În Sibiul interbelic, ca și în celelalte orașe din Transilvania din acea perioadă, cinematografele și idolii marelui ecran înfrumusețau viața oamenilor. Cinematografia era în egală măsură: mijloc de transmitere a informațiilor (mai țineți minte jurnalele care precedau filmele în copilăria noastră ?) și modalitate de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut și relaxant.
În anul 1924 a apărut în Sibiu cinematograful Urania aflat la Gesellschafthaus, administrat de Minka Scholtes Radimetzky. Sala se închiria pentru concerte și alte manifestări culturale sau sociale în zilele de joi, vineri și sâmbătă, celelalte zile fiind rezervate pentru cinematograf. În anul 1929 își schimbă denumirea în Thalia. Din 1932 noii directori al cinematografului sunt Ernst Ott, apoi Ioan I. Prișcu. Ulterior acesta din urmă a deținut funcția de delegat local pentru Sibiu al Uniunii Cinematografelor din România. În 1934 a avut loc inaugurarea grădinii de vară Thalia, aflată în spatele clădirii.
Cinema și grădina de vară Thalia
La Thalia a rulat unul dintre primele filme românești, o producție din anul 1933 în regia lui Jean Mihail – Trenul Fantomă, având în rolurile principale pe Tony Bulandra și Lisette Verea.
Tony Bulandra (1881-1943)
Tony Bulandra a fost un renumit actor român, elev al lui Constantin I. Nottara. A fost căsătorit cu Lucia Sturdza-Bulandra (1873-1961).
Lisette Verea (1914-2003)
Lisette Verea a fost o cântăreață și actriță de cabaret de origine română, cunoscută și pentru apariția ei în filmul O noapte în Casablanca, o producție a fraților Marx din 1946. A emigrat în Statele Unite în 1940. În 1944 a apărut pe Broadway, fiind desemnată noua fată strălucitoare a Hollywood-ului. A murit la New York.
Scenariul filmului Trenul Fantomă este bazat pe cartea omonimă scrisă de Arnold Ridley, iar adaptarea în limba română este semnată de Victor Eftimiu.
Trenul Fantomă este o comedie fantastică de factură polițistă, cu acțiunea plasată în SUA într-o gară de frontieră, prin care contrabandiștii de alcool vor să tranziteze o gară feroviară în chip de misterios tren fantomă. (Bujor T. Râpeanu)
În timp ce producțiile cinematografice de la Hollywood au cucerit lumea, Sibiul, ca și celelalte orașe transilvane, a fost la confluența între modelele culturale german, austriac, maghiar, dar și anglo-american sau autohton. Publicul era invitat să se bucure de producții cinematografice din toate aceste țări, despre unele dintre ele astăzi nu se mai știe nimic. Actori și regizori care s-au bucurat de notorietate, filme realizate după spectacole de operetă vieneze sunt de mult uitați astăzi, gloria lor a rămas efemeră și limitată la granițele fostelor provincii ale Imperiului Austro-Ungar.
Citiți și articolul anterior pe aceeași temă.
