<p><em>La naiba! Èi ăsta e luat? Cum dracu îi găsesc eu numai pe ăÈtia? Èi chiar îmi plăcea tipul, era o partidă, </em>îÈi zise Alina, în timp ce îÈi strângea fâstâcită cearÈaful în jurul trupului gol, înroÈindu-se din cap până în picioare de ruÈine. Era faÈă în faÈă cu o femeie pe care o găsea frumoasă, probabil cu vreo opt sau zece ani mai tânără decât ea Èi care stătea acum în pragul uÈii dormitorului privind-o – la fel de siderată – pe ea, aÈezată în moÈul patului, goală puÈcă sub aÈternuturile în care probabil dormise împreună cu Mihnea cu o seară înainte. Fusese fericită. Nu credea că bărbatul pe care se pare că îl împărÈeau de ceva timp avusese măcar bunul simÈ – un cuvânt prea mare Èi nepotrivit în context, dar să zicem – să schimbe lenjeria de pat înainte să o ademenească pe ea în cuibuÈorul de nebunii.</p>
<p>Femeia părea la fel de descumpănită ca Èi ea. Adulterinul încremenise undeva în spaÈiul dintre pat Èi cadrul uÈii Èi se uita speriat când la una, când la cealaltă, neÈtiind care va fi următoarea miÈcare. Alina o vedea pe iubita lui Mihnea – sau soÈia? cine naiba Ètia dacă tipul nu era chiar căsătorit Èi omisese să îi spună – că începe să vorbească Èi să gesticuleze haotic, dar nu auzea nimic din ce spune. ÎÈi auzea doar bătăile inimii Èi, dintr-o dată, vocea din cap care începea, rece Èi logic, să facă socoteli.</p>
<p><em>Alina, e o partidă! E bărbatul de care ai nevoie, altul mai bun ca ăsta nu găseÈti. Uită-te puÈin în jur, ce apartament are, ce maÈini conduce! Cu el eÈti asigurată, nu vei avea niciodată probleme. Îi trânteÈti doi plozi Èi aia e. E alt tău forever. În felul ăsta scapi Èi de nenorocitul ăla de job. Ètii bine cât urăÈti avocatura Èi că nu mai suporÈi să lucrezi la idiotul ăla. Păi Èi biata femeie, ea cu ce a greÈit? De ce să te bagi peste viaÈa ei, să strici o relaÈie, poate chiar o căsnicie? Tipul o înÈeală de două luni cu tine Èi ea habar nu are. E clar că lucrurile sunt deja stricate, tu doar culegi roadele. EÈti la locul potrivit, în momentul potrivit. Èi, la naiba, ai 35 de ani. Unde mai găseÈti un bărbat ca ăsta? Ai văzut bine că aÈtia nu cresc pe marginea drumului Èi nici nu fac coadă la uÈa apatamentului tău. ÎÈi spun, nu e de ratat individul. Èine-te tare pe poziÈie, tipa o să îl alunge Èi atunci tu vei fi acolo, disponibilă, să-l consolezi Èi să iei premiul cel mare.</em></p>
<p style="text-align: center;"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/photo-1469519711959-937a472e5d7f-e1535225834476.jpg"><img class="size-medium wp-image-435 alignright" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/photo-1469519711959-937a472e5d7f-300x200.jpg" alt="" width="300" height="200" /></a></p>
<p>Auzi totuÈi pe fundal vocea tinerei femei care părea că încerca să-i explice că se afla într-un loc nepotrivit, că ea Èi Mihnea erau împreună de nu Ètiu câÈi ani Èi că tipa nu are ce să caute acolo. Vocea îi tremura vizibil Èi pe măsură ce avansa în monolog, căpăta inflexiuni ciudate, ascuÈite, de parcă ar fi fost un Èipăt disperat de ajutor. I se părea că femeia aproape o imploră să plece din patul ei, din apartamentul lor – aflase mai târziu că nu era al lor, ci doar al lui – să îl lase pe Mihnea în pace, să îi îngăduie să îÈi vadă mai departe de relaÈia lor, să se retragă din peisaj acum, cât nu e prea mult rău făcut Èi relaÈia lor ar putea fi încă salvată de la moarte. I se făcuse milă de ea, o compătimea, stând încă încremenită în mijlocul patului, cu cearÈaful înconjurat în jurul trupului gol.</p>
<p>O vedea acum repezindu-se în baie cu intenÈia de a-Èi aduna lucrurile personale pe care însă nu le găsi acolo. Mihnea avusese grijă să ascundă orice urmă vizibilă de femeie din casă. Îi privi apoi pe Mihnea cum o luă îngrijorat de braÈ pe femeie Èi o conduse în bucătărie unde încercă să o liniÈtească Èi să o roage să discute despre incident mai târziu, când se vor liniÈti amândoi Èi vor putea discuta raÈional.</p>
<p>Nu avuse putere să se dea jos din pat Èi să se îmbrace decât după ce femeia înÈelată ieÈi din apartament, trântind uÈa în urma ei. Mihnea încercă să îi vorbească, să o ia în braÈe, însă ea îl respinse categoric. Nu putea să-l privească în ochi, nu Ètia cum să reacÈioneze, ce să îi spună. Cel puÈin nu acum. Poate peste câteva zile, când lucrurile se vor decanta, va putea sta faÈă în faÈă cu el Èi îi va putea asculta argumentele, apărarea. Fără sa îi spună vreun cuvânt, ieÈi din apartament Èi chemă din faÈa blocului un taxi. Ajunse acasă, îÈi scoase hainele Èi se băgă sub duÈ. Începu să plângă în hohote Èi nu se putut opri decât după câteva minute bune când o apucă un râs isteric. <em>Cum naiba ajunsese ea în povestea asta? Ar fi trebuit să se prindă că ceva este în neregulă? Oare n-a fost suficient de atentă, a ratat indiciile că tipul ăsta era deja într-o relaÈie? S-a lăsat dusă de val, s-a îndrăgostit atât de rău încât Èi-a pierdut capul Èi a fost păcălită? </em>IeÈi din duÈ, încercând să răspundă acestor întrebări, se înfăÈură în halatul de baie pufos Èi se cuibări în pat, epuizată.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/gregory-pappas-739470-unsplash-e1535556332876.jpg"><img class=" wp-image-550 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/gregory-pappas-739470-unsplash-e1535556332876.jpg" alt="" width="413" height="275" /></a></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>A doua zi, Mihnea o sună. Nu răspunse din prima, nu Ètia dacă e încă momentul să aibă o discuÈie, tot nu Ètia ce să îi spună. După jumătate de oră, Mihnea sună din nou. Se gândi că dacă insistă înseamnă că simte ceva pentru ea, vrea să repare situaÈia, să-Èi ceară iertare Èi să încerce din nou. Răspunse Èi, într-adevăr, la capătul firului găsi un bărbat spăÈit, care o implora să accepte să se mai vadă măcar o dată cu el, să poată explica ce s-a întâmplat, să discute Èi să decidă împreună dacă mai pot continua relaÈia. Acceptă să se vadă cu el în după-amiaza aceea, fără să decidă dacă va continua sau nu aventura, fără să aibă un interogatoriu pregătit pentru el. Voia doar să îl asculte, era curioasă ce avea de spus.</p>
<p>Se văzură la o cafenea din centru. Mihnea arăta destul de rău, părea nedormit Èi era îmbrăcat destul de neglijent. Avea o voce stinsă, lipsită de vlagă. Îi luă mâinile într-ale lui Èi o rugă să îl asculte până la capăt. Îi spuse că regretă enorm, nu Èi-a dorit să o pună într-o astfel de situaÈie, nu plănuise să aibă o relaÈie paralelă, dar se îndrăgostise de ea fără să îÈi dea seama. În plus, relaÈia cu iubita lui mergea destul de prost în ultimele luni, urma să se despartă de ea oricum, doar că toată povestea asta îl luase pe nepregătite. S-a lăsat dus de val, a greÈit, trebuia să îi spună adevărul, dar o iubea mult, era pregătit să facă orice ca să repare răul, îÈi dorea să o poată lua de la capăt. Destul de neîncrezătoare, Alina nu-i putu da un răspuns pe loc. Îi spuse că se simÈea rănită profund Èi că lucrurile nu puteau reveni la normal atât de uÈor, are nevoie de timp, iar el trebuie să-i recâÈtige încrederea. Căzură de acord să rămână totuÈi în legătură, iar când ea va fi pregătită, să se vadă din nou.</p>
<p>* * *</p>
<p>Închise convorbirea cu Mihnea destul de dezamăgită. Era a treia oară în două săptămâni când el nu putea lua cina împreună cu ea Èi cu Matei, băieÈelul lor, pentru că trebuia să lucreze târziu. În seara asta fusese nevoit să se ducă la un eveniment care apăruse din senin, unul din colegii care trebuia să participe avea ceva probleme Èi îl găsiseră pe el drept înlocuitor. Era mâhnit, o ruga să nu se supere, va încerca să ajungă devreme acasă. Alina îi puse copilului cina în farfurie Èi îl privi cum îÈi mănâncă senin, fără mofturi, legumele. Era mândră de el, îl crescuseră frumos, era deja în clasa a doua. <em>Doamne, cum a trecut timpul! </em>După masă, mai petrecu jumătate de oră cu el, apoi îl pregăti de somn. Era deja zece, iar Mihnea nu dădea niciun semn. Îi lăsase câteva mesaje pe care părea că nu le citise. Probabil e prins în discuÈii de afaceri Èi nu are timp să-Èi verifice telefonul.</p>
<p>ÎÈi turnă un pahar de vin Èi se puse pe canapea, cu intenÈia de a relua lectura unei cărÈi pe care o începuse în urmă cu două zile. Nu putu citi mai mult de două fraze, un gând nu tocmai cumsecade îi dădea târcoale. <em>Èi dacă totuÈi nu e la eveniment, cum a spus? Dacă se vede cu altcineva? N-ar fi prima oară când face asta. </em>ÎÈi aminti de gustul amar al poveÈtii de acum mai bine de zece ani când Mihnea jucase la dublu. <em>De ce nu ar face la fel Èi acum? </em>Încercă să facă un inventar al posibilelor motive de nemulÈumire care să îl determine să caute fericirea în altă parte. Îi fu greu, nu i se părea că au probleme, Mihnea nu părea nefericit, din contră, spunea mereu că îi iubeÈte pe ea Èi pe Matei Èi că ei sunt cele mai importante persoane pentru el. <em>N-ar avea motive să se vadă cu alte femei, e fericit cu noi, aÈ Èti dacă ceva nu merge. </em>O liniÈti socoteala asta, aÈa că se duse în dormitor Èi se ghemui sub aÈternuturi. Adormi imediat cu gândul la Mihnea care trebuia să sosească din clipă în clipă Èi să o ia în braÈe.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/alejandra-quiroz-658-unsplash-e1535556487791.jpg"><img class=" wp-image-551 alignright" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/alejandra-quiroz-658-unsplash-e1535556487791.jpg" alt="" width="427" height="284" /></a></p>
<p>SimÈi ca prin vis o îmbrăÈiÈare. Era Mihnea care se cuibărise în pat, lângă ea. O sărută pe obraz, se întoarse cu spatele la ea Èi adormi. Prin somn, Alina se întoarse spre el, îl cuprinse în braÈe, sărutându-l pe gât. SimÈi în părul lui un parfum pe care nu-l recunoÈtea. Nu era al lui, dar nici al ei. O senzaÈie stranie în capul pieptului o trezi de-a binelea. Se uită la ceas, era trei dimineaÈa. SimÈi cum sângele îi urcă spre tâmple Èi ritmul inimii o ia ranza. Nu mai putu adormi, dar nici nu se putu da jos din pat. Era, parcă, paralizată. Rămase cu ochii aÈintiÈi în tavan, încercând să decidă dacă îl va confrunta pe Mihnea îndată ce se va trezi. Adormi în cele din urmă, când nu mai putu Èine deschiÈi ochii împăienjeniÈi de oboseală.</p>
<p>De dimineaÈă se trezi singură în pat. Auzi dinspre bucătărie vocea lui Matei, care îi povestea cu entuziasm tatălui său păÈaniile de la Ècoală. Mihnea îl asculta absorbit Èi îi punea tot felul de întrebări ca să afle detalii. Mirosea a cafea Èi a clătite. PăÈi cu grijă înspre bucătărie, fără să fie auzită sau văzută de cei doi, Èi zăbovi câteva clipe în hol, privindu-i. SimÈi în capul pieptului, în locul ghemului din miezul nopÈii, o căldură plăcută. Se gândi că se înÈelase, nu putea fi parfumul niciunei alte femei, cu siguranÈă simÈurile ei au dat greÈi sau poate chiar visase. Se repezi în bucătărie Èi îi luă pe amândoi în braÈe, sărutându-le obrajii. Era fericită.</p>
<p>Sursă foto: unsplash.com</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40330310_2111691152195814_1192817064977367040_n.jpg" width="100" height="100" alt="Ava Marinescu" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ava-marinescu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ava Marinescu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Sunt o Femeie avocat care s-a trezit într-o zi în faÈa maÈinii de scris împinsă o forÈă lăuntrică pe care n-aÈ Èti să o aÈtern în cuvinte Èi care a trezit în mine o poftă nemărginită de a scrie. În timp, pofta s-a transformat într-o nevoie acută de a sta faÈă în faÈă cu mine, cu adevărul din miezul meu. De a-mi privi în ochi fricile, iubirile nerodite Èi demonii ascunÈi prin cotloane de frica luminii. De a mă scrie mai întâi pe mine, descompundu-mă, bucată cu bucată, operând Èi cosând plăgile sângerânde pentru ca apoi să mă pot reasambla într-un Eu vindecat. AÈa s-a născut volumul de proză scurtă la care lucrez intens. MocneÈte în capul pieptului Èi ideea unui roman de dragoste ceva mai neobiÈnuit. Am decis să las celor două proiecte Èanse egale de izbândă Èi le-am promis că va vedea lumina tiparului cel care va pulsa mai puternic sub epidermă Èi îmi va Èine muza aproape. Scrisul să-mi fie spovedanie Èi doctorie întru renaÈtere.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/anca.vatasoiu/" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-addthis" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 448 512"><path fill="currentColor" d="M400 32H48C21.5 32 0 53.5 0 80v352c0 26.5 21.5 48 48 48h352c26.5 0 48-21.5 48-48V80c0-26.5-21.5-48-48-48zm-32 252c0 6.6-5.4 12-12 12h-92v92c0 6.6-5.4 12-12 12h-56c-6.6 0-12-5.4-12-12v-92H92c-6.6 0-12-5.4-12-12v-56c0-6.6 5.4-12 12-12h92v-92c0-6.6 5.4-12 12-12h56c6.6 0 12 5.4 12 12v92h92c6.6 0 12 5.4 12 12v56z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#118;&#097;t&#097;so&#105;ua&#110;ca&#064;g&#109;&#097;i&#108;&#046;com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>