<p>În lipsa unor cunoÈtinÈe de istorie Èi geopolitică riguroase, nimeni nu ar putea da un răspuns cât de cât pertinent la această întrebare care, cu siguranÈă, ne frământă minÈile tuturor de mai bine de un an. Bazată pe sentimente de frică sau panică generalizate Èi până la extrema cealaltă, a tristeÈii endemice, furiei sau revoltei, la resemnarea totală sau parÈială, lumea s-a împărÈit în două tabere. Falia dintre ele e în continuă creÈtere, o simÈim Èi o trăim zilnic. Ce ne poate salva? <strong>CredinÈa, speranÈa</strong> Èi <strong>iubirea</strong> &#8211; acestea sunt eterne. Oamenii se nasc, trăiesc Èi mor, liderii sunt Èi ei oameni în primul rând, sau &#8230; mai sunt oameni?! Ei bine, din nou avem două răspunsuri aici. În forul interior al fiecăruia dintre noi există răspunsul, bine că nimeni nu ne poate citi gândurile.</p>
<p>ÈtiinÈa are aportul ei de necontestat în evoluÈia omenirii, în eradicarea bolilor transmisibile prin vaccinare &#8211; ca să punem punctul pe <strong>i</strong>, însă nu e infailibilă, pe când Dumnezeu, pentru cei care cred, este. Bancul cu speranÈa care moare ultima Èi fiecare individ trăieÈte cu ea, prin urmare speranÈa e o c***ă, este Èi el binecunoscut. Despre iubire &#8230; au scris mult mai bine poeÈii Èi rapsozii dintotdeauna.</p>
<p>AÈadar, vă propun o încercare de descifrare a enigmei viitorului cu ajutorul uneia dintre cele mai complexe Èi importante cărÈi apărute de la sfârÈitul Războiului Rece: &#8222;<em>Ciocnirea civilizaÈiilor Èi refacerea ordinii mondiale</em>&#8221; de <strong>Samuel P. Huntington </strong>(1927-2008), unul dintre cei mai cunoscuÈi politologi occidentali, profesor de ÈtiinÈe politice la Universitatea Harvard mai mult de o jumătate de secol.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/huntington.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-33162" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/huntington.jpg" alt="" width="800" height="563" /></a></p>
<p>DeÈi contestat de alÈi autori contemporani, teoriile lui Huntington ar putea oferi un răspuns parÈial la întrebarea: care sunt factorii care au generat actuala criză planetară ?</p>
<p><em>&#8222;Momentul de euforie de la sfârÈitul Războiului Rece a generat o iluzie de armonie, care s-a dovedit curând a fi doar o iluzie. Lumea s-a schimbat la începutul anilor 1990, dar nu a devenit neapărat mai paÈnică. Schimbarea era inevitabilă, progresul nu.&#8221;</em> &#8211; scria Huntington în 1996.</p>
<p>Cine a trăit în oricare dintre Èările foste comuniste, înainte de 1989, nu va putea uita niciodată privaÈiunile la care a fost supus. De aceea actuala criză este mai greu de &#8222;digerat&#8221; de către cei din Èările cu tradiÈie democratică, deprinÈi mai puÈin cu restrângerea drepturilor. Dacă ne gândim la bunicii Èi/sau străbunicii noÈtri care au luptat pe unele dintre fronturile războaielor mondiale din secolul trecut, iar soÈiile Èi copiii îi aÈteptau acasă fără să aibă garanÈia că se vor Èi întoarce, am spune că actuala criză Covid 19 este mai suportabilă. Cât priveÈte progresul ÈtiinÈific Èi mai ales tehnologic, nimeni nu îl poate contesta. Dar din punct de vedere spiritual cum stăm? Oare ce înseamnă faptul că biserici Èi catedrale occidentale sunt mai degrabă obiective turistice decât lăcaÈuri de cult?</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>&#8222;Cercetătorii au analizat mereu lumea în termeni de Orient Èi Occident, Nord Èi Sud, centru Èi periferie. Musulmanii împart, în mod tradiÈional, lumea în Dar al-Islam Èi Dar al-Harb, sălaÈul păcii Èi sălaÈul războiului. [&#8230;] Unitatea lumii non-occidentale Èi dihotomia Orient-Occident sunt mituri create de occidentali. Aceste mituri suferă de defectele orientalismului, criticat pentru că promova diferenÈa între familiar (Europa, Occidentul, «noi») Èi străin (Orientul, Estul, «ei») Èi pentru că pornea de la premisa superiorităÈii intrinseci a primului faÈă de cel din urmă.&#8221;</em></p>
<p>CunoaÈtem deja că asiaticii sunt obiÈnuiÈi să poarte masca pe stradă dinainte de izbucnirea crizei Covid 19. O făceau din cauza poluării Èi a altor infecÈii respiratorii care au existat în anii trecuÈi. Asta nu înseamnă că nouă, europenilor, ne este uÈor să o purtăm.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/china.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-33178" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/china.png" alt="" width="700" height="585" /></a></p>
<p><em>&#8222;Statele sunt Èi vor rămâne entităÈile dominante în afacerile mondiale. Ele întreÈin armate, desfăÈoară activităÈi diplomatice, negociază tratate, poartă războaie, controlează organizaÈiile internaÈionale, influenÈează Èi configurează, într-o măsură considerabilă, producÈia Èi comerÈul.&#8221;</em></p>
<p>Teoria lui Huntington nu mai este valabilă în acest punct. Astăzi vorbim de organizaÈii supra statale precum companii multinaÈionale sau corporaÈii. OrganizaÈiile internaÈionale sunt cele care controlează astăzi statele Èi nu invers. <em>Big Pharma, Big Tech</em> sau <em>Big Finance</em> sunt sintagme din ce în ce mai des auzite Èi, după părerea unora, sunt marii învingători ai crizei actuale.</p>
<p><em>&#8222;Slăbirea statelor Èi apariÈia statelor eÈuate contribuie la imaginea unei lumi în anarhie. Această paradigmă accentuează următoarele: declinul autorităÈii guvernamentale; scindarea unor state; intensificarea conflictelor tribale, etnice Èi religioase; apariÈia unor reÈele mafiote internaÈionale; creÈterea numărului de refugiaÈi la zeci de milioane; proliferarea armelor nucleare Èi a altor tipuri de arme de distrugere în masă; răspândirea terorismului; extinderea masacrelor Èi a purificărilor etnice.&#8221;</em></p>
<p>Ne apropiem de prezent. Pentru ipoteza că acest virus nu este decât o armă biologică de distrugere în masă, iată că Huntington a anticipat-o.</p>
<h4 style="text-align: center;">Va urma!</h4>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#098;rk&#064;&#121;&#097;&#104;o&#111;.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Ce urmează?
