<p><strong><em>Cesare Pavese</em></strong>, scriitor, poet, critic literar Èi traducător (n. în 9 septembrie 1908, Santo Stefano Belbo, Italia – d. 27 august, 1950, Torino, Italia) este unul dintre cei mai importanÈi scriitori italieni ai secolului XX, care a intrat în conÈtiinÈa cititorilor săi prin scrierile sale, dar Èi, aÈa după cum se cunoaÈte, printr-un destin năpraznic, poetul ieÈind din viaÈă la 42 de ani printr-un gest suicidal.</p>
<p>Cesare Pavese a absolvit Facultatea de Litere Èi Filozofie a UniversităÈii din Torino. În 1933, se înscrie în Partidul NaÈional Fascist Èi astfel poate deveni profesor suplinitor de italiană, în perioada fascistă a lui Mussolini. Colaborează la editura lui <em>Giulio Einaudi</em> fondată la Torino.</p>
<p>În 1935, o cunoaÈte pe <strong>Battistina Pizzardo (Tina)</strong>, profesoară de matematică, angajată în miÈcarea antifascistă, femeia care îi va marca întreaga viaÈă afectivă. În 13 mai este arestat Èi după câteva luni de închisoare, este condamnat la trei ani de domiciliu forÈat în Calabria. În martie 1936 este eliberat Èi revine la Torino ; află că Tina s-a logodit ; intră într-o profundă criză sentimentală Èi morală, din care nu va reuÈi să iasă niciodată.</p>
<p>În 1945, după eliberarea Italiei, editura <em>Einaudi</em> îÈi reia activitatea, unde Pavese îÈi va desfăÈura activitatea. În iunie 1950, primeÈte premiul <strong><em>Strega</em></strong> pentru <em>La bella estate (Vara de neuitat</em>). Pe 17 august 1950, scrie ultimele pagini din jurnalul <em>Il mistiere di vivere (Meseria de a trăi</em>) ; Pavese nu reuÈeÈte să iasă din depresie Èi în noaptea de 27 august 1950, avea să se sinucidă într-o cameră de hotel din Torino.</p>
<p>Volume reprezentative :</p>
<p>1936 &#8211; volumul de versuri <em>Lavorare stanca (Munca oboseÈte)</em>;<br />
1939 &#8211; romanul <em>Il carcere (Închisoarea)</em>;<br />
1940-1941 &#8211; romanul <em>La Spiaggia (Plaja) &#8211; Paesi tuoi (Satele tale)</em> &#8211; roman scurt pentru care dictatura îl va acuza de ofensă adusă patriei;<br />
1947 &#8211; romanul <em>Dialoghi con Leuco (Dialoguri cu Leuco</em>) &#8211; romanul <em>Il compagno (TovarăÈul)</em>;<br />
1948 &#8211; romanul <em>Prima che il gallo canti (Înainte de cântatul cocoÈului)</em>;<br />
1949 &#8211; romanul <em>La bella estate (Vara de neuitat)</em>;<br />
1950 &#8211; romanul <em>La luna e i fal (Luna Èi focurile&#8221;)</em>;<br />
1951 &#8211; <em>Verrà la morte e avrà i tuoi occhi (Va veni moartea Èi va avea ochii tăi) </em>;<br />
1962 &#8211; <em>Poesie edite e inedite</em>, Torino.</p>
<p>1949. <em>Femei singure</em>;</p>
<p>1935-1950. <em>Meseria de a trăi (jurnal)</em>.</p>
<p>*<br />
Volumul de poezii <strong><em>Lavorare stanca</em></strong> (1936)</p>
<p>Poezia lui Cesare Pavese, cu un limbaj amprentat de naturaleÈe, cu o notă de firesc al lucrurilor Èi evenimentelor cotidiene, în linia lui Guido Gozzano, a fost la început o poezie-povestire, lipsită de imagini retorice, livreşti, bazată pe fapte esenţiale, clare, simple şi obiective, în opoziţie cu poezia abstractă a ermeticilor tip Piero Bigongiari sau Mario Luzi.</p>
<p>În poeziile din ultimele două culegeri <em>La terra e la morte </em>Èi<em> Verrà la morte e avrà i tuoi occhi</em>, publicate postum (Editura Einaudi, Torino, 1951) expresia poetică devine mai fluidă, discursul liric se bazează pe imagini care nu mai au o relaţie directă cu un eveniment sau cu un obiect anume. Versurile par cântece, cu ritmuri melodice, inspirate din repertoriul petrarchesc şi leopardian, din punctul de vedere al motivelor poetice : iubirea Èi moartea, văzute din perspectiva mitului. Este o poezie autoreferenÈială, cu accente clare de biografism.</p>
<p>Din <strong><em>Lavorare stanca</em></strong>, vă propunem spre lectură astăzi poemul:</p>
<p><strong><em>Femei pătimaşe</em></strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>Fetele la apusul soarelui se bagă în apă,</em><br />
<em>Pe când marea se evaporă, cât vezi cu ochiul.</em><br />
<em>În pădure frunzele tremură, iar când ies afară</em><br />
<em>Precaute călcând pe nisip, se aşază la ţărm. Spuma</em><br />
<em>Îşi vede de jocurile ei zbuciumate cât e ţărmul de </em><em>lung.</em></p>
<p><em>Fetelor le e teamă de algele scufundate</em><br />
<em>Sub valuri, căci te-apucă de picioare şi de umeri:</em><br />
<em>De tot ce-i goliciune a trupului. Se-ntorc repede la </em><em>mal,</em><br />
<em>Zicându-şi pe nume, şi uitându-se una la alta.</em><br />
<em>Chiar şi umbrele pe fundul mării, în beznă</em><br />
<em>Sunt enorme şi se văd mişcându-se şovăitoare,</em><br />
<em>Parcă atrase de trupuri ce trec. Pădurea </em><br />
<em>E un refugiu tihnit pe când soarele asfinţeşte,</em><br />
<em>Mai sigur ca prundişul, dar fetelor negricioase</em><br />
<em>Le place să se arate stând încolăcite-n cearşaf.</em></p>
<p><em>Stau între ele pe vine, trăgându-şi cearşaful</em><br />
<em>Pe picioare, scrutând întinderea mării</em><br />
<em>Ca pe o pajişte sub soarele muribund. Ar cuteza </em><em>vreuna</em><br />
<em>Din ele să se-ntindă goală pe-o pajişte? Din mare</em><br />
<em>Vor să tresalte algele, ce se ating de picioare,</em><br />
<em>Gata să-nşface şi să-mpresoare trupul tremurător.</em><br />
<em>Există ochi în mare, care se întrevăd uneori.</em></p>
<p><em>Străina aceea necunoscută care înota nopţile</em><br />
<em>Singură şi goală, în întuneric atunci când luna se-</em><em>ascunde,</em><br />
<em>A dispărut într-o noapte şi de-atunci nu se mai arată.</em><br />
<em>Era corpolentă şi trebuia să fi fost alb-orbitoare</em><br />
<em>Ca ochii de pe fundul mării să fi ajuns pân’ la ea.</em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-11595" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/07/fb41b6fb7db15070a3ca9b25c65a10ac.jpg" alt="" width="465" height="660" /></p>
<p><strong>Donne appassionate</strong></p>
<p><em>Le ragazze al crepuscolo scendono in acqua, </em><br />
<em>Quando il mare svanisce, disteso. Nel bosco</em><br />
<em>Ogni foglia trasale, mentre emergono caute</em><br />
<em>Sulla sabbia e si siedono a riva. La schiuma</em><br />
<em>Fa i suoi giochi inquieti, lungo l’acqua remota.</em></p>
<p> ;</p>
<p><em>Le ragazze han paura delle alghe sepolte</em><br />
<em>Sotto le onde, che afferrano le gambe e le spalle:</em><br />
<em>Quant’è nudo del corpo. Rimontano rapide a riva</em><br />
<em>E si chiamano a nome, guardandosi intorno.</em><br />
<em>Anche le ombre sul fondo del mare, nel buio,</em><br />
<em>Sono enormi e si vedono muovere incerte,</em></p>
<p> ;</p>
<p><em>Come attratte dai corpi che passano. Il bosco</em><br />
<em>È un rifugio tranquillo, nel sole calante,</em><br />
<em>Più che il greto, ma piace alle scure ragazze</em><br />
<em>Star sedute all’aperto, nel lenzuolo raccolto.</em></p>
<p><em>Stanno tutte accosciate, serrando il lenzuolo</em><br />
<em>Alle gambe, e contemplano il mare disteso</em><br />
<em>Come un prato al crepuscolo. Oserebbe qualcuna</em><br />
<em>Ora stendersi nuda in un prato? Dal mare</em><br />
<em>Balzerebbero le alghe, che sfiorano i piedi,</em><br />
<em>A ghermire e ravvolgere il corpo tremante.</em><br />
<em>Ci son occhi nel mare, che traspaiono a volte.</em></p>
<p><em>Quell’ignota straniera, che nuotava di notte</em><br />
<em>Sola e nuda, nel buio quando muta la luna,</em><br />
<em>È scomparsa una notte e non torna mai più.</em><br />
<em>Era grande e doveva esser bianca abbagliante</em><br />
<em>Perché gli occhi, dal fondo del mare, giungessero a lei.</em></p>
<p><strong><em>Traducere de Geo Vasile</em></strong></p>
<p>Selectat din <a href="http://www.orizonturiculturale.ro/ro_poezie_Cesare-Pavese.html" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong><em>ORIZONTURI CULTURALE italo-române</em></strong> </a>(nr.1, decembrie, 2011, anul I)
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Florica Patan' src='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/patan/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Florica Patan</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut într-o zi de duminică, în miezul ei Èi-n miezul iernii, cu nămeÈi înalÈi, cât casa, îi percepeam albaÈtri, de aceea albastrul mă fascinează Èi acum. Èi miezul mă fascinează, miezul cuvintelor Èi al ideilor ce vin la mine pe rând ca într-un puzzle al vieÈii, cu mult albastru din sevele cerului de suflet, de văzduh, de lacrimă&#8230;</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#102;&#108;o&#114;ipa&#116;a&#110;&#064;&#121;&#097;h&#111;o&#046;c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>