<p>În <strong>Sibiul interbelic</strong>, ca Èi în celelalte oraÈe din Transilvania din acea perioadă, cinematografele Èi idolii marelui ecran înfrumuseÈau viaÈa oamenilor. Cinematografia era în egală măsură: mijloc de transmitere a informaÈiilor (mai ÈineÈi minte jurnalele care precedau filmele în copilăria noastră ?) Èi modalitate de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut Èi relaxant.</p>
<div id="attachment_15610" style="width: 564px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-15610" class="wp-image-15610 " title="Cinema Apollo, proprietar Emil Toth, fotografie din 1910 din colecÈia lui Konrad Klein" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/Apollo.jpg" alt="Cinema Apollo, proprietar Emil Toth, fotografie din 1910 din colecÈia lui Konrad Klein" width="554" height="344" /><p id="caption-attachment-15610" class="wp-caption-text">Cinema Apollo, proprietar Emil Toth, fotografie din 1910 din colecÈia lui Konrad Klein</p></div>
<p class="mceTemp"><strong>Apollo-Bioskop,</strong> aflat în proprietatea lui <strong>Emil Istvan Toth</strong>, a fost primul cinematograf itinerant amplasat în PiaÈa Unirii/ Hermannsplatz din Sibiu, în faÈa fostei cazărmi de infanterie, a cărui primă proiecÈie a avut loc cu ocazia serbărilor de inaugurare a Astrei din august 1905.</p>
<p class="mceTemp">După anul 1919, cinematograful funcÈiona pe locul actualei clădiri a Cercului Militar, fosta Gesellschafthaus (Casa SocietăÈilor). Din 1921 se mută în locaÈia din PiaÈa Unirii la nr. 6, pe locul actualului teatru Radu Stanca, fiind condus de <strong>Melanie Toth</strong>. Apoi trece în proprietatea lui <strong>Ioan D. Petri</strong>, după decesul căruia, în 1931, este preluat de văduva acestuia, <strong>Ana I. Petri</strong>. Familia Petri fusese plecată în Statele Unite de unde se întorsese cu bani pentru a-i investi în afaceri.</p>
<div id="attachment_15611" style="width: 595px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-15611" class="wp-image-15611 " title="Reclama la cinema Apollo, proprietar Ioan D. Petri, fotografie din colecÈia personală a lui Konrad Klein" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/Apollo_2.jpg" alt="Reclama la cinema Apollo, proprietar Ioan D. Petri, fotografie din colecÈia personală a lui Konrad Klein" width="585" height="366" /><p id="caption-attachment-15611" class="wp-caption-text">Reclama la cinema Apollo, proprietar Ioan D. Petri, fotografie din colecÈia lui Konrad Klein</p></div>
<p>La cinema Apollo din Sibiu rulau după anul 1918 filme facile de producÈie germană. Printre primele a fost <em>Mireasa hoÈilor/ Die Rauberbraut</em> cu <strong>Henny Porten</strong>, o comedie mută din 1916.</p>
<p><strong>Frieda Ulriche Porten</strong> (1890-1960) a fost o actriÈă Èi producător de film german din era filmului mut, prima vedetă majoră a filmului german. A jucat în peste 170 de filme între anii 1906-1955.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><img class="aligncenter wp-image-15612 size-thumbnail" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/henny_porten-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></p>
<p>Tot ea a jucat Èi tot la cinema Apollo în filmul <em>Căsătoria Luizei Rohrbach/ Die Ehe der Louise Rohrbach</em>, o dramă din 1917.</p>
<p>O stea de primă mărime pe cerul cinematografiei. O stea către care s&#8217;au îndreptat vreme îndelungată privirile unui public care a înÈeles câtă artă Èi câtă simÈire este cuprinsă în fiecare miÈcare, a acestei mari tragediene, cea mai mare a filmului german, după Asta Nielsen. Azi, Henny Porten trăeÈte în amintirea cinefililor, numai din renumele trecutului său. Joacă puÈin Èi rar. TotuÈi, atât de bine! De ce o fi jucând aÈa de rar? Să fie pe cerul filmului, ca Èi pe cel Cosmic acel fenomen <em>un astru se stinge &#8230; pentru un altul să se aprindă vederilor noastre? </em>Se poate. Henny Porten rămâne totuÈi curagioasa pioneră a cinematografiei, care îi datoreÈte mult de tot. Destul de mult ca numele ei să nu fie uitat niciodată. Nici de public, nici de noii veniÈi ai filmului. Ea a creat o Ècoală, ale cărei învăÈăminte vor fi de folos unor generaÈii întregi de artiÈti tineri. (revista Program/ 18 octombrie 1927)</p>
<p>O altă actriÈă austriacă a filmului mut, cunoscută publicului din oraÈele Transilvaniei a fost <strong>Mia May</strong> (1884-1980), născută <strong>Hermione Pfleger.</strong> Ea a jucat în <em>Hilda Èi moartea/ Hilde Warre und der Tod</em>, o dramă din 1917.</p>
<div id="attachment_15613" style="width: 456px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-15613" class="wp-image-15613 " title="Mia May (1884-1980)" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/Mia_May-219x300.jpg" alt="Mia May (1884-1980)" width="446" height="610" /><p id="caption-attachment-15613" class="wp-caption-text">Mia May (1884-1980)</p></div>
<p><img class="size-medium wp-image-15652 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/11/autograf-300x121.jpg" alt="" width="300" height="121" /></p>
<p>În timp ce producÈiile cinematografice de la Hollywood au cucerit lumea, Sibiul, ca Èi celelalte oraÈe transilvane, a fost la confluenÈa între modelele culturale german, austriac, maghiar, dar Èi anglo-american sau autohton. Publicul era invitat să se bucure de producÈii cinematografice din toate aceste Èări, despre unele dintre ele astăzi nu se mai Ètie nimic. Actori Èi regizori care s-au bucurat de notorietate, filme realizate după spectacole de operetă vieneze sunt de mult uitaÈi astăzi, gloria lor a rămas efemeră Èi limitată la graniÈele fostelor provincii ale Imperiului Austro-Ungar.</p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/un-pas-in-urma-serafimilor-o-poveste-adevarata/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Un pas în urma serafimilor</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:brk&#064;&#121;&#097;h&#111;&#111;&#046;&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>