<header class="entry-header">
<p class="entry-title"><strong>Fantomele trăiesc</strong></p>
</header>
<div class="entry-content">
<p>Golescu s-a îndrăgostit la un moment dat. Fusese timpul potrivit. Cel de tinereÈe, Student fiind, nimic inedit, ca alte milioane a întâlnit o fiinÈă pe care ajunsese să o venereze. Cel puÈin la început. IarăÈi o chestiune comună. Avea un fel de fibrilaÈii când o întâlnea Èi o saluta. Nu aÈtepta răspuns. Era o fată distinsă. Cum să reacÈioneze la o fantomă? Uneori îi zâmbea Èi îl încărca cu multe energii pozitive. Pentru toată viaÈa viitoare. Contingentă. Nesigură. Ulterioară. Da. Iar oraÈele din Èară sunt cele mai iraÈionale Èi conservatoare din lume. Oscilează mereu între neutru Èi bine, rareori rău. Există o politeÈe egoistă evidentă. Conservatoare. Iar pomii, pomii nu-s nici exotici, nici banali. Sunt inediÈi Èi naturali în toată simplitatea lor. Dacă ai ochi să îi vezi alături de cerul brăzdat de nori albi, luminiscenÈi. Iar noaptea, noaptea în trecut rămânea darnică. Găseai la cinci dimineaÈa lapte în lăzile stradale. De îÈi era foame, doamne, fie bine primit. Urbanizarea nu se proteja exagerat.</p>
<p>&#8211;<em>Ce frumoasă …</em> ! Gândi într-o clipită Golescu cu un fel de vinovăÈie ascunsă, genul prin care îÈi place ceva Èi nu ai recunoaÈte sentimentul nici în ruptul capului. Îi era frică de consecinÈe. Adică de judecata altora. Èi de urmările asupra propriului corp. Să nu se îmbolnăvească. Dar sentimentul de plăcere era descris într-un mod personalizat. Unele flori sunt terifiante. Întâlnise ceea ce căutase, însă Èi de ar spune cu voce liberă îi era teamă că o să fie interpretat greÈit sau neînÈeles. Cel mai mult detesta impoliteÈea cuvintelor. A acelora aruncate aiurea fără fundament. Cum să îi spună că este frumoasă, probabil că auzise de la mulÈi o asemenea caracterizare Èi nu ar fi crezut dacă ar fi repetat cu un anume mecanism identic ca să obÈină ceva în schimb. Nu dorea mare lucru. Adică năzuia totul, dar, neîncrederea este mai puternică decât naivitatea din cauza impostorilor. A acelora care dau cu calificativele în stânga Èi în dreapta numai ca să se satisfacă Èi să dispară în ceaÈă, apoi. Nici măcar nu Ètiu ce este frumosul. Doar tranzacÈiile în numele lui. Iar adevărul îl reduc la balele personale. Salivă sărăcăcioasă. Arătată cu obstinenÈă Èi dăruită comunităÈii, întinsă prin intermediul degetelor personale vanitoase, oferită mulÈimii care având bună simÈire îl aplaudă, doar nu Èi-or vizualiza Èi vinde propriul scuipat pe care îl înghiÈeau cu naturaleÈe.</p>
<p>Avea părul lung, natural, semiÈaten Èi cârlionÈat, ori era tunsă scurt, brutal Èi radia culori roÈii evidente. Tuns drept sau fără linii patrulatere. Nimic aiurea. Ori pletele erau curgătoare. Conforme cu gravitaÈia, alcătuiri perfecte. În realitate pe Golescu nu-l interesau pilozităÈile ci picioarele care nu erau defel butucănoase. Criteriu magic. Rămăsese anacronic. Adică rămăsese prizonierul armoniilor elene. Antice. Èi câte femei nu sunt în forme volatile miÈcării? PaÈii pierduÈi pe străzile cu suiÈuri Èi coborâÈuri. Oamenii care se iubesc dau viaÈă armoniei. AÈa era Èi prin Cluj ori BucureÈti, ori în altă parte din România. Fără ofense expate. Suntem ceea ce vedem, iar privirea ne este limitată conjunctural. Călca cu un anumit defect. Nicio frumuseÈe nu este desăvârÈită. Doar pentru naivi există perfecÈiunea. Golescu căutase iubirea. Iar cea din urmă nu are cum să fie absolută decât pentru sinucigaÈi, pentru idealiÈti. Nu era laÈ. Dar rămânea suficient de naiv încât să creadă că nu a devenit un fel de divinitate pentru altă făptură. Ètia că-i un om sau bou, sinonime, adică limitat.</p>
<p>&#8211;<em>Ce frumoasă…</em> Èi petalele erau deschise. I se ofereau, decizie de moment, fără tăgadă. Măcar în acea clipă numai lui. Vederii. Cerului. Ar putea să o rupă, dar de ce să o ofilească pentru un capriciu momentan? Nu că ar dori să fie a tuturor, sau să profite numai el de ea. Din această cauză avea un tremur intern. Cum să imortalizeze clipa? Imposibil. Ca Èi adevărul inconstant. Doar nu era un colecÈionar sau cretin care trăieÈte în trecut Èi prezent. Să se dea mare în faÈa lui, apoi a altora Èi să ignore viitorul. Poate, poate, vine un bou care are cu adevărat nevoie de plantă. Alfel moare. Adică nu de-adevăratelea, dar de actorie. Balele întinse peste frumos Èi frumuseÈe. Nimeni nu are dreptul să le acapareze.</p>
<p>&#8211;<em>Ce frumoasă</em>… este dimineaÈa când te afunzi în vise. Măcar nu superi pe nimeni cu acÈiunile tale. Èi florile sălbatice sunt cele mai frumoase. Cât timp mai rezistă neotrăvite de cretinii care îÈi ucid viitorul. Dar nu înÈeleg acest lucru. Păcat. Pentru frumosul uscat.</p>
<p><em>Cum să omori frumuseÈea?</em> O întrebare retorică Èi fără de sens. E ca Èi cum ai spune cum să vezi mai bine, dacă eÈti un orb neprefăcut? Inutil Èi indestructibil. De ce? Păi, loveÈti cu o rangă de fier ori baros într-un loc bine delimitat Èi nu capeÈi decât praf în schimb, reziduuri, recunoaÈtere a efortului depus pentru un moment de extaz superficial. Chiar are sens, până la urmă să ucizi frumuseÈea? Pentru cei frustraÈi are, dar sunt nesemnificativi de vreme ce sunt cu adevărat majoritari. Cei mai mulÈi dictează. Prost, indiferent, limite penibile. MulÈimea conduce în multiple planuri, este democraÈia de jos. Aia în care nu contează urmările, ci crezul. Însă, cu timiditate întreb: de ce să omori frumuseÈea? Indiferent că este situată în planul de sus. Oricum, este absurd! Însă partea cea mai importantă se naÈte înainte de a apărea pe lume. FrumuseÈea nu poate fi omorătă. Tare. Nu? Corect. Însă nu pentru turmă.</p>
<p>Golescu s-a întâlnit într-o seară cu Iliescoi. Un tip la fel de tâmpit ca Èi el, slab, pirpiru, cu burtă Èi mai multe perspective. Slab Èi cu burtihan, specific rahiticiolor, dar vorbea destul de elevat, fără noimă deseori, însă cu importanÈă. Citise suficient de multe Èi îÈi etala lecturile fără să o ceară cineva, cauză din care era văzut de cei mai leneÈi drept un băiat deÈtept Èi spumant. Adică spectaculos. Au ajuns în campusul studenÈesc. Cum să îi atragă atenÈia persoanei pe care o adoră noaptea? Ziua nu ar fi cutezat. Èi ca să fie băgat Èi el în seamă însemna să se transforme din anonim în semnificativ. Cel mai indicat ar fi fost să lase timpul să judece. Iliescoi pragmatic i-a spus că ar trebui să îi trimită bileÈele de amor. Încercase deja varianta, dar ei nu îi prea plăcea să citească scrierile unor anonimi. Mergea ca orice femeie în devenire pragmatică la sigur. Adică pe cei consacraÈi. ”nu” a fost răspunsul lui.</p>
<p>Au încercat prima dată cu pietricele! Varianta cea mai cunoscută. S-au oprit când Iliescoi încercase imposibilul, a luat o dală de câteva kilograme din paviment pe care nu a fost în stare să o arunce mai mult de câÈiva metri. Era să le pice în cap. Ca să evite rănile involuntare au hotărât că este mai indicat să nu procedeze ca majoritatea lunaticilor.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-573" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/0fffb8891937851995eda441b9605719.jpg" alt="" width="564" height="846" /></p>
<p>Èi lui Iliescoi îi plăcea de fata de care Golescu era îndrăgostit. Dar nu recunoÈtea acest lucru fiindcă el căuta tufe. Adică fiinÈe perplexe în faÈa superficialităÈilor emise. Din această cauză îl ajuta. Pretexte. Oricum nu avea mare lucru de pierdut. Èi era torpilat. Tocmai consumase o cantitate mare de votcă. În singurătate.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>-Hai să aruncăm cu pietre, flori! Citise asta undeva, într-o proză scurtă, un american inodor Èi incolor. Iar pe aleile care treceau printre clăririle facultăÈii de biologie existau trandafiri înfloriÈi.</p>
<p>-Bine. Golescu îÈi rănise palmele Èi degetele de la Èepii nocturni pe care nu avea cum să îi evite.</p>
<p>Degeaba, nici o privire somnuroasă, niciun zâmbet nu au ieÈit pe balcon. O floare căzuse în interiorul respectiv fără consecinÈe. Èi de ar fi apărut ar fi dat din umeri, poate flatată, Èi ar fi mers înapoi în patul înconjurat de pleduri aerisite. Puterea. Puterea se reduce la seducÈie. Când nu reprezinÈi un gen politic este aproape divină.</p>
<p>Stelele ori sunt multe Èi dese, ori se ascund ca Èi feminitatea. Apar numai când au chef sau drumul este liber. Normal. Golescu se chinuise cu câteva tuplini prea uÈoare, mănunchiuri legate cu iarbă normală, Èi unul ajunsese unde trebuie. Nu ieÈise nimeni. Nu-Èi impresionase iubita virtuală, adică făptura care nu avea ochi să îl vadă. Era Èi puÈin oligofren, adică nu avea o fugă de idei elementară. Alt bărbat ar fi uitat-o imediat. Insista fiindcă i s-a pus pata. Dar nu credea să o să reuÈească vreodată să o convingă. Ar fi fost prea uÈor. TotuÈi spera că o să fie băgat în seamă, deÈi nu avea nici maÈini, bani, muÈchi sau alte chestii idioate în urmă. DorinÈă. Èi puÈină înÈelepciune.</p>
<p>Dalele merg în sus în oraÈele situate pe coline. Èi în jos dacă nu te grăbeÈti. Însă avantajul cel mai important este că praful dispare sau se topeÈte odată cu ploile, zăpezile, oamenii de gheaÈă construiÈi de cei cu sânge cald.</p>
<p>-Hai să îi atragem atenÈia cu câÈiva pui de căÈei!</p>
<p>-Cu ce?</p>
<p>-Pui de căÈei. Dacă este o fiinÈă bună se va bucura. Dacă este rea o să aibă repulsie. Cine nu iubeÈte animalele mici?</p>
<p>-De unde îi luăm?</p>
<p>-Ètiu eu.</p>
<p>Au găsit câÈiva pui de câine pe lângă gara CFR. Acolo îi abandonau unii care nu aveau ce face cu ei. Èi îi lăsau liberi în credinÈa că or să fie adoptaÈi sau duÈi la azilurile de patrupede. Erau dulci, mici, pestriÈi, combinaÈie între maidanezi. Cel mai greu a fost să îi paraÈuteze în balconul vizat. Cu ajutorul unui inginer au improvizat un sistem primitiv de pârghie oscilantă. L-au minÈit că o să-l folosească pentru a ceda mâncare unor tineri studioÈi sărmani care nu ar fi acceptat în mod direct din orgoliu haleala. FuncÈionase. Pe unul l-au lansat de pe acoperiÈul căminului cu patru etaje la vecina de cameră. Însă, ceilalÈi trei au zăbovit chiar unde trebuie. Èi ea a ieÈit doar dimineaÈa. Numai Golescu a rămas să vadă reacÈia sperând să trezească bucurie. Dar, cu ochii împăienjeniÈi a văzut cu teroare că se speriase de ei. Avea alergie închipuită sau reală.</p>
<p>Este greu să fixezi continuu un corp de clădire. Èi făcuse greÈeala să îi hrănească înainte ca să fie cuminÈi în cutia cu care i-a transportat. Sau repulsie ori nu-Èi asuma responsabilităÈi. Nu s-a bucurat defel. Dimpotrivă, a chemat administratorul să îi ridice. Tipul venise repede stimulat de o bacnotă. Altminteni nu s-ar fi sinchisit. Să îi ducă unde vrea. Zâmbetul i s-a Èters de pe faÈă. Fusese încredinÈat că o să fie anonimul apreciat. Nicivorbă. Cum să se bată cu pumnii în piept că fusese isprava lui? Absurd Èi aiurea. I-a abandonat pe lângă ghenele de gunoi ale campusului. Cu părere de rău Golescu s-a făcut că nu-i recunoaÈte când a trecut pe lângă ei. AmuÈinau o pungă de pe jos. Avusese credinÈa că nici el nu era mai bun.</p>
<p>-Cretin sunt!</p>
<p>Èi s-a refugiat cumva în jocuri de noroc. Găsise un cazino central în Cluj Èi uita nopÈile mizând pe cele mai mici poturi posibile. Pierdea, câÈtiga, mai degrabă rămânea fără bani. De ce o făcea? ÎÈi reorienta obsesia subversiv. Dacă n-o să-l iubească niciodată? Mai bine ruletă Èi pocher. Cum să îÈi răspundă. În realitate, la început juca zicându-Èi că o să se îmbogăÈească peste noapte. Putred fiind o să o impresioneze. De unde aÈa ceva? Apoi continua lupta cu hazardul implorând cerul să îi dea Èansa să îÈi recupereze puÈinii bani pierduÈi. De unde milă? Golescu realiza că insistă în tâmpenii. Dar nu ajunsese la cea din urmă.</p>
<p>BărbaÈii sunt demni de dispreÈ. Cum să demonstreze că o iubeÈte? Anotimpurile se perindau în cicluri normale. De unde un dram de curaj? N-are ochi decât pentru alÈii. Nici nu-i răspundea la salut. Dar, din timiditate nu-i vorbise decât mental. Dar dacă… se gândi la serenadă. Dăduse anunÈ la mica publicitate în zilele următoare. Scrisese că închiria foarte ieftin pentru o oră o trupă. Nu îÈi permitea să plătească excesiv, bursa primită era limitată. A fost contactat de un manager muzical cu o voce seacă Èi vorbind destul de rustic. Veneau din afara oraÈului. Îi propunea o fanfară. Râsese în barbă. Nu a refuzat-o total, dar după o săptămână de vreme ce nu găsise nimic Èi-a dat întâlnire cu trupa. I-a rugat să improvizeze ceva cu numele Linna N.F. Au acceptat cu condiÈia să îi plătească înainte. Nu avea cu cine negocia. O Èineau una Èi bună. După ce Èi-au luat banii au cântat fără tragere de inimă atât de fals încât Èi un afon ca Èi Golescu a realizat că n-ar face un lucru bun.</p>
<p>InsistenÈa de a rămâne amorezat de o persoană este un lucru bun chiar dacă trăieÈti în anonimat. Este asemănător cu încercarea de a scrie poezii. Prin urmare a ales să îi trimită un bileÈel pe care a scris: ”te iubesc!”. Scrisul era de mână. Èi ca să fie sigur că o să îl recunoască l-a repetat de mai multe ori. Până când un tânăr l-a observat sub uÈa de la intrare. Mergea la o petrecere Èi ajunsese mai devreme. ParÈial curios, mai mult cinic, plictisit de aÈteptare l-a deschis. La început a fost dezamăgit. Spera să descopere o scrisoare adevărată. Însă, noaptea, la sfârÈitul chefului Èi-a chemat colegii. Râzând în hohote. Fiecare. Erau vreo unsprezece. I-au transmis acelaÈi lucru. ” Èi eu te iubesc!” Diferit. Unii s-au semnat. AlÈii au rămas anonimi. Când a văzut puzderia de hârtii sub uÈă, bileÈele pe care Èi el le-a citit cu speranÈa unui răspuns din partea ei, a rămas mască. Abia pe urmă a înÈeles că Èi mesajul acela se diluase într-un eÈec. De ce să continue? Majoritatea absolută ar fi cedat nervos. Èi ar fi dezertat. Dar nu se numeau Golescu.</p>
<p>Linna nu îl cunoscuse în realitate. S-a măritat. Èi a avut o existenÈă banală. CâÈiva copii Èi probleme. De greutate. De relaÈii. Mediocritate. Èi-a tras Èi câÈiva amanÈi în speranÈa că o să fie iubită ca în tinereÈe. Adorată. Degeaba. Se răzbunase. Cumva. Dar rămăsese atractivă. Èi căuta mereu persoanele pe care să le folosească. AÈa. Instinctual.</p>
<p>Golescu pescuia pe un lac sau pe un râu de munte în singurătate. Era încântat de frecarea picioarelor, mirosul inedit de comun Èi emblematic, permis ori dezavuat, imaginile suave sau pline ca sânii normali ai unei femei ale greierilor, florilor, norilor. De mult timp nu mai deschisese gura, la propriu. Refuzase să mai vorbească din clipa în care alÈii îi luase în derâdere sentimentele. Nu iubise alte primăveri. Èi nu-i păsa de faptul că rămăsese o fantomă. Èi fantomele au propria lor viaÈă nedesenată, chiar dacă este mai simplu să se hlizească lumea pe seama lor!</p>
<p>Pe Regis Roman îl găsiÈi Èi <a href="https://regis8roman.wordpress.com/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>aici. </strong></a></p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/fii-atent-cum-iubesti-regis-mafteiu-roman/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Fii atent cum iubeÈti&#8230;</a></p>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40452339_236628693668303_3773920731440611328_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/regis-mafteiu-roman/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Regis Mafteiu Roman</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://regis8roman.wordpress.com/" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:re&#103;i&#115;&#095;&#114;&#111;&#109;&#097;n&#064;y&#097;h&#111;o.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>