<p>În <strong>Sibiul interbelic</strong>, ca Èi în celelalte oraÈe din Transilvania din acea perioadă, cinematografele Èi idolii marelui ecran înfrumuseÈau viaÈa oamenilor. Cinematografia era în egală măsură: mijloc de transmitere a informaÈiilor (mai ÈineÈi minte jurnalele care precedau filmele în copilăria noastră ?) Èi modalitate de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut Èi relaxant.</p>
<p>Filmul a fost Èi un canal de propagandă a Partidului Nazist din Germania, mai ales după câÈtigarea alegerilor de către <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://bel-esprit.ro/ultimele-zile-ale-lui-hitler/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>Adolf Hitler</strong></a></span> în 1933. Sub forma unei &#8222;comedii&#8221; cu titlul <i>Fata cea urâtă / Das hässliche Mädchen</i> cu <strong>Max</strong> <strong>Hansen</strong> Èi <strong>Dolly Haas</strong>, artizanii propagandei invitau în mod subtil publicul în sălile de cinematograf &#8222;să se distreze&#8221;. Filmul a fost realizat la începutul anului 1933 în timpul tranziÈiei de la<strong> Republica de la Weimar</strong> la <strong>Germania nazistă</strong>. Regizorul, <strong>Hermann Kosterlitz</strong> a plecat din Germania înainte de finalizarea filmului Èi s-a exilat în S.U.A. unde a lucrat sub numele <strong>Henry Koster</strong>. ActriÈa principală, Dolly Haas, a emigrat Èi ea în S.U.A. Actorul principal, Max Hansen, era pe jumătate evreu. Titlul filmului <em>Fata cea urâtă </em>este o metaforă pentru a sugera existenÈa marginală a evreilor sub dominaÈia nazistă.</p>
<div id="attachment_15875" style="width: 455px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/afis.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-15875" class="wp-image-15875 " title="afiÈul filmului Fata cea urâtă" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/afis.jpg" alt="afiÈul filmului Fata cea urâtă" width="445" height="626" /></a><p id="caption-attachment-15875" class="wp-caption-text">afiÈul filmului <em>Fata cea urâtă</em></p></div>
<p>O altă peliculă germană realizată în 1933 a fost <em>Răsărit de soare/ Morgenrot</em>, despre bătălia submarinelor din primul război mondial, cu <strong>Rudolf Forster</strong> în rolul principal. A fost primul film proiectat în Germania nazistă, devenind în scurt timp un simbol al noului regim. Titlul <span style="color: #ff0000;"><em>Morgenrot (RoÈu de dimineaÈă)</em></span> este expresia din limba germană care desemnează culoarea roÈiatică a cerului înainte de răsăritul soarelui. În film este vorba despre o moarte eroică în care personajul principal, căpitanul submarinului, afirmă:</p>
<p> ;</p>
<blockquote>
<p style="text-align: center;"><strong><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;"> </span></span><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Germanii poate nu Ètiu cum să trăiască, dar sigur Ètiu cum să moară.</span></span></strong></p>
</blockquote>
<p style="text-align: left;">Într-o scenă importantă, căpitanul propune ca el împreună cu adjunctul său să se scufunde, în ideea că ar putea rămâne în viaÈă; restul echipajului refuză pe considerentul că <em>ori toÈi ori niciunul</em>, drept pentru care căpitanul afirmă din nou:</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<blockquote>
<p style="text-align: center;"> <strong><span style="color: #333333;">Este o glorie să mor alături de asemenea eroi.</span></strong></p>
</blockquote>
<p style="text-align: left;">Această temă e recurentă în filmele din perioada nazistă. Adjunctul, Ètiind că femeia pe care o iubea era îndrăgostită de căpitan, Èi nu de el, se sinucide împreună cu un alt marinar pentru a-i salva pe ceilalÈi &#8211; o metodă eroică de a rezolva triunghiurile amoroase în filmele naziste, unde moartea eroică îl salvează pe om de la eÈec.</p>
<p>Fimul a obÈinut premiul pentru cel mai bun film străin al anului 1933 din partea unei comisii de film americane: <em>The National Board of Review of Motion Pictures.</em></p>
<p> ;</p>
<div id="attachment_15879" style="width: 370px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/morgenrot.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-15879" class="wp-image-15879 " title="afisul fimului Morgenrot 1933" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/morgenrot.jpg" alt="afisul fimului Morgenrot 1933" width="360" height="511" /></a><p id="caption-attachment-15879" class="wp-caption-text">afisul fimului <em>Morgenrot</em></p></div>
<p><em>Fecioara din Orleans Jeanne D&#8217;Arc/ Das Mädchen Johanna</em> cu <strong>Angela Salloker </strong>în rolul titular este un alt film istoric german din 1935 cu o tentă politică evidentă în critica de specialitate din presa germană Èi internaÈională. Eroinei FranÈei anului 1429 i se suprapune figura Führerului german. DemenÈa celor două personaje istorice, unul deja intrat în legendă, celălalt aflat în plină ascensiune, este abil sugerată.</p>
<p>În revista <em>Spectatorul</em> din 1935, scriitorul american Graham Greene a criticat filmul pentru <em>psihologia nazistă</em>. Se referea prin aceasta la paralela politică accentuată între operaÈiunea <em>Noaptea cuÈitelor lungi</em> Èi episoade din timpul <em>Războiului de 100 de ani</em> Èi între incendiul de la clădirea <em>Reichstag</em>-ului din 27 februarie 1933 Èi execuÈia Ioanei prin ardere pe rug la Rouen.</p>
<div id="attachment_15865" style="width: 460px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/angela-salloker.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-15865" class="wp-image-15865 " title="afiÈul filmului Fecioara din Orleans Jeanne D'Arc, 1935" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/angela-salloker.jpg" alt="afiÈul filmului Fecioara din Orleans Jeanne D'Arc, 1935" width="450" height="495" /></a><p id="caption-attachment-15865" class="wp-caption-text">afiÈul filmului <em>Fecioara din Orleans Jeanne D&#8217;Arc</em></p></div>
<p>În timp ce producÈiile cinematografice de la Hollywood au cucerit lumea, Sibiul, ca Èi celelalte oraÈe transilvane, a fost la confluenÈa între modelele culturale german, austriac, maghiar, dar Èi anglo-american sau autohton. Publicul era invitat să se bucure de producÈii cinematografice din toate aceste Èări, despre unele dintre ele astăzi nu se mai Ètie nimic. Actori Èi regizori care s-au bucurat de notorietate, filme realizate după spectacole de operetă vieneze sunt de mult uitaÈi astăzi, gloria lor a rămas efemeră Èi limitată la graniÈele fostelor provincii ale Imperiului Austro-Ungar.</p>
<p>CitiÈi Èi articolul anterior despre <a href="https://bel-esprit.ro/cinema-si-idoli-de-altadata-azi-urania-aka-thalia-si-filmul-romanesc/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">cinematografia interbelică</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:br&#107;&#064;&#121;a&#104;oo&#046;co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
CINEMA ȘI IDOLI de altădată – azi filmul și Partidul Nazist
