<p><span style="color: #000000;">Eseul de faÈă caută răspuns la întrebări: precum se poate vedea, oare în familie se poate vorbi doar de sentimente Èi legături de sânge sau este mult mai mult de atâta? Cât este de importantă familia în procesul civilizării? Ce rol joacă familia în cultura contemporană, dar Èi ce rol a jucat/joacă cultura în formarea Èi transmiterea culturii? </span></p>
<p><span style="color: #000000;">Însă întrebarea centrală care ne poate apăsa cel mai mult este lagată de modul în care se transformă familia într-o cultură aflată în tranziÈie.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Pentru început, dacă se doreÈte descrierea familiei, descoperim că nu este doar un concept abstract şi nici un câmp sentimental. Familia, în viziunea mea reprezintă chiar problematica ce stă la baza civilizării umanităţii.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Ca atare, aducând în discursul individual familia, se trezesc varii sentimente precum iubire, apartenenţă, siguranţă, etc./, respectiv se aduc sentimente precum familiaritate şi apropiere. TotuÈi, intimitatea pe care ne-o conferă familia, este doar un construct al epocii moderne, al industrializării şi capitalismului.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">În schimb, această celulă primară în care se organizează societatea conferă individului elemente necesare atât pentru dezvoltare personală cât şi a evoluţiei grupului, precum identitatea şi securitatea. </span></p>
<p><span style="color: #000000;">Astfel, familia este, din<em> illo tempore,</em> o formă elementară de organizare, care, bineînţeles, a fost modelată de epoci şi culturi, transformându-se încontinuu, dar rămânând un model şi transmiţător al culturii.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">În primul rând, pentru înÈelegerea rolului jucat de familie în cultura contemporană, este recomandată observarea evoluţiei modului de construcÈie al familiei, care prezintă o transformare de-a lungul culturilor. Aceste transformări nu sunt uÈor de urmărit în timpurile străvechi, însă în epoca (post-)revoluţiei agrare, într-o cultură post-agrară şi (post-)industrială, s-au păstrat două modele de familie: cea monogamă, specifică Occidentului şi culturii creştine şi cea poligamă, specifică mai ales Orientului. </span></p>
<p><span style="color: #000000;">În al doilea rând, se poate observa că Europa/Occidentul creÈtin a construit un model de familie monogamă, care a devenit un arhetip cultural/ un model al culturii europene. Această familie fiind compusă din un bărbat Èi o femeie, care au fost uniÈi de biserică în faÈa Domnului, printr-un legământ sacru ce nu poate fi rupt.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Astfel, pentru cultura occidentală de după Sf. Augustin Èi până în secolul al XX-lea, familia este un element esenÈial, fără de care viaÈa nu s-ar putea concepe. Mai mult de atât, pentru un creÈtin, această unitate sacră dintre bărbat Èi femeie nu este doar o uniune temporală, ci este un dar divin atemporal.</span></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_29187" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-29187" class="size-full wp-image-29187" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/11/127797371_2538869429691871_6379358392775504769_n-e1606495527964.jpg" alt="" width="600" height="450" /><p id="caption-attachment-29187" class="wp-caption-text">Varga Istvan Attila</p></div>
<p><span style="color: #000000;">În această condiÈie, această familie, chiar Èi pentru biserică, este un loc esenÈial, în care copiii primesc o educaÈie creÈtină/ în spirit creÈtin. Însă acelaÈi lucru este valabil Èi pentru orice altă cultură, familia fiind nucleul primar în care copilului este transmisă spiritualitatea Èi cultura aparte civilizaÈiei din care provine, dar nu neapărat civilizaÈiei propriu-zise.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Nu în ultimul rând, se poate observa că <a href="https://bel-esprit.ro/ce-este-revolutia-sexuala-si-cum-se-manifesta-intr-o-subcultura/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">revoluÈia sexuală</a> din secolul al XX-lea a transformat numeroase puncte de vedere în ceea ce priveÈte familia, care nu mai este neapărat o uniune între un bărbat Èi o femeie/ femeie Èi bărbat, respectiv nu mai este nici atemporală. ConstrucÈia familiei întră în dreptul individului Èi este sanctificată de iubirea resimÈită de individ, care atunci când dispare permite deconstrucÈia legăturii.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Astfel, familia, în epoca (post-)revoluÈiei sexuale, nu mai este decât o unitate dintre două persoane bazată pe o iubire temporară, care, asemenea culturii postmoderne, este într-o continuă tranziÈie. Însă ce efecte poate avea acest deconstructivism postmodern asupra unei culturi aflate în tranziÈie, putem afla căutând (re)descoperirea identităÈii.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Cultura/subculturile rome ne oferă exemple foarte interesante al unei culturi, aÈa cum s-a menÈionat, aflată în tranziÈie, căutând redescoperirea sinelui. De asemenea, discutând despre cultura romilor, nu se discută despre o cultură unitară, ci despre o subcultură, iar unele sunt tradiÈionale, altele în transformare, în căutare, iar altele asimilate, păstrându-Èi doar câteva elemente de identitate etnică.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Astfel, în culturile rome tradiÈionale, asemenea altor culturi tradiÈionaliste, familia esenÈială este construită pe baza structurilor prestabilite, conform voinţei părinţilor. În schimb, în subculturile aflate în tranziÈie, acest model tradiţional este înlocuit, căsătoria nu mai este tabuizată, reprezentând adesea doar un concubinaj. În acelaÈi timp, divorÈul (într-adevăr adesea doar din partea bărbaÈilor) şi recăsătoria sunt permise, ceea ce duce la formarea familiilor aşa-zis destrămate.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Prin urmare, transformarea Èi destrămarea familiei duc la o deconstrucÈie civilizaÈională. În timp ce civilizaÈia/ cât Èi culturile tradiÈionale aveau o durată de viaÈă îndelungată, cea postmodernă este în continuă tranziÈie. De asemenea, deconstrucÈia familiei, prin fenomenul familiilor destrămate, duce adesea la transferul unor modele culturale nonconformiste, care devin adesea sinonim al inculturii. </span></p>
<p><span style="color: #000000;"> CitiÈi Èi despre <a href="https://bel-esprit.ro/recivilizarea-individului-sau-un-impas-de-moment/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Recivilizarea individului</a><br />
</span>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Varga István Attila' src='https://secure.gravatar.com/avatar/9c7564b793ba7082bc1286aa189ac3ecefaff5ab7b53930a89d6cd83fab8290e?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/9c7564b793ba7082bc1286aa189ac3ecefaff5ab7b53930a89d6cd83fab8290e?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/varga-istvan-attila/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Varga István Attila</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Licenţiat în Istorie – Istoria artei şi absolvent al Masteratului de Istorie şi socio-antropologia epocii moderne, Varga István Attila, trăieşte în Zalău, fiind profesor de istorie. În perioada 2016 &#8211; 2018, a fost redactor la revista Art Out, de asemenea are materiale publicate în reviste culturale precum Caiete Silvane, Constelaţii diamantine, Boema, etc. Cercetările lui sunt legate de antropologie istoric, teoria artei şi studii culturale, fiind preocupat de atitudini, influenţa sentimentului de insecuritate şi universul simbolic.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:v&#097;r&#103;&#097;_&#105;&#115;tv&#097;n_&#097;&#116;&#116;i&#108;a&#064;y&#097;&#104;&#111;&#111;&#046;c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>