<p><em>Ce este omul?</em><em> </em><em>Tragedia lui Dumnezeu.</em></p>
<p><strong>Christian Morgenstern </strong>(<strong>Christian Otto Josef Wolfgang Morgenstern &#8211;</strong>6 mai 1871 — 31 martie 1914) nu face parte dintre scriitorii germani care au făcut epocă în literatura universală, cu toate că opera sa (alcătuită din scrieri aforistice, creaÈii lirice Èi traduceri) reprezintă un avanpost al miÈcării suprarealiste, atât de bine reprezentată în Èara lui Goethe. „Ce se poate spune despre o viaÈă când e privită din afară? Absolut nimic.”, ne avertizează din capul locului cel care, chinuit întreaga sa existenÈă (scurtă, după cum se vede) de tuberculoză, crescut de o mamă depresivă Èi de un tată auster, reuÈeÈte să asimileze într-un mod cu totul inedit influenÈa unor personalităÈi importante ale literaturii Èi ale filozofiei epocii sale: Friedrich Kayssler, Arthur Schopenhauer, <a href="https://bel-esprit.ro/f-nietzsche-multe-otravuri-pentru-a-muri-dupa-plac/">Nietzsche</a>, Paul de Lagarde, Tolstoi, Dostoievski Èi, mai cu seamă, Rudolf Steiner, părintele antropozofiei, de care îl va lega o prietenie stabilă.</p>
<p>Un spirit fervent, intelectual rafinat, de o sensibilitate exacerbată, va răspunde provocărilor vieÈii prin două atitudini aparent antinomice, care vor deveni componente ale operei sale: pe de-o parte, înclinaÈia spre reflecÈie, punctată de accente uneori subtil metafizice, alteori aproape mistice, concretizată plenar în volumul de aforisme „Trepte. O evoluÈie spirituală în aforisme Èi însemnări zilnice”, iar pe de altă parte un filon ludic exprimat printr-o diversitate de forme în volumul de versuri „Cântece de spânzurătoare” Èi în ciclurile subsecvente: Palmström, Gingganz si Palma Kunkel (publicată postum).<img class="aligncenter size-full wp-image-9638" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/0306a3ad9f834e7649b5705f89c1bd3e.jpg" alt="bahceloca.com" width="564" height="808"></p>
<p><strong>Aforismele</strong> lui Morgenstern construiesc din imagini fragmentare o parabolă a iniÈierii existenÈiale, în care sensul este dat de adâncirea în profunzimile fiinÈei prin muncă tenace Èi educaÈie. Cugetările sunt exprimate cronologic, anual, iată în traducere personală câteva dintre ele, grăitoare pentru portretul său psihologic:</p>
<p><strong>1891</strong></p>
<p><em>Dar cum? AÈa cum Goethe a reuÈit să-Èi tempereze năvalnica emoÈie Èi felul său wertherian de a simÈi, n-aÈ putea Èi eu să-mi înăbuÈ morbida imagine a necesităÈii absolute a lucrurilor aÈternându-le pe hârtie? Vrerea mea e o chemare a adâncurilor fiinÈei mele, Èi numai prin aceasta voi regăsi calea spre Dumnezeu. Spre adâncimi! Spre adâncimi! Omenirea nu se va ilumina nici prin fatala măcinare de fiecare zi, nici prin zbuciumul furtunilor acestor epoci exaltate, ci numai după mii de ani de tainică reflecÈie Èi eternă muncă. Cred în lucrul acesta cu toată puterea. Èi mai cred că numai aceia vor fi fericiÈi, ale căror inimi vor fi pătrunse de acest fior în fiecare clipă a strădaniei lor.</em></p>
<p><strong>1893</strong></p>
<p><em>La răsăritul soarelui, se trezesc ciocârliile. În timp ce el se înalÈă, mă trezesc Èi eu – o ciocârlie a lui Zarathustra.</em></p>
<p><strong>1894</strong></p>
<p><em>O profundă înÈelegere a lucrurilor, ca să-i spun aÈa, va fi vizibilă în toate operele mele – Èi astfel, toată lumea va cunoaÈte fericirea. Iată un motto al naturii mele de artist: Aere perennius.(n.t. ”Mai durabil ca arama”, apud HoraÈiu). O muncă plină de umor în cel mai pur sens al cuvântului. O luptă sălbatică între cea mai profundă tristeÈe Èi afirmarea ei cea mai tranÈantă. Un document autentic al unei perioade înălÈătoare. O expresie extatică a lumii care trece printr-o durere inepuizabilă.</em></p>
<p><strong>1904</strong></p>
<p><em>Probabil că nimeni nu s-a mai răzgândit asupra lucrurilor aÈa cum am făcut-o eu; la fel de plauzibil este Èi faptul că nimeni n-a rămas la fel de statornic.</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>În ceea ce priveÈte componenta ludică a creaÈiei scriitorului german, ea apare motivată încă din primele rânduri ale ”<strong>Cântecelor de spânzuratoare” – ”Galgenlieder”</strong>, traduse la noi de Nina Cassian, volum care îl consacră, începând cu anul 1905: „În orice om autentic e ascuns un <a href="https://bel-esprit.ro/audrey-hepburn-pentru-copilul-din-noi-toti/">copil</a> care vrea sa se joace, sau, cu alte cuvinte un instinct al plăsmuirii. Acesta năzuieÈte să participe prin joc (mit-spielen), prin creaÈie (mit-schaffen), să nu fie doar un simplu contemplator uimit. Căci acest <a href="https://bel-esprit.ro/audrey-hepburn-pentru-copilul-din-noi-toti/">copil</a> în om este creatorul nemuritor dintr-însul”. Un strigăt aÈa-zis copilăros împotriva imanenÈei trecerii, această creaÈie este definită ca ”fragment dintr-o viziune asupra lumii” („Die Galgenpoesie ist ein Stück Weltanschauung”)- o lume în care, dacă analizăm titlul, artistul se află în anticamera morÈii, luând-o în derâdere printr-un ”cântec” cu valenÈe ritualice, lesne de confundat cu un descântec magic. Singuri copii sunt autentici, ei au acel dar de a bagateliza lucrurile grave Èi de a le face acceptabile, transfigurându-le prin joc Èi joacă, exorcizând răul, cu alte cuvinte, prin capacitatea lor de a-l transfigura în instict creator. Artistul se copilăreÈte, ca Èi Arghezi, născocind cu o fantezie debordantă tot atâtea moduri de a compensa realitatea care îl copleÈeÈte cu întâmplările ei crude.</p>
<p>–</p>
<p>Ù® Ù®</p>
<p>– – –</p>
<p>Ù® Ù® Ù® Ù®</p>
<p>– – –</p>
<p>Ù® Ù® Ù® Ù®</p>
<p>– – –</p>
<p>Ù® Ù® Ù® Ù®</p>
<p>– – –</p>
<p>Ù® Ù® Ù® Ù®</p>
<p>– – –</p>
<p>Ù® Ù® –</p>
<p>(<em><strong>Cântecul de noapte al peÈtelui</strong></em>)</p>
<p>sau celebrul poem <em><strong>Noi făpturi propuse naturii,</strong></em><strong><em> </em></strong>un fel de bestiar sui generis, amintind de <em>Istoria ieroglifică</em><em> </em>a lui Dimitrie Cantemir:</p>
<p><em><strong>Cangurangutanul</strong></em></p>
<p><em><strong>Gâscangurul</strong></em></p>
<p><em><strong>Muscămila</strong></em></p>
<p><em><strong>Căprîioasa</strong></em></p>
<p><em><strong>Prepelicapra</strong></em></p>
<p><em><strong>Găinorogul</strong></em></p>
<p><em><strong>Cocornutul</strong></em></p>
<p><em><strong>Vităunul</strong></em></p>
<p><em><strong>Viespelicanul</strong></em></p>
<p><em><strong>Pisicâinele</strong></em></p>
<p><em><strong>Rinocerbul</strong></em></p>
<p><em><strong>BivolisiÈa</strong></em></p>
<p><em><strong>Hipopândăul</strong></em></p>
<p><em><strong>Èacalăul</strong></em></p>
<p><em><strong>Brotacvila</strong></em></p>
<p><em><strong>Guvidra</strong></em></p>
<p>Iată ce spunea filozoful <strong>Rudolf Steiner</strong> despre marele său prieten:<br />
&#8230;„<em>Dacă-mi daţi voie să exprim doar în câteva cuvinte ceea ce simt eu însumi faţă de aceste poezii, aş spune: faptul că ne este dat să cunoaştem poeziile lui Christian Morgenstern drept creaţiile unuia dintre membrii noştri iubiţi, se numără printre bucuriile cu totul deosebite pe care le am pe tărâmul activităţii desfăşurate de noi pentru o concepţie spirituală despre lume a epocii prezente. Aş vrea să spun că printre dovezile cel</em><span class="text_exposed_show"><em>e mai înalte ale sâmburelui de adevăr lăuntric şi ale valorii de adevăr a ceea ce căutăm noi cu sufletul nostru se numără şi faptul că din solul spiritual pe care încercăm să ne situăm vedem răsărind nişte creaţii poetice de o profunzime a simţirii şi de o înălţime spirituală cum sunt poeziile lui Christian Morgenstern.</em>”</span></p>
<p>CreaÈia literară oferă, Èi în cazul lui Christian Morgenstern, imaginea sublimată a instinctului creator care diferenÈiază natura umană nu numai în contextul biologic universal, ci Èi între propriile reprezentări. Avea dreptate scriitorul: „<em><strong>Omul e prizonier într-o temniţă de oglinzi.”</strong></em></p>
<p><strong> </strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:c&#111;&#110;cu&#114;sra&#100;&#117;s&#116;&#097;&#110;&#099;&#097;&#064;ya&#104;&#111;o&#046;&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>