<p>În general, dăinuirea unui popor rezidă în cultură, nu în divertisment. Aici nu există globalizare, poate doar în sensul fraternizării valorilor egale. „Dumnezeu le-a lăsat englezilor marea, francezilor pământul şi germanilor văzduhul” conchidea romanticul german <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Jean_Paul">Jean-Paul</a> Richter, referindu-se la permanenţele istoriei. Totuşi, nepieritor este poporul care îşi cunoaşte şi îşi preţuieşte valorile. O simpatică reverenÈă în faÈa trecutului Èi, mai ales, rezistenÈei românilor marchează spectacolul <a href="http://www.tnb.ro/ro/a-fost-odata-in-romania"><strong>A fost odată în România</strong></a>, montat pe scena din eleganta Sală <a href="http://www.tnb.ro/ro/teatrul/sala-pictura">Pictura</a> a <a href="http://www.tnb.ro/ro">NaÈionalului bucureÈtean</a>.</p>
<p>Dacă un cineast precum Danny Boyle a primit, în 2012, drept „sarcină de serviciu” ceremonia deschiderii Jocurilor Olimpice de Vară; la noi, în România &#8211; în 2018 -, astfel de exerciÈii de stil s-au regăsit din plin în bogatul repertoriu al Teatrului NaÈional din BucureÈti. De astă-dată, regizorul DragoÈ Huluba a optat pentru versiunea „marilor anonimi”, acei făuritori din umbră, care devin mari tocmai pentru că reuÈesc să supravieÈuiască cu demnitate, dragoste sau umor, marilor turbulenÈe în care îi azvârle istoria. Directorul de scenă a propus o variantă în maniera „<em>Viata cotidiană ca spectacol”</em> ( precum celebrul volum al sociologului canadian Erving Goffman). Sugestivul afiÈ (Grafică: Ionel Nicolaey) stârneÈte interesul oricui ar dori să pătrundă dincolo de pragul în faÈa căruia zăboveÈte fetiÈa cu ursuleÈul la braÈ. Bunăoară, grozăviile istoriei vor fi prezentate într-o versiune <em>digest</em> &#8211; o sută de ani încapsulaÈi în 70 de minute -, potrivite unei înÈelegeri care să împace seriozitatea cu năzdrăvănia, subtilul cu <em>mainstreamul</em> Èi măreÈia cu modestia.</p>
<p><img class="alignleft size-full wp-image-5401" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/front_A_FOST_ODATA_IN_ROMANIA_resize.jpg" alt="" width="270" height="376" /></p>
<p>Gagul îÈi face apariÈia din primele momente în care regizorul-actor îÈi invită spectatorii să se îmbarce în „nava” sa/povestea acelui „<em>A fost odată…</em>” printr-un intro à la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=h5psCjg5-cI"><strong>Star Wars</strong></a><strong>.</strong> Conceput sub forma unui discurs scenic în tablouri vii, spectacolul „glisează” momente importante care-au marcat istoria României Centenare, de la Primul Război Mondial până în prezent. Gradual, bine reglate, evenimentele se succed atât pe scândură, cât Èi pe ecranul video din fundal, susÈinând fiecare dintre referinÈele (istorice) punctate. Bunăoară, patru actori, două cupluri, vor dansa, vor bate step, vor comunica prin gesturi, dar Èi prin cuvânt/<em>logos</em>, Èi vor umple spaÈiul cu o energie debordantă. Èi de ce-ar vorbi?</p>
<p><amp-vimeo data-videoid="316054517" layout="responsive" width="1530" height="861"></amp-vimeo></p>
<p>Iscusitul regizor a mizat pe tonalitatea umoristică a abordării evenimentelor istorice (fără să rateze punctele-cheie) Èi pe talentul celor patru actanÈi: Ileana Olteanu, Violeta Huluba, Eduard Adam Èi DragoÈ Huluba. În cheie duios-parodic-ironică (vezi pelicula realizată în 1977/ <a href="https://www.youtube.com/watch?v=SiPA4_dLukk"><strong>Pentru Patrie</strong></a>, Regia: Sergiu Nicolaescu), dobândirea independenÈei (dar Èi legătura tradiÈională dintre soÈi) deschide seria de metafore vivante. Montarea mizează pe farmecul poveştii împletite cu muzică, dans şi gestică; manifestarea sincretismului se observă în interacţiunea costumului şi muzicii (IlustraÈie muzicală: DragoÈ Huluba), mimicii, gestului, recuzitei şi butaforiei: celebra <em>La blouse roumaine </em>e rapid schimbată cu rochia neagră (tip furou), dar Èi cu halatul gri-Èobolan, aÈa cum o banală portocală ascunde sub coaja ei mirajul unei (posibile) lumi mai bune, maldărele de hârtii Ètampilate/birocraÈia devoalează iluziile pierdute printre Èlagărele vremii (Trio Grigoriu<em> &#8211;</em>„<a href="https://www.youtube.com/watch?v=OSGCDiSeYus">Macarale</a><em>”</em>)<em>.</em></p>
<p><img class="alignleft size-full wp-image-5402" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/main_006A7718.jpg" alt="" width="683" height="444" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>ÎmbarcaÈi pe discreta „navă”, într-o cronologie subiectivă, românii vor fi etalaÈi aÈa cum i-a plămădit marea istorie. Astfel, pantomima bine articulată demonstrează că rămâne o formă deschisă spre reînnoire, oricând capabilă de lărgire a spectrului stilistic şi tematic. De la visul frumos, idealul unităÈii naÈionale, se trece încet-încet spre modernizarea care-a rimat, în unele medii, cu boema, rafinamentul din <em>Belle Époque. </em>Aceste episoade pun în valoare măiestria celor două cupluri de pe scenă în materie de step, astfel încât chiar nu poÈi decide care dintre perechi (Ileana Olteanu &; Eduard Adam, Violeta Huluba &; DragoÈ Huluba) ar putea fi urmaÈii direcÈi ai celebrilor <a href="https://www.youtube.com/watch?v=sGH-JJM1roA">Ginger Rogers &; Fred Astair</a>. Se trece, discret, printre invaziile nocive (comunismul Èi proletcultismul), dar există Èi câteva „fandări” &#8211; visul de-a evada: Paris, New-York, graÈie revistelor strecurate prin pachetele sosite din Vest. Cu aerul unui veritabil Buster Keaton, DragoÈ Huluba întruchipează rezistenÈa stoică a românului de rând, impenetrabil în faÈa rutinei ucigătoare, dar Èi tandru-delicat în compania „tovarăÈei” sale de viaÈă. Alături de expresiva sa parteneră, Violeta Huluba, ilustrează miÈcarea vieÈii, venită din axioma lui Heraclit: „Totul curge, nimic nu rămâne.” Acest amestec dintre vitalitate Èi melancolie poate fi esenÈa rezistenÈei, chiar Èi sub influenÈa Èi presiunea „celor din umbră”/„Securitate” (parodiaÈi cu farmec de Eduard Adam).</p>
<p><img class="alignleft size-full wp-image-5403" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/main_006A8257.jpg" alt="" width="683" height="482" /></p>
<p>De-o sensibilitate aparte sunt acele reconstituiri-restituiri ale cuplului onest care-Èi consumă „avântul erotic” pe fundalul sonor <em>pop</em> (Demis Roussous/<a href="https://www.youtube.com/watch?v=7vbAG0x46-Y"><em>Forever and Ever</em></a>). În egală măsură, DragoÈ Huluba exploatează valenţele talentului său, reliefând goliciunea unui dictator în scenele „de tristă amintire” (congresele partidului unic, demolările lăcaÈelor de cult, urbanismul de tip nord-coreean).</p>
<p>Ce mai face azi, după Centenar, românul de rând ? Simplu &#8211; adoră cumpărăturile la <em>supermarket</em> (<em>superstore</em>), weekendurile la <em>mall</em> şi trăieşte sub hipnoza indusă de mass-media. El nu se mai luptă voiniceÈte pe câmpul de bătălie, ci se speteÈte pentru o marfă aflată la promoÈie, fie Èi o simplă tigaie (ilustrativ „grupul statuar”/cvartetul actoricesc devine o Èarjă parodică pentru logo-ul de la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=quHnKgfwoB0">Mosfilm</a>).</p>
<p>Ea se ia, acum, la trântă cu tirania imaginii (face <em>fitness</em>, slăbeÈte, se cântăreÈte, dar tot „în consum” sfârÈeÈte). Trăitorul din România de azi e o dovadă vie a europenizării, lume de la care a preluat sofisticarea, curiozitatea, dar şi eclectismul. McDonaldizarea, Coca-Colonizarea, <em>Clubbing</em>-ul &#8211; toate converg spre transconsumerism. Muncitorii de ieri au fost înlocuiÈi de corporatiÈtii tripaÈi, dar conflictele de la locul de muncă rămân nealterate, iar pe scenă, apar, ca într-o <a href="http://www.imdb.com/title/tt0119177/">Gattaca</a>, siluete aproape… standardizate. Ileana Olteanu se identifică, remarcabil, cu adaptabilitatea românului, sprinÈara actriÈă devine, cu aplomb, rând pe rând, fanul tâmp al lui Michael Jackson<em>, </em>CTC-ista de la fabrică<em>, </em>reporteriÈa sexoasă Èi uÈor nătângă, dar<em> Èi </em>un manager de top, arătând mereu ca un cod HTML… zâmbitor. Complexitatea abordărilor făcute de tânăra actriÈă sintetizează personajele într-o zonă mai adâncă de adevăr şi de feminitate, cu mijloace artistice excelent stăpânite.</p>
<p><img class=" wp-image-5404 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/main_006A8419.jpg" alt="" width="494" height="725" /></p>
<p>Timp de 70 de minute, viaÈa unor români de rând trece pe repede-înainte prin faÈa privitorilor, perplecÈi în faÈa perfidiei istoriei fiindcă nimeni nu are nici cea mai mică idee încotro merge Europa, încotro merge lumea. Regizorul Èi-a rezervat dreptul de a privi cu îngăduinÈă paginile din istoria românilor Èi-a lăsat voioÈia Èi ironia să pună corect accentele. Plauzibilitatea acestei montări ce demonstrează că „prezentul e opera trecutului” este oferită de temperamentul scenic al celor patru actori talentaÈi, coordonaÈi cu măiestrie de DragoÈ Huluba.</p>
<p>Regie: DragoÈ Huluba</p>
<p>IlustraÈie muzicală: DragoÈ Huluba</p>
<p>Scenariu: DragoÈ Huluba, Eduard Adam, Violeta Huluba</p>
<p>Light design: Sorin Vintilă</p>
<p>Foto credit: Florin Ghioca</p>
<p><strong>Durata: </strong>1 h 15 min / <strong>Pauză: </strong>Nu</p>
<p><strong>Spectacol realizat sub auspiciile Centrului de Cercetare Èi CreaÈie Teatrală Ion Sava</strong></p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/lumini-printre-umbre-padurea-spanzuratilor/">Lumini printre umbre &#8211; „Pădurea spânzuraÈilor”</a>, de aceeaÈi autoare.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:m&#097;da&#108;i&#110;&#097;.dum&#105;&#116;&#114;a&#099;he&#064;&#121;&#109;a&#105;&#108;.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>