
<p>EMIL BRUMARU, UN POET CARE TRĂIEÈTE LA ÎNĂLÈIMEA MARELUI SĂU DESTIN<br> <br>  ; ; ; ; Au trecut ceva ani de când „fredonam”, studente la filo, un ; „Cântec” în care ,,<em>Fecioarele se-mpleticeau în gene / motanii se frecau de damigene / Èi ne era la toÈi atât de lene&#8230;</em>” eram , desigur, îndrăgostite, toate, de EMIL BRUMARU, poetul în vogă al anilor 70, Èi de atunci încoace, la fel! Anii aceia&#8230; ani oarecum încă buni pentru viaÈă, buni pentru scris, pentru poezie, înainte de punctul culminant al terorii, ani în care Poezia avea uriaÈa moÈtenire recentă a lui Arghezi Èi Blaga, apăruse „Singur printre poeÈi”, Marin Sorescu, ani în care citeam Cezar Ivănescu, Èi „Rodul” lui, ani cu poezia lui Nichita Stănescu, care ajunsese de la „Sensul iubirii ” Èi „O viziune a sentimentelor”, la „În dulcele stil clasic”; citeam, în aceeaÈi perioadă, Adrian Păunescu, de la „Ultrasentimente”, 1965, ; la Lumea ca lume”, (1973), îl Ètiam bine Èi pe Mircea Dinescu, cu „InvocaÈie nimănui”, 1971, nu apăruseră încă „La dispoziÈia dumneavoastră” Èi celelalte. <br> ; ; ; ; ; ; ; În acest context, în 1970, între coloanele literaturii române, se remarcă EMIL BRUMARU, cu primul său volum de „VERSURI”, Editura Albatros. Apăruse medicul-poet Emil Brumaru, Èi odată cu el, altă poezie a unei voci ce avea să ne conducă într-un spaÈiu metafizic original, el fiind Poetul care descoperă sufletul omului modern în imagini simple, dar surprinzătoare, cu umor de cele mai multe ori, dar Èi cu spirit tragic alteori. Enumerăm doar câteva titluri, punând în relief forÈa sa creatoare, imaginaÈia, talentul scriitoricesc pe care l-a slujit întreaga viaÈă, poetul nemaipracticând medicina, s-ar părea, după 1975: „Cântece naive”, „Dulapul îndrăgostit”, „Ruina unui samovar”, „Dintr-o scorbură de morcov”, adunate în „Opera poetică”, 2 volume, 2003 Èi 3 volume, ediÈia următoare, 2006. Să nu uităm de acelaÈi 2016, cu AMINTIRI DIN RAI, premiat de USR. „Fluturii din pandiÈpan”, „CerÈetorul de <a href="https://bel-esprit.ro/jacques-prevert-cafeaua-de-dimineata/">cafea</a>”, „Submarinul erotic”, „Infernala Comedie”, „Dumnezeu se uită la noi cu binoclul”, „RezervaÈia de îngeri”, pentru a cita doar o parte din opera marelui poet.<br> <br>  ; ; ; ; ; ; ; Maestrul Emil Brumaru a publicat de curând un „Poem” în proză care ne-a atras atenÈia Èi asupra căruia ne oprim, încercând câteva consideraÈii. Textul, al cărui conÈinut, structură, viziune Èi sensuri metaforice, îl plasează pe autor în linia filozofiei poetice actuale, cel puÈin prin două trăsături definitorii: ambiguitate postmodernă Èi alteritate. ; </p>
<figure class="wp-block-image is-resized"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/12/46469978_1936306479799223_6720013961418244096_n.jpg" alt="" class="wp-image-4899" width="720" height="480"><figcaption>Din arhiva personală (Facebook)</figcaption></figure><p>Textul: </p>
<p><em>Mi-am amintit! CoÈmar matinal. Mă trezesc la 4,15, readorm, iar mă trezesc, tot aÈa de mai multe ori. Pînă ce apare coÈmarul de serviciu! Sînt într-un spital mare, pacient cu o boală relativ uÈoară. Merg Èi acasă din cînd în cînd. Mi se dă o rezervă. Îmi place o doctoriÈă cu fusta roÈie, blondă, caut mereu să fiu în rezerva ei.Acum am o rezervă de lux. Vine Èi mama să mă vadă, apoi apare tata într-un palton impecabil, foarte elegant. Mama zice ceva. Tata aruncă enervat o pungă mare pe jos Èi pleacă furios. Mama pleacă Èi ea, nedumerită. Punga se sparge, curg bomboane dreptunghiulare, parcă Èi castane, e o vraiÈte pe covorul rezervei. Tocmai trece o delegaÈie de engleji. Trece Èi doctoriÈa cu fustă roÈie , dar dispare.Mă gîndesc să renunÈ la medicină. Explic ce e cu dezordinea unei surori medicale. Mă dau jos din pat Èi caut să bag într-o pungă tot. Cînd termin constat că punga nu are fund Èi iar curge tot ce am strîns cu migală, chinuitor de greu. Pe pat văd poÈeta albă a doctoriÈei simpatizate. E din piele fină, albă, cu Ènururi aplicate, roÈii. Ètiu că nu va mai veni. Aud delegaÈia engleză vorbind la director. Ultima imagine e poÈeta pe care o pun bine pe pat, era pe-o margine, să nu cadă Èi ea. Mă trezesc E, incredibil 7, 46. Fac mai multe cruci, deschid radioul de la cap, apoi televizorul: un accident de maÈini, morÈi, oameni veniÈi acasă de sărbători. <a href="https://bel-esprit.ro/jacques-prevert-cafeaua-de-dimineata/">Cafea</a>&#8230; Cînd fierb cafeaua fac iar cîteva cruci. Mă gîndesc: în camera aceea cu grămezi de cărÈi am domit un timp cu Tamara&#8230;ani de zile de fapt&#8230;Afară e o ceaÈă s-o tai cu cuÈitul&#8230; Èi iar mă gîndesc, serios, că în camera mea există un duh rău&#8230; S-ar putea să fie chiar în cărÈile aduse acolo, multe cu istorii ale diavolului, ale răului&#8230; altă explicaÈie ar fi medicamentele luate de vreo 10 ani, ba chiar mai demult unele&#8230; cine Ètie ce combinaÈii chimice&#8230; sau faptul că mănînc uneori seara fel de fel&#8230; Alte amănunte: 1) Taică-miu avea Èi pălărie. 2) Punga părea a fi o valiză diplomat cu mînerul pe lateral. 3) DoctoriÈa blondă e micuÈă, gracilă, are fundul gogonat, manifest miÈcător, nu-mi primeÈte avansurile, ba chiar pare a mă dispreÈui cu un soi de milă profesională Nu am nici o Èansă la curul ei agresiv, absolut remarcabil, la inima ei Èîfnoasă, totuÈi îÈi lasă poÈeta pe patul meu, deci va reveni&#8230; 4) Mama e modest îmbrăcată, cînd pleacă pare a fi doar într-un combinezon alb, scurt, murdar. 5) Pe cît e taică-miu pus la ÈpiÈ, pe atît mama e mai lălîie Èi mai lejeră &#8211; dovada combinezonul vechi, mînjit, prăfuit&#8230;<br> cu luciul pierdut de atît purtat, milaneză tocită de scaune, paturi&#8230; Èi în rezervă stă pe un scaun, oarecum resemnată, în timp ce asistenta, infirmiera au halate apretate albe, albastre&#8230; 6) Englejii par miraÈi de debandada din rezerva mea. Nu Ètiu engleza, nu le pot explica. 7) Am mai stat Èi în alte rezerve, mai sărăcăcioase, mereu urmărind unde lucrează doctoriÈa Èi plasîndu-mă acolo. Pare a fi observat, dar e neutră, nu-i pasă&#8230; Acum, treaz, mă întreb de ce Èi-a lăsat poÈeta în ultima rezervă, renunÈînd să mă consulte, din cauza bomboanelor Èi a castanelor de pe covor. E o speranÈă că va reveni, totuÈi? Èi de ce tata a fost atît de imperios iritat? Èi de ce mama e sumar îmbrăcată într-o vizită la spital? Èi, în fond, cine este acea doctoriÈă atrăgătoare, capricioasă? Èi de ce, iarăÈi, mă gîndesc, în coÈmar, să nu mai fac medicina? Nu mai sînt medic din 1975! PărinÈii sînt morÈi amîndoi de mult timp. Mama era în floarea frumuseÈii pe la 35 de ani. Eu aveam atunci 8 ani. Tot atunci am avut halucinaÈia cu un cuÈit strălucitor între fesele ei goale, cînd dormea pe burtă, pe care m-am dus să-l iau Èi nu era nimic&#8230; Mama nu s-a trezit, a dormit în continuare. Noaptea următoare an visat acelaÈi cuÈit sprijinit cu vîrful ascuÈit de un fir lung de iarbă foarte verde, se legăna Èi nu cădea. Cred că e un vis foarte important, de asta îl Èin mine de la 7-8 ani. În visul acela era multă lumină Èi prospeÈime, iar legănatul firului lung de iarbă ce sprijinea cuÈitul mi se părea neverosimil de mlădios&#8230; de periculos; oricînd cuÈitul putea să cadă sau să rupă firul de iarbă, dar asta nu s-a întîmplat.</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>În primul rând, imaginile-flash în propoziÈii scurte, uneori exclamative, dezvăluie fragmentarismul vieÈii omului modern, condiÈia umană supusă stressului, starea de neliniÈte ce dezvoltă coÈmarul; existenÈa se desfăÈoară în diviziuni minitemporale : „mă trezesc(&#8230;), readorm, iar mă trezesc, tot aÈa de mai multe ori”. ; Odată cu visul ce devine coÈmar, intrăm în ambiguităÈi formale: nedumerirea mamei venită în vizită la spital, punga spartă din care curg bomboane, „parcă Èi castane”, apariÈia Èi dispariÈia doctoriÈei cu „fustă roÈie”, ori apariÈia Èi dispariÈia în vis a unui cuÈit, când într-un loc nepotrivit, când balansând pe firul de iarbă pe care nu-l taie, ca mesaj al visului, deci al subconÈtientului, venit din memoria copilului de opt, nouă ani, că un pericol ce pare iminent nu se va produce, totuÈi, că firul de iarbă ar putea fi, metaforic, propriul trup, iar lama ascuÈită Èi strălucitoare, propria conÈtiinÈă.<br>  ; ; ; ; ; ; ; Absurdul este o categorie estetică pe care poetul o inserează, creând o stare de spirit de tensiune ce augmentează în câmpul liric: a doua pungă în care încearcă în rezerva de spital să adune „deranjul”, este fără fund Èi totul se împrăÈtie din nou, inutil, iar munca aproape sisifică, fără finalitate, prefigurează angoasele omului modern pus în situaÈii care-l constrîng Èi-i limitează, metaforic, spaÈiul de confort, finalmente libertatea de miÈcare se estompează în ambiguităÈi de profunzime: trăim în vis sau în realitate? Realitatea pare a intra în disoluÈie, „cu accident de maÈină, morÈi”, dar Èi visul poate fi ; sau deveni un coÈmar. Gesturile noastre devin automatisme lipsite de sens, ne facem cruci la tot pasul, nu în actul creÈtinesc, ci, parcă, terorizaÈi de ideea de a ne apăra „cineva”, nu se mai Ètie cine, credinÈa se scurge în semne a căror încărcătură s-a pierdut în ambiguităÈi existenÈiale, terorizante, când nu mai Ètim calea. Cafeaua trebuie să fiarbă, face parte din ritualul cotidian, ne umplem viaÈa cu nimicuri fără sens Èi pierdem esenÈialul, căci „afară este ceaÈă”, dar Èi în suflet. ; <br> ; ; ; ; ; ; ; În al doilea rând identificăm alteritatea eului liric, ; ConÈtiinÈa lirică cetranÈează adevărurile, ceaÈa interioară, eul Èi alter egoul apărut cine Ètie de unde, din duhul rău al unor cărÈi, din medicamente luate ani de zile, din alimente ingerate seara, nu se Ètie, planează Èi aici imprecizia, dar totul este analizat punctual, aÈa cum îl vedem pe omul zilelor noastre căutând explicaÈii peste tot Èi negăsindu-le niciodată. Aflăm elemente în contrast, facem evaluări de situaÈii, facem previziuni („îÈi lasă poÈeta, &#8230; deci va reveni”). Identificăm în constructia poetică, un „EU”  ;treaz, în stare de veghe Èi unul aflat în somn, alterităÈi ale aceleiaÈi ; individualităÈi aflate în ipostaze diferite, prilej pentru conÈtientul Èi subconÈtientul liric de a-Èi formula întrebări legate de propria existenÈă, în încercarea de a afla dacă ; sufletul său se va bucura / sau nu de <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a> : „e o speranÈă că va reveni totuÈi?”, dacă va înÈelege vreodată răceala dintre părinÈii săi, de acum deja plecaÈi din această lume tristă, dacă, mai departe, va mai face profesia cea mai nobilă, medicina.<br> <br>  ; ; ; ; ; ; ; ; Formularea unor suite de întrebări, cu revenire obsedantă asupra lor, imposibilitatea de a le soluÈiona, ambiguităÈile situaÈiilor de viaÈă, aÈa cum e ea trăită, fragmentarismul ipostazelor existenÈiale redate, în stare de veghe Èi vis, alteritatea sau percepÈia multiplă a eului, cel de acum, dar Èi cel de odinioară, din copilărie, toate îl plasează pe poetul Emil Brumaru, prin acest text, în postmodernism, la înălÈimea marelui său destin de a acoperi o jumătate de secol, aflându-se mereu în actualitate! <br> <br>  ; ; ; ; ; ; ; Poate prin formaÈia sa profesională, intelectuală Èi culturală, poate prin moÈtenire genetică sau poate pur Èi simplu prin genialitatea sa, prin imensul său talent, Emil Brumaru reuÈeÈte să scoată la iveală, în toată strălucirea sa de diamant, acel Întreg al fiinÈei umane, eternul UNU,  ;sufletul nostru românesc! În versuri uneori cu rafinamentul simplităÈii, dar cu profunzimi cuantice, alteori cu umor Èi spirit ludic, el sculptează în conÈtiinÈa cititorilor săi specificul sufletului nostru, pus pe ghiduÈii, dar ferm Èi grav în relaÈia sa cu lumea Èi cu sine însuÈi. ; <br>  ; ; ; ; ; ; ; Pentru frumuseÈea lor divină, pentru tandreÈea sufletului ce ni-l relevă, Èi pentru spiritul ludic, pentru farmecul viziunii, redăm din poeziile Maestrului EMIL BRUMARU, pe care îl felicităm, cu imensă preÈuire Èi admiraÈie de ZIUA DE NAÈTERE, 25 Decembrie, urându-i LA MULÈI ANI! ViaÈă lungă în glorie Èi împlinire! <br> <br> La mulÈi ani, Maestrului EMIL BRUMARU!</p>
<p>CitiÈi Èi <a rel="noreferrer noopener" aria-label="Note pe marginea „Legilor nescrise” (se deschide într-o filă nouă)" href="https://bel-esprit.ro/florica-patan-note-pe-marginea-legilor-nescrise/" target="_blank">Note pe marginea „Legilor nescrise”</a>, de aceeaÈi autoare: <strong>Florica Patan.</strong><br><br><br><br><br>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Florica Patan' src='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/patan/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Florica Patan</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut într-o zi de duminică, în miezul ei Èi-n miezul iernii, cu nămeÈi înalÈi, cât casa, îi percepeam albaÈtri, de aceea albastrul mă fascinează Èi acum. Èi miezul mă fascinează, miezul cuvintelor Èi al ideilor ce vin la mine pe rând ca într-un puzzle al vieÈii, cu mult albastru din sevele cerului de suflet, de văzduh, de lacrimă&#8230;</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#102;&#108;o&#114;i&#112;&#097;t&#097;n&#064;y&#097;&#104;&#111;&#111;&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>