<p><strong>Canterbury</strong></p>
<p>Èi-aduci aminte, îÈi spuneam că la Canterbury vin pelerini din toată lumea de aproape 850 de ani, fiind unul dintre cele mai vibrante locuri de pelerinaj din întreaga lume.</p>
<p>Acestui loc Èi evenimentului asociat i se datorează Èi opera de temelie a literaturii engleze moderne, celebrele „Povestiri din Canterbury”. Despre limba folosită de Chaucer &#8211; autorul lor &#8211; în aceste povestiri, se spune că „a transformat cărămida în marmură”, defriÈând astfel terenul pe care, peste un secol, Shakespeare avea să-l transforme într-o superbă grădină.</p>
<p>Se înÈelege aÈadar că, pentru toată lumea, principalul punct de interes al oraÈului este catedrala. Grandioasă, atât ca dimensiuni fizice, cât Èi ca importanÈă Èi semnificaÈie.</p>
<p>Am ajuns în faÈa ei chiar puÈin înainte de a se deschide, sub un soare cald de mijloc de septembrie, aproape incredibil pentru locuitorii obiÈnuiÈi mai curând cu ploile, în acest moment al anului.</p>
<p>Intru din nou, după mulÈi ani de când intraserăm împreună, Èi mă cuprinde acelaÈi sentiment de apropiere de Dumnezeu pe care l-am mai avut în câteva lăcaÈuri de cult din lume. Inexplicabil, fără legătură cu mărimea lor sau religia în spiritul căreia au fost construite. Dar diferit ca percepÈie. De exemplu aici, în imensitatea uimitoare a acestei catedrale gotice Èi aproape de altarul unde a fost asasinat miÈeleÈte arhiepiscopul Thomas Becket în anul 1170 (miÈeleÈte, pentru că fiecare biserică este, sau ar trebui să fie, un sanctuar, un loc de siguranÈă absolută pentru oricine), parcă mă aÈtept ca vocea lui Dumnezeu să rezoneze grav de undeva de sus, de incredibil de sus, dintre dantelăria complicată de arcuri ogivale în care se termină mănunchiurile de stâlpi înalÈi Èi nu prea groÈi, ca niÈte mesteceni tineri,care sprijină bolta neverosimil de înaltă. AÈa cum, în modesta bisericuÈă din lemn alb, stând singuratică (Èi neîncuiată) pe un mal înalt din Islanda, bătut de vânturile Atlanticului de Nord, am simÈit cumva atingerea divină de aproape, ca venind de pe băncuÈele vecine celei pe care mă aÈezasem, simple Èi vopsite în albastru.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/2cc.jpg"><img class=" wp-image-49180 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/2cc.jpg" alt="" width="354" height="471" /></a></p>
<p>PăÈesc încet Èi cu sfială pe pardoseala din piatră lustruită de timp Èi de paÈii oamenilor. GeneraÈii întregi de oameni. Cele nouă secole jumătate de existenÈă (începută în 1070 Èi terminată în doar Èapte ani) îmi dau un sentiment de atemporalitate, ca Èi cum aÈ putea fi <em>oricare</em> dintre cei care au trecut pe aici Èi m-aÈ putea întoarce în timpul lor din orice veac. Nu încerc, potenÈialul îmi e de ajuns Èi oricum nu m-ar interesa cu adevărat să mă întorc decât în timpul <em>tău</em>. Al <em>tău Èi al meu.</em></p>
<p>Mă apropii de locul în care a fost asasinat arhiepiscopul Thomas Becket, sanctificat la scurt timp după aceea datorită unor vindecări miraculoase, se spune. E marcat de două săbii suspendate în formă de cruce, de care sunt ataÈate altele două, îndreptate ameninÈător Èi sugestiv în jos (cavalerii care au comis sacrilegiul au fost patru). Èi, de-o parte Èi alta, două lumânări mari, veÈnic aprinse.</p>
<p>E foarte puÈină lume înăuntru, aÈa că pot admira în voie toate caracteristicile stilului gotic care, la lăcaÈurile de cult, îmi (Èi <em>ne</em>) plac cel mai mult: arcele care se intersectează peste uÈile groase din lemn, înguste Èi rotunjite în partea superioară, cu încuietori metalice complicate. Sau arcele care formează rozete de piatră ce susÈin Èi, în acelaÈi timp, detensionează bolta, ale căror intersecÈii sunt marcate de vechi blazoane nobiliare. Dantelăria din piatră în care sunt încastrate ferestrele cu vitralii superb colorate din care veghează sfinÈii. JilÈurile înalte Èi masive din lemn sculptat pe care se vor fi aÈezat mai marii vremii. Èi atâtea Èi atâtea altele.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Catedrala Èi întregul Regat Unit sunt în doliu profund după trecerea în nefiinÈă a suveranului cu cea mai lungă domnie din întreaga sa istorie, Regina Elisabeta II, iar asta aÈterne o sobrietate reÈinută peste tot Èi toate. Ies Èi parcă sobrietatea se dizolvă instantaneu sub soarele orbitor care inundă strada, mijindu-mi ochii până aproape de închidere.</p>
<p>Arunc o privire în lungul străzii principale, High Street &#8211; desigur, nici ea încă prea aglomerată, Èi automat pornesc în josul ei. Calc automat, ca într-un vis care nu s-a încheiat, căruia eu nu i-am <em>dat voie </em>să se încheie. Pentru că atunci când am fost împreună ploua Èi timpul era foarte scurt, în afara catedralei n-am apucat să ne plimbăm deloc prin oraÈ. Èi era păcat, ne-a părut rău&#8230;</p>
<p>Mă încântă casele cu arhitectura specifică dinastiei Tudor, păstrate în perfectă stare, mângâiate de soarele de mijloc de septembrie. Chiar dacă li s-a schimbat destinaÈia, firma a rămas cea originală. De exemplu, „The Old Weavers House, A.D 1500” (Vechea casă a Èesătorilor, anul 1500) e acum restaurant, „The Little Inn, built 1503” (Micul han, construit în 1503) a devenit Sun Hotel etc. Abia mă abÈin să nu urc cele câteva trepte care duc spre frumoasa intrare în „Royal Museum and Free Library”, situat într-o clădire superbă de secol mult rămas în urmă, dar intru, doar pentru câteva minute, într-un anticariat. Doar de dragul faÈadei sale din alte secole trecute Èi a mirosului de cărÈi vechi, deÈi n-am nici timp să le răsfoiesc, nici bani să le cumpăr. Dar mi-ar plăcea enorm (<em>ne-ar</em>, Ètiu..) să pot petrece măcar o zi intreagă printre ele Èi să le ascult poveÈtile sau tainele.</p>
<p>High Street se termină în una dintre vechile porÈi de intrare în oraÈ, monumentală ca un castel mai mic, aÈa că ne întoarcem, descoperind detalii trecute cu vederea mai devreme. Pe o stradă laterală văd, de departe, o construcÈie ultramodernă Èi mergem până acolo să vedem ce e. E Marlowe Theatre Èi abia când o văd îmi amintesc că unul dintre cei mai talentaÈi Èi inovativi dramaturgi elisabetani, Christopher Marlowe, s-a născut aici. Poate, dacă n-ar fi murit la doar 29 de ani într-un duel, Shakespeare ar fi trebuit să-Èi împartă faima cu el. Înapoi pe High Street, acum observ Èi casa în care s-a născut ”Kit”, cum îl alintau contemporanii. O casă mică, simplă, cu un singur nivel Èi o mansardă nu prea înaltă, colÈ cu Peter Street, nu e de mirare că nu mi-mi-a sărit în ochi de prima dată. E acum „Cafe – Restaurant, <a href="http://www.marlowesrestaurant.co.uk">www.marlowesrestaurant.co.uk</a>”.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/1cc.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-49177" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/1cc.jpg" alt="" width="275" height="206" /></a></p>
<p>Mi-ar plăcea să beau o cafea cu Kit la el acasă, dar timpul îmi neagă, din nou Èi implacabil, orice dorinÈă: în radă la Dover, prin care trebuie să trecem din nou fără oprire, uriaÈul vas de croazieră al companiei Costa probabil că îÈi porneÈte deja motoarele, nerăbdător să plece spre alte mări Èi alte Èări Èi alte zări. Peste puÈin timp, <em>the white cliffs of Dover </em>îmi rămân tot mai în urmă, închizându-mi în spatele lor visul care abia mi se reînchegase.</p>
<p><strong>Corina Ciolacu</strong></p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="rZIXKb55fh"><p><a href="https://bel-esprit.ro/gibraltar-the-rock-that-rocks/">Gibraltar, The Rock that rocks</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Gibraltar, The Rock that rocks&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/gibraltar-the-rock-that-rocks/embed/#?secret=TKquSA7YGC#?secret=rZIXKb55fh" data-secret="rZIXKb55fh" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='adminbelesprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/cac6bff6350fc7e58765e809b40751740d28d24e40bc1a1efda3cef2e1e04f9e?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/cac6bff6350fc7e58765e809b40751740d28d24e40bc1a1efda3cef2e1e04f9e?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/adminbelesprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">adminbelesprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:and&#114;&#097;.tisc&#104;e&#114;&#064;gm&#097;&#105;&#108;&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>