<h1><strong>Într-o zi de iarnă a anului 1839 se năÈtea la Aix-en Provence Paul Cézanne, fiul unui bancher înstărit Èi al unei femei sensibile, cu înclinaÈii artistice. </strong></h1>
<p><span style="display: inline !important; float: none; background-color: #ffffff; color: #333333; font-family: -apple-system,BlinkMacSystemFont,'Segoe UI',Roboto,Oxygen-Sans,Ubuntu,Cantarell,'Helvetica Neue',sans-serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; -webkit-text-stroke-width: 0px; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Pe la 1844, pe când avea cinci ani, micul Paul descoperise un joc nou: cu o bucată de cărbune mâzgălea desene pe ziduri.</span></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>&#8222;Dar ăsta e podul Mirabeau!&#8221;</em> &#8211; exclamă un prieten al tatălui.</strong></p>
<p>La treisprezece ani, în 1852, e înscris la colegiul Bourbon. Acolo îl întâlneÈte pe <strong>Emile</strong>, fiul inginerului François Zola din Aix-en-Provence, cu care leagă o prietenie de durată. <span style="display: inline !important; float: none; background-color: #ffffff; color: #333333; font-family: -apple-system,BlinkMacSystemFont,'Segoe UI',Roboto,Oxygen-Sans,Ubuntu,Cantarell,'Helvetica Neue',sans-serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; -webkit-text-stroke-width: 0px; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Se înscrie în paralel la o Ècoală de desen, la cursurile serale. Desenul, pictura ca Èi muzica sunt arte de agrement cu care copiii familiilor bogate se pot distra când n-au altceva mai bun de făcut. După ce îÈi ia bacalaureatul bucuria nu Èine mult, căci trebuie să se supună voinÈei tatălui său Èi să se înscrie la Facultatea de Drept.</span></p>
<p style="text-align: center;"><em>&#8222;<strong>Măi, băieÈaÈ, gândeÈte-te la viitor. Cu geniul mori, dar cu banii mănânci.&#8221;</strong></em></p>
<p>Dincolo de dealurile din jurul Aix-ului se înalÈă Parisul, oraÈul tuturor izbânzilor artei, căci pentru el Parisul e <strong>Luvrul</strong>, sunt culorile princiare ale lui <strong>Tiziano</strong>, carnaÈia bogată a lui <strong>Rubens</strong>, splendoarea nocturnă a lui <strong>Rembrandt</strong>. Cézanne continuă să picteze, dar cu amărăciune în suflet Èi copleÈit de o tristeÈe din care-l smulge câteodată doar o răbufnire de mânie năpraznică; se năpusteÈte atunci cu furie la pânza începută. Cu gesturi violente, răzuieÈte vopseaua, distruge tot ce pictează. Îndoiala se strecurase în el.</p>
<p>Ah, Parisul! Acest Paris în care tatăl său vede o ameninÈare pentru Paul Èi se teme de legăturile deocheate, de pildele vătămătoare, de cafenele, de femeile uÈuratice, tot atâtea primejdii ce l-ar pândi acolo. Parisul! Parisul! &#8211; Dar la ce bun Èi Parisul ăsta!</p>
<div id="attachment_24843" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne3.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24843" class="wp-image-24843 size-full" title="Natură moartă cu draperie" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne3.jpg" alt="Natură moartă cu draperie" width="800" height="500" /></a><p id="caption-attachment-24843" class="wp-caption-text">Natură moartă cu draperie</p></div>
<p>Într-o scrisoare a lui Emile Zola adresată lui <strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=_YP5kDRXFnk" target="_blank" rel="noopener">Cézanne</a></strong>, acesta îi spunea:</p>
<p><em>&#8222;Se făcea că scrisesem o carte frumoasă, o carte sublimă, pe care tu ai ilustrat-o cu gravuri frumoase, sublime. Numele noastre în litere de aur străluceau alături pe prima pagină Èi, în acceastă înfrăÈire a geniilor, treceam împreună în posteritate. Dar, din nefericire nu e încă decât un vis.&#8221;</em></p>
<p>Pictura! Parisul! Într-o răbufnire de furie, Cézanne renunÈă la toate. Exasperat, se apucă iar de studiile sale de drept. Dar furtuna trece Èi Cézanne se întoarce la Èevaletul său, pentru a se chinui din nou, simÈind că nu mai poate trăi decât în faÈa unei pânze, că nu mai poate rupe cu această pasiune deznădăjduită pentru pictură, nefiind în stare nici s-o părăsească, nici să-Èi afle în ea mulÈumirea. <span style="display: inline !important; float: none; background-color: #ffffff; color: #333333; font-family: -apple-system,BlinkMacSystemFont,'Segoe UI',Roboto,Oxygen-Sans,Ubuntu,Cantarell,'Helvetica Neue',sans-serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; -webkit-text-stroke-width: 0px; white-space: normal; word-spacing: 0px;">În cele din urmă, Louis-Auguste capitulează. Îl însoÈeÈte pe fiul său la Paris unde acesta va primi suma de 150 franci pe lună.</span></p>
<h4 style="text-align: center;"><strong>DorinÈa noastră n-are leac</strong></h4>
<p>Cézanne se pune pe lucru. Are intenÈia să se prezinte la <strong>Ècoala de Belle-Arte</strong>. Pentru a pregăti examenul de admitere, se înscrie la <strong>Academia Suisse</strong>, unde merge în fiecare dimineaÈă de la ora Èase. NumeroÈi artiÈti au urcat scara de lemn, murdară, gata să se năruie, care duce în sala mare Èi goală, afumată, mobilată numai cu câteva bănci, unde este atelierul. Nu se predau cursuri la Suisse. Nu se află nici profesori, nici supraveghetori. În schimbul unei taxe lunare, elevii au la dispoziÈia lor un model. În timpul primelor săptămâni ale lunii un bărbat, iar în ultima săptămână, o femeie.</p>
<div id="attachment_24842" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne2.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24842" class="wp-image-24842 size-full" title="Scăldătoarele - National Gallery, Londra" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne2.jpg" alt="Scăldătoarele - National Gallery, Londra" width="800" height="669" /></a><p id="caption-attachment-24842" class="wp-caption-text">Scăldătoarele &#8211; National Gallery, Londra</p></div>
<p>Cu cinci sau Èase ani în urmă, un tânăr burghez, <strong>Edouard Manet</strong>, a lucrat aici; Un anume <strong>Claude Monet</strong> a trecut Èi el abia cu câteva luni înainte pe la Academia Suisse. Aici acest flăcău de douăzeci de ani legase prietenie cu un oarecare <strong>Camille Pissarro</strong>.</p>
<p>Dar &#8230; e deajuns ca pe cerul Parisului să apară un nor Èi iată-l pe Cézanne că începe, cuprins de nostalgia ProvenÈei sale îndepărtate, să vorbească de plecare. ÎÈi priveÈte mâhnit pânza sau desenul Èi, covârÈit de tristeÈe, simte cum creÈte în el, tumultuoasă, tentaÈia, pentru moment înăbuÈită, de a lăsa pensula Èi paleta Èi de a se reîntoarce în liniÈtea orăÈelului său, de a se face acolo negustor, slujbaÈ, orice &#8211; de a fugi, de a smulge din el această dorinÈă absurdă Èi de a regăsi pacea. Cu un aer supus, Paul Cézanne intră la banca părintească, pentru a-Èi începe aici ucenicia de om de afaceri. Pe registrul de contabilitate al băncii scrisese aceste stihuri:</p>
<p style="text-align: center;"><em>&#8222;Cézanne bancherul vede, nu fără un fior</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Că-n banca lui se naÈte un pictor viitor.&#8221;</em></p>
<div id="attachment_24847" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne7.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24847" class="wp-image-24847 size-full" title="Jas de Bouffan - Minneapolis Institute of Art" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne7.jpg" alt="Jas de Bouffan - Minneapolis Institute of Art" width="800" height="633" /></a><p id="caption-attachment-24847" class="wp-caption-text">Jas de Bouffan &#8211; Minneapolis Institute of Art</p></div>
<p>Revine la Paris pentru a da admitere la Ècoala de Belle-Arte. Nu reuÈeÈte. Dar Pissarro îl potoleÈte: ”Să fie liniÈtit; învăÈătura ce se predă la Belle-Arte e înÈepenită într-un convenÈionalism sterp; pictura vie, pictura de mâine, nu va ieÈi niciodată din această Ècoală.” De ani de zile, pictura vie e în luptă cu oficialităÈile, în luptă Èi cu publicul, un public burghez, conformist, preocupat numai de afaceri băneÈti Èi probleme materiale Èi căruia îi lipseÈte cu desăvârÈire sensibilitatea artistică. Acest public nu recunoaÈte talentul lui <strong>Corot</strong>, nici al lui <strong>Delacroix</strong>; sare în sus când aude de <strong>Millet</strong>, ca Èi de <strong>Courbet</strong>.</p>
<p><strong>Salonul Oficial de la Paris</strong> urma să se deschidă la 1 mai 1863. Severitatea juriului fusese atât de mare în acel an încât a stârnit un val de nemulÈumiri printre pictori. Împăratul Napoleon al III-lea vizitează Palatul Industriei, unde, ca de obicei, trebuie să se deschidă Salonul; după un examen rapid al operelor refuzate, el hotărăÈte &#8211; extraordinară decizie! &#8211; ca Èi ele să fie prezentate publicului, dar într-o altă aripă a palatului. Astfel, fiecare va putea să judece cu ochii lui despre ce e vorba. Această «expoziÈie a lucrărilor refuzate» se va deschide cu două săptămâni după Salon, la 15 mai. În conversaÈii sau sub pana ziariÈtilor, această manifestare artistică devine <em>Salonul ÎnvinÈilor, al Vagabonzilor, al BlestemaÈilor, ExpoziÈia Măscăricilor</em>, <strong>Salonul RefuzaÈilor</strong>; ultima denumire le rămâne; nu i se va mai spune altfel.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_24845" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne5.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24845" class="wp-image-24845 size-full" title="Jas de Bouffan - Muzeul Ermitaj, Sankt-Petersburg" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne5.jpg" alt="Jas de Bouffan - Muzeul Ermitaj, Sankt-Petersburg" width="800" height="655" /></a><p id="caption-attachment-24845" class="wp-caption-text">Jas de Bouffan &#8211; Muzeul Ermitaj, Sankt-Petersburg</p></div>
<p>În atelierul său, Cézanne trăieÈte într-o dezordine înspăimântătoare. Ici-colo, pe locurile goale de pe pereÈi, modele Èi-au lăsat adresele, mâzgălite stângaci cu cretă, unde vrei Èi unde nu vrei. Câtă răbdare le trebuie bietelor modele cu pictorul acesta de 27 de ani care se poartă cu ele fără mofturi, vrând să le ignore, ursuz, brutal, grosolan, dar care le priveÈte cuprins de ameÈeală când se dezbracă Èi, câteodată, nemaiputându-se stăpâni, le dă pe uÈă afară, pe jumătate despuiate, apoi se întoarce la Èevaletul său, Èi cu sufletul înflăcărat, «se culcă în patul tablourilor sale», frenetic, halucinat, bestial, blestemând pictura, «meseria asta de câine.»</p>
<div id="attachment_24841" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24841" class="wp-image-24841 size-full" title="Jucătorii de cărÈi - Familia regală din Quatar" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne.jpg" alt="Jucătorii de cărÈi - Familia regală din Quatar" width="800" height="669" /></a><p id="caption-attachment-24841" class="wp-caption-text">Jucătorii de cărÈi &#8211; Familia regală din Quatar</p></div>
<h5 style="text-align: center;">Marie Hortense Fiquet</h5>
<p>Omul ursuz care se trage înapoi, bănuitor, din faÈa femeii, sălbaticul pe care imboldurile trupului îl răscolesc până la a-i da ameÈeală se lăsase prins &#8211; cum ajunsese aici? &#8211; de farmecele unuia dintre modelele sale întâmplătoare, o fată înaltă Èi blondă, frumuÈică, cu niÈte ochi negri îngânduraÈi, plăcută la vedere: <strong>Marie Hortense Fiquet</strong>. El are 31 de ani, ea 19.</p>
<p>Fata îÈi câÈtigă existenÈa ca muncitoare într-o legătorie de cărÈi, dar mai scoate ceva din câteva ÈedinÈe de poză pe la pictori. Ca model, are o mare însuÈire, mai ales în ochii lui Cézanne: răbdarea. Ea introduce în existenÈa pictorului o stabilitate. Datorită ei se potoleÈte senzualitatea năvalnică a lui Cézanne. Legătura cu Hortense îi permite să-Èi biruie vedeniile. Cézanne îÈi atinge, e gata să-Èi atingă Èelul dorit cu atâta râvnă: să-Èi stăpânească violenÈele interioare, pentru a ajunge la acea artă pe care o visează, o ghiceÈte &#8211; singura lui pasiune în lumea asta.</p>
<div id="attachment_24846" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne6.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24846" class="wp-image-24846 size-full" title="Marie Hortense Fiquet - Metropolitan Museum of Art" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne6.jpg" alt="Marie Hortense Fiquet - Metropolitan Museum of Art" width="600" height="800" /></a><p id="caption-attachment-24846" class="wp-caption-text">Marie Hortense Fiquet &#8211; Metropolitan Museum of Art</p></div>
<p>Într-o zi, fiul fostului său profesor de desen din copilărie îi cere lui Cézanne permisiunea de a-i vizita atelierul; în urma articolelor pe care le citise despre «impresioniÈti» ar vrea «să vadă cu ochii lui cât de mare e primejdia picturii acesteia.» Cézanne e aÈa de bine dispus, că se învoieÈte de îndată, nu însă fără să-l prevină ironic pe vizitator că, examinând «produsele» sale n-ar putea să-Èi facă o idee exactă despre «progresul răului», că pentru asta ar trebui «să vadă lucrările marilor criminali de la Paris.»</p>
<div id="attachment_24848" style="width: 483px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne8.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24848" class="wp-image-24848 size-full" title="Pierrot Èi arlechinul - Muzeul PuÈkin, Moscova" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne8.jpg" alt="Pierrot Èi arlechinul - Muzeul PuÈkin, Moscova" width="473" height="595" /></a><p id="caption-attachment-24848" class="wp-caption-text">Pierrot Èi arlechinul &#8211; Muzeul PuÈkin, Moscova</p></div>
<p style="text-align: center;"><em>&#8222;Am hotărât să-mi fac testamentul&#8230;&#8221;</em> &#8211; îi scria lui Zola pe când avea doar 43 de ani.</p>
<p>Oricât de mâhnit ar fi în sinea lui, Cézanne nu-Èi încetează totuÈi truda neostenită. Pictează peisaje, femei la scăldat, portrete &#8211; al Hortensiei, al fiului lor, al lui însuÈi. Poate că din opera lui nu se va alege nimic. Poate &#8230; Da, poate că viaÈa lui, închinată pe de-a-ntregul picturii, nu se va încheia decât cu un îngrozitor fiasco.</p>
<div id="attachment_24880" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne11.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24880" class="wp-image-24880 size-full" title="autoportret cca. 1870" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne11.jpg" alt="autoportret cca. 1870" width="800" height="756" /></a><p id="caption-attachment-24880" class="wp-caption-text">autoportret cca. 1870</p></div>
<h5 style="text-align: center;">Pictorul batjocorit</h5>
<p>În 1886 apărea romanul <strong>Opera</strong> al lui Emile Zola, o carte despre viaÈa boemă a artiÈtilor. Cézanne o citeÈte. Dacă problema identităÈii eroului poate stârni curiozitatea publicului, dacă unele «izvoare» ale romancierului pot rămâne misterioase, nu acesta e Èi cazul lui Cézanne. El a citit cu emoÈie paginile în care romancierul evocă tinereÈea lor comună, amintirile de la colegiul Bourbon, plimbările prin împrejurimile Aix-ului, râul Arc în care se scăldau, visurile lor de glorie. Cézanne se înfioară. Pe măsură ce citeÈte, simte o strângere de inimă din ce în ce mai de neîndurat. Cu ochii înceÈoÈaÈi de lacrimi citeÈte, adânc mâhnit, această condamnare de 500 de pagini a întregii sale vieÈi.</p>
<h5 style="text-align: center;">«Tatăl meu a fost un om de geniu; mi-a lăsat un venit de 25.000 de franci.»</h5>
<p>La moartea tatălui, Cézanne moÈteneÈte un venit anual de 25.000 franci. Această avere nu-i schimbă cu nimic deprinderile. În afară de faptul că îi asigură traiul Èi-i acoperă cheltuielile pe care le face cu pictura, banii nu prezintă pentru el niciun interes.</p>
<p>În 1889 la Paris se inaugura <strong>Turnul Eiffel</strong>. Cu această ocazie a avut loc o expoziÈie universală care a cuprins o importantă secÈie de pictură Èi sculptură. A fost expusă Èi o lucrare de a lui Cézanne, dar fără impact.</p>
<p>Fără răgaz, Cézanne pictează peisaje, naturi moarte, portrete. Pe una din pânze, în faÈa unui bărbat tânăr aÈezat la o masă, pictează un craniu. Goale Èi lucioase, capetele de mort îl obsedează. Mereu Èi mereu se întoarce să contemple aceste sfere de neant «în care gaura ochilor pune un gând albăstriu», recitându-Èi cu jumătate de glas catrenul lui Verlaine:</p>
<p style="text-align: center;"><em>&#8222;În lumea de căinÈi amare</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Căzută-n somn Èi amorÈire</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Doar râsul hârcilor mai are</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Un înÈeles Èi-o îndreptăÈire.&#8221;</em></p>
<div id="attachment_24884" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne12.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24884" class="wp-image-24884 size-full" title="Piramida de cranii, cca. 1901" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/cezanne12.jpg" alt="Piramida de cranii, cca. 1901" width="800" height="639" /></a><p id="caption-attachment-24884" class="wp-caption-text">Piramida de cranii, cca. 1901</p></div>
<h5 style="text-align: center;">«Un tablou? &#8230; Pânză Èi vopsea de patruzeci de gologani, sau geniu de o sută de mii de franci.» &#8211; Balzac</h5>
<p>Până în ultimii ani de viaÈă Cézanne, bolnav de diabet, pictează fără răgaz.</p>
<p style="text-align: center;"><em>&#8222;Sistem nervos foarte slăbit. Numai pictura în ulei mă poate ajuta. Trebuie să merg înainte.&#8221;</em></p>
<p>Èi merge înainte pe jos. Vijelia se porneÈte. Fără să-i pese de ploaie, Cézanne se încăpăÈânează să picteze. Ceasurile trec. Ploaia cade necontenit. Tremurând înfrigurat în hainele pătrunse de apă, înaintează anevoie. Deodată îl apucă o ameÈeală. Bătrânul pictor se prăbuÈeÈte în mijlocul drumului, fără suflare. Acolo dă peste el, ceva mai târziu, vizitiul unei camionete de spălătorie, care-l duce leÈinat cum era, acasă. Servitoarea cheamă numaidecât un doctor. Urmează vizitele Èi leacurile acestuia; ameÈeli Èi slăbiciuni. O congestie pulmonară vine să agraveze starea lui Cézanne. Îl cheamă întruna pe fiul său: «Paul! Paul!» Era anul 1906. Avea 67 de ani.</p>
<h3 style="text-align: center;">Epilog</h3>
<p>Au rămas de pe urma lui Cézanne peste 800 de pânze, aproximativ 350 de acuarele Èi cam tot atâtea desene. InfluenÈa exercitată de opera sa a fost foarte mare Èi trainică. Ea a hrănit cele mai multe din marile curente artistice de mai târziu. De la <strong>Braque</strong> la <strong>Matisse</strong>, de la <strong>Picasso</strong> la <strong>Modigliani</strong>, toÈi i-au simÈit influenÈa.</p>
<p style="text-align: center;"><em>&#8222;O, doamne, singuratic trăit-am, Èi puternic,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Mă lasă acum în somnul pământului s-adorm!&#8221;</em></p>
<p style="text-align: center;">(Alfred de Vigny)</p>
<p>Sursa: Henri Perruchot &#8211;<em> ViaÈa lui Cézanne</em>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:b&#114;k&#064;&#121;aho&#111;.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
„Cézanne bancherul… „
