreu, <strong><em>Ionescu în Èara tatălui</em>, </strong><em>ediÈia a treia, revăzută Èi adăugită, Editura Polirom, IaÈi, 2012, p 67.)</em>. <em>Cu toate acestea, <strong>Ionescu</strong> nu s-a simÈit întotdeauna în locul potrivit, mustind mereu sau apoape mereu o revoltă personală, care, de-a lungul anilor, a prins inclusiv rădăcini politice. În anul 1938 pleacă la Paris ca bursier, unde lucrează ca ataÈat cultural al guvernului Antonescu pe lângă guvernul fascist de la Vichy (cu toate că el a fost întotdeauna pe poziÈii democratice, din punct de vedere al convingerii personale). Tot acolo îÈi scrie teza de doctorat, intitulată „Tema morÈii Èi a păcatului în poezia franceză”, teză pe care nu o va susÈine, însă, niciodată. Numirea sa în postul de ataÈat cultural la legaÈia României din Paris se datorează politicii pe care Mihai Antonescu, ministrul de Externe, a dus-o pentru a salva mai mulÈi intelectuali români.</em></p>
<p><em>Primele apariÈii ale lui <strong>Eugen Ionescu</strong> sunt în limba română, cu poezii publicate în revista „Bilete de papagal” (1928-1931) a lui <strong>Tudor Arghezi</strong>, articole de critică literară Èi o încercare de epică umoristică, „Hugoliada: viaÈa grotescă Èi tragică a lui Victor Hugo”: „În consecinÈă, Eugen Ionescu procedează în <;<;ViaÈa grotescă Èi tragică a lui Victor Hugo>;>; invers decât majoritatea biografilor: îÈi alege un autor pe care îl detestă- Èi ca viaÈă, Èi ca literatură- Èi comite o pseudo-biografie <;<;imaginară>;>; &#8211; dar, în locul uneia edulcorate, apologetice, justificative, compasionale, una acidă, caricaturală, incriminatorie, ironică- chiar sarcastică.” (Gelu Ionescu, în nr. 2, revista de literatură universală <strong>Secolul 20</strong>, edit. de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România, 1972, p. 31.).</em></p>
<p><em> <strong>Eugen Ionescu</strong> debutează cu volumul de versuri „Elegii pentru fiinÈe mici”, apărut în anul 1931. Cele mai de seamă scrieri în limba română rămân eseurile critice, reunite în volumul intitulat „Nu”, premiat de un juriu prezidat de Tudor Vianu pentru „scriitori tineri needitaÈi”. „Principiile de argumentaÈie din <;<;Nu>;>;- Èi anume că orice punct de vedere este egal de îndreptăÈit, cu condiÈia să-l Ètii argumenta cu suficientă ingeniozitate, că orice poate fi demonstrat Èi că nimic nu rezistă <;<;prafurilor în ochi>;>; ale unei argumentaÈii suficient de <;<;incandescente>;>;- Èi-au găsit ca obiect demolarea celebrităÈii literare a lui Arghezi, a lui Ion Barbu, a lui Camil Petrescu, a lui Mircea Eliade È. a.” (Marta Petreu, <strong>Ionescu în Èara tatălui</strong>). </em></p>
<div id="attachment_3930" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/eugene-ionesco-nu_8363062.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3930" class="wp-image-3930" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/eugene-ionesco-nu_8363062.jpg" alt="" width="600" height="904" /></a><p id="caption-attachment-3930" class="wp-caption-text">sursă foto: anticariatuldenoapte.ro</p></div>
<p><em>Piesa de teatru „La Chantatrice Chauve” sau „CântăreaÈa cheală” s-a desfăÈurat în premieră la „Theatre de la Huchette” , pe data de 11 mai 1950, în regia lui Nicholas Bataille. Doamna Monica Lovinescu (care urmase cursurile Seminarului de Regie Èi Artă Dramatică ale lui Camil Petrescu la BucureÈti) a sugerat punerea piesei în scenă, cu toate că prima reprezentaÈie nu a fost un real succes la public sau la critică. Piesa reprezintă o traducere reuÈită în limba franceză sau o variantă prelungită, scrisă în limba română Èi intitulată „EnglezeÈte fără profesor”.</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_3933" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/5626119d93706.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3933" class="wp-image-3933" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/5626119d93706.jpg" alt="" width="600" height="390" /></a><p id="caption-attachment-3933" class="wp-caption-text">„CântăreaÈa cheală”, pusă în scenă de Slava SambriÈ la Teatrul „Eugene Ionesco” (sursă foto: allfun.md)</p></div>
<p><em> Criticii disting, în general, două perioade sau maniere ale teatrului ionescian. Prima cuprinde piese scurte, cu personaje stereotipale, mecanice, cu limbaj fără sens (aparent) Èi cu un nelipsit caracter comic. Printre acestea se numără „CântăreaÈa cheală” (1950), „LecÈia”(1951), „Scaunele”(1952). A doua perioadă se referă la piese ca „UcigaÈ fără simbrie” (1957), „Rinocerii” (1959), „Regele moare” (1962). De regulă aici apare un personaj central, un funcÈionar modest sau un rege melancolic. În aceste piese, acÈiunea Èi decorul devin importante, limbajul devine mai puÈin derutant Èi comicul este înlocuit progresiv cu tragicul.</em></p>
<div id="attachment_3931" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/255005_10150211129914730_546774729_6962920_7727301_n.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3931" class="wp-image-3931" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/255005_10150211129914730_546774729_6962920_7727301_n.jpg" alt="" width="600" height="398" /></a><p id="caption-attachment-3931" class="wp-caption-text">Oana Pellea Èi Răzvan Vasilescu în rolurile Bătrânei Èi Bătrânului din piesa ionesciană „Scaunele”, jucată la Teatrul Bulandra (BucureÈti) Èi regizată de Felix Alexa (sursă foto: simoneciel.ro)</p></div>
<p><em>Prima sămânÈă de revoltă ionesciană s-a aruncat în copilăria dramaturgului, această perioadă nefiind tocmai senină; Èară pe care o bună perioadă o reneagă, România, este pentru <strong>Eugen Ionescu</strong> </em><em>Èara tatălui, în timp ce FranÈa pare să contureze chipul mamei. Ionescu a fost dezamăgit de Èara sa, care i-a oferit doar deznădejde, spre deosebire de FranÈa, care apare, dacă nu ca un înger salvator Èi păzitor, ca o mamă care protejează fără a dojeni Èi iubeÈte necondiÈionat. Personajele sau pseudo-personajele (având în vedere faptul că acestea nu sunt construite în profunzimea lor, reprezentând doar prototipuri umane fără unicitate) operelor dramatice ionesciene sunt inspirate de persoanele apropiate ale autorului, dar în primul rând de familia acestuia. Astfel, imaginea tatălui îl urmăreÈte pe <strong>Ionescu</strong> similar cu arhetipul Umbrei jungiene: „După 1960, cînd damaturgul începe să devină o figură celebră, introduce în publicistica Èi în piesele sale, întîi ca personaje episodice, apoi ca personaje principale, spectrele propriei sale familii: bunici, unchi, mama vitregă, cumnaÈii tatălui său etc. Èi, mai ales, îi aduce în scenă pe mama Èi pe tatăl său. Dacă despre Canetti putem spune că a consacrat literar arhetipul mamei cumplite, despre Ionescu putem spune că a adus în literatură Èi pe scenă figura tatălui odios. Èi, cum vom vedea, a asociat acestei figuri imaginea Èării tatălui, adică imaginea României- Èi nu oricum, ci ca Èară a Gărzii de Fier.” (Marta Petreu, <strong>Ionescu în Èara tatălui</strong>, p. 172)</em></p>
<div id="attachment_3932" style="width: 413px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/coperta1_5_214.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3932" class="wp-image-3932" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/coperta1_5_214.jpg" alt="" width="403" height="611" /></a><p id="caption-attachment-3932" class="wp-caption-text">sursă foto: bestseller.md</p></div>
<p><em>Avocatul <strong>Eugen Ionescu</strong> (tatăl dramaturgului) seamănă cu personajul tatălui din Verdictul lui Kafka, de unde se pot deduce (inclusiv) influenÈele kafkiene asupra dramamturgului: „AÈa cum tatăl din Verdictul kafkian apare, sordid, în halatul de sub care se văd izmenele Èi cămaÈa de noapte cu buzunare, Èi tatăl ionescian, <;<;domnul avocat Eugen Ionescu>;>; este descris prin cîteva elemente invariante, de asemenea sordide Èi, simultan, mitizante. Întotdeauna Ionescu îl asociază cu întunericul: (…). Trăsăturile fizice ale tatălui sunt Èi ele mitic anamorfozate- cel mai adesea tatăl nu are faÈă, în schimb dimensiunile lui sunt mult dilatate.” (Marta Petreu, <strong>Ionescu în Èara tatălui, </strong>p. 173).</em></p>
<p><em><strong>Eugen Ionescu</strong> sau <strong>Eugène Ionesco</strong>, după cum era cunoscut în FranÈa, s-a stins din viaÈă la Paris, în anul 1994, fiind ales membru al Academiei Franceze Èi membru post-mortem al Academiei Române în anul 2009.</em></p>
<div id="attachment_3934" style="width: 437px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/bd71ed463528443c141e1a1054f17a6e.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3934" class="wp-image-3934" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/bd71ed463528443c141e1a1054f17a6e.jpg" alt="" width="427" height="492" /></a><p id="caption-attachment-3934" class="wp-caption-text">sursă foto: evz.ro</p></div>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Domnul Bătrân <i>(Logicianului)</i>: E foarte frumoasă logica.<br />
Logicianul: Cu condiţia să nu abuzezi de ea.” </em>(Rinocerii)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Domnul Smith: Nu pricep un lucru. De ce la rubrica stării civile, în ziar, se dă totdeauna vârsta morţilor dar niciodată vârsta nou născuţilor? E un non-sens.” </em>(CântăreaÈa cheală)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Nu simularea constituie o vină artistică, ci proba simulării.” </em>(Nu)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Cred că nimeni nu Ètie nimic.” </em>(A rupe tăcerea)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Logicianul: Spaima e iraţională. Raţiunea trebuie să-nvingă spaima.” </em>(Rinocerii)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Poezia nu urmăreşte nimic. Ea cunoaşte liric, vizionează, contemplă.” </em>(Nu)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Mediocritatea noastră este aceea care ne determină să părăsim, să renunţăm. Marea iubire nu ştie ce înseamnă renunţarea, n-o cunoaşte. Ea nu se resemnează niciodată, căci resemnarea, la fel ca eşecul, e pentru mediocri.” </em>(Însinguratul)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Nimic nu e mai ruşinos decât să fii prost. E mult mai compromiţător decât să fii criminal, până şi nebunia îşi are aureola ei. Dar să fii prost? Să fii un imbecil, cine acceptă aşa ceva?” </em>(UcigaÈ fără simbrie)</strong></p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="oT9FwiUFwI8" title="Români care au schimbat lumea: Eugen Ionescu (@TVR1)"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=oT9FwiUFwI8"><img src="https://i.ytimg.com/vi/oT9FwiUFwI8/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Români care au schimbat lumea: Eugen Ionescu (@TVR1)"></a></amp-youtube></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/franz-kafka-sunt-determinat-doar-de-valurile-scrisului-meu/">Franz Kafka: „Sunt determinat doar de valurile scrisului meu.”</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;&#105;&#114;&#117;na&#046;m&#105;r&#111;&#110;&#064;ya&#104;&#111;o&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>