<h1><strong>VORBEÈTE! (Codul secret al anilor de liceu)</strong></h1>
<p>“VorbeÈte!” este un volum al autoarei americane Laurie Halse Anderson, o carte-strigăt de ajutor către profesori, către cei care ar putea lua măsuri împotriva găÈtilor din Ècoli, dar nu o fac întotdeauna, fie pentru că nu observă situaÈiile critice, fie pentru că speră că lucrurile se vor rezolva de la sine.</p>
<p>Totul începe cu o durere de stomac. Durerea Melindei Sordino în prima zi de liceu. Îi este greu încă din autobuzul care o duce către Ècoală, căci în vacanÈa de vară îndrăznise să vorbească. De atunci era o paria. Nu mai avea prieteni pentru că stricase o petrecere îndrăznind să cheme poliÈia. Fusese taxată rapid de adolescenÈii care acum, în prima zi de liceu, o transformă în coÈ de gunoi. La propriu. Adică îi aruncă în poală ambalajele sandwich-urilor lor. DistracÈia generală fusese mai importantă decât gravitatea unei situaÈii sau suferinÈa cuiva. Leit-motiv întâlnit adesea astăzi, în societatea care nu mai are un sistem de valori.</p>
<p>La festivitatea de început de an este de asemenea evitată, deoarece făcuse greÈeala “uriaÈă” de a se prezenta cu părul “cum nu trebuie”, cu hainele “cum nu trebuie”, cu atitudinea “cum nu trebuie”. Greu de spus cine decide “cum trebuie”. Personajele populare, evident. Rachel, care fusese prietena ei cea mai bună, îi întoarce spatele Èi râde zgomotos cu noile ei amice. Universul este însă cumsecade Èi îi aduce alături o altă paria, cel puÈin pentru moment: o nou venită în Ècoală &#8211; Heather.</p>
<p>Anul Ècolar începe în forÈă, cu eternul zid între profesori Èi elevi: obsedaÈi doar de specialitatea fiecăruia, oamenii de la catedră sunt prea (pre)ocupaÈi să observe atmosfera din clasă. Profesoara de engleză evită să îÈi privească elevii în ochi (ar putea desluÈi romane-fluviu Èi nu are chef), preferând să vorbească cu privirea aÈintită doar asupra steagului (simbol neutru), cel de studii sociale intră în clasă ca la vânătoare (mai întâi îi aminteÈte Melindei că va fi cu ochii pe ea tot anul, un soi de încurajare dezarmantă, apoi începe predarea obiÈnuită, plată), cea de spaniolă este prea atentă la propriile gesturi teatral-exagerate care însoÈesc predarea. Ora de sport este umilitoare (fără beneficii asupra sănătăÈii, aÈa cum ar fi de aÈteptat), căci trebuie să se schimbe în vestiarul comun. E clar că era deja decis ca victima să fie considerată vinovată. Bibliotecara Èi profesorul de desen sunt singurele persoane care se decupează din personalul Ècolii Èi au timp Èi pentru Melinda. Bibliotecara este întelegătoare, iar profesorul de desen, dl Freeman, aplică o metodă personală care ajunge la sufletul tinerei. Ocazie cu care aflăm că elevii au Èi suflet Èi nu sunt doar niÈte unităÈi educabile, cărora li s-a repartizat o bancă Èi un număr matricol în catalogul-armă. Profesorul de desen are un nume simbolic, restul primesc porecle sau sunt ignoraÈi de Melinda, în funcÈie de situaÈie.</p>
<p>“<em>Nu e</em><em>È</em><em>ti tu aia care a chemat poli</em><em>È</em><em>ia?… La petrecerea aia, fratele meu a fost arestat. A fost concediat din cauza arest</em><em>ă</em><em>rii. Nu pot s</em><em>ă</em><em> cred c</em><em>ă</em><em> ai f</em><em>ă</em><em>cut a</em><em>È</em><em>a ceva. Nenorocito!</em>”</p>
<div id="attachment_54766" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/01/npr.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-54766" class="size-full wp-image-54766" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/01/npr.jpg" alt="" width="564" height="621" /></a><p id="caption-attachment-54766" class="wp-caption-text">Laurie Halse Anderson (pinterest.com)</p></div>
<p>Sora celui reclamat nu ezită să îÈi atace victima, pe Melinda, în mijlocul unui moment festiv. Nu ezită nici să o păruiască. De ce? Pentru că Ètie că nimeni nu va interveni. Corpul profesoral este prea ocupat cu propriile discursuri.</p>
<p>Nimeni nu îÈi pune problema: de ce a fost nevoie să fie chemată poliÈia? A fost cercetat cazul? Ce s-a descoperit? Ce pedeapsă a primit acuzatul? Nu de alta, dar să nu riscăm să stăm confortabil la masă cu cine Ètie ce personaj periculos. Să fie doar dezinteres? Vom afla.</p>
<p>Nici atmosfera de acasă nu are darul de a ameliora lucrurile. Din eleva bună în gimnaziu, Melinda ajunsese să nu mai aibă note de trecere în liceu, iar părinÈii erau Èi ei prea (pre)ocupaÈi de a fi într-o competiÈie: fiecare încerca să aibă cuvântul decisiv Èi autoritatea maximă. Niciunul nu se deranja să afle motivele care au dus la schimbarea de temperament Èi atitudine faÈă de succesul academic a fiicei lor. În timp ce acasă nu primeÈte atenÈia necesară, la Ècoala trăieÈte senzaÈia permanentă că se dezumanizează în banca din spatele clasei, unde i s-a stabilit locul. Èi îl întâlneÈte ocazional, pe holurile liceului, pe băiatul din cauza căruia fusese nevoită să apeleze la ajutorul poliÈiei. Iar acesta nu se sfieÈte să îi Èoptească insinuant “Carne proaspată”. În definitiv, nimeni nu îl pedepsise în niciun fel. Deci, de s-ar fi sfiit?</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Profesoara de sport o remarcă Èi ar vrea să o ia în echipa liceului, dar nu întruneÈte condiÈia mediei minime: are A doar la desen. Încearcă să vorbească cu colegii ei să o ajute pe Melinda să îÈi îndrepte notele, însă trebuie să recunoască (cu voce tare) că profesoara de engleză e imposibilă. Deci sunt Èi profesori care îÈi văd colegii aÈa cum sunt, cu defectele lor reale Èi recunosc acest lucru. Parcă am mai prins puÈin curaj. Dar Melinda este în continuare singură Èi a sosit momentul să admită că are nevoie să se simtă apărată, ocrotită, neavând măiestria necesară de a face faÈă singură universului dur al adolescenÈilor dominatori, laÈi, superficiali, agresivi Èi răzbunători. Începe să înÈeleagă cum funcÈionează Èi lumea adulÈilor.</p>
<p>Nu, bullyingul nu dispare niciodată de la sine. DeÈi mulÈi profesori sau conducători de Ècoli propovăduiesc acest concept. Din contră: situaÈia se agravează întotdeauna. În cazul Melindei, băiatul de la petrecerea din vară devine agresiv Èi o atacă în toaleta Ècolii. Încearcă să o violeze, dar toată furia acumulată în ultimul an îi da fetei puterea să îl îndepărteze. Ar spune cuiva, dar cui? Acasă, părinÈii sunt prea ocupaÈi cu ei înÈiÈi, au uitat de ce Èi-au dorit să devină părinÈi. La Ècoală, nimănui nu îi pasă. Doar dl Freeman este un bun ascultător, iar adolescenta profită pentru a i se destăinui. Este singura materie la care primeÈte A+. Restul profesorilor nu avuseseră timp de ea în anul Ècolar ce tocmai se încheiase.</p>
<p>Abia acum aflăm că Melinda fusese violată la petrecerea din vară. Prietenii prezenÈi (oare cum mai Ètim cine ne este prieten Èi cine nu?) au considerat reacÈia ei doar un gest prostesc care le-a stricat distracÈia Èi imaginea. Auzi: să te plângi pentru atâta lucru? E drept că părinÈii nu Ètiau, evenimentul fusese organizat fără Ètirea lor. Dar unii au aflat Èi au preferat să păstreze tăcerea. Ètiti cum e: te legi la cap aiurea (te mai Èi cerÈi cu părinÈii altor copii, a căror companie parcă nu merită pierdută pentru un fleac de viol).</p>
<p>“VorbeÈte!” este un roman dur, puternic, a cărei eroină povesteÈte cu voce amară nedreptăÈile Èi dezvăluie lumea ipocrită a adolescentei. Dar Èi universul celor care au puterea să o facă mai frumoasă, dar nu îÈi complică existenÈele. Atât naraÈiunea cât Èi dialogurile mustesc de furie, ruÈine, eliberare, depresie, înfricoÈare. Personajele conturate extrem de clar, parcă într-un tuÈ de un negru provocator, ce nu se va Èterge niciodată, scot la iveală realităÈi pe care preferăm să nu le vedem: răutatea dintre copii, manipularea adolescenÈilor slabi de către cei puternici sau populari, indiferenÈa majorităÈii, diminuarea sentimentului matern.</p>
<p>Mesajul autoarei:</p>
<p>“<em>Mi-ar face pl</em><em>ă</em><em>cere s</em><em>ă</em><em> cred c</em><em>ă</em><em>, pe undeva, <strong>Vorbe</strong></em><strong><em>È</em></strong><strong><em>te!</em></strong><em> va ajuta s</em><em>ă</em><em> v</em><em>ă</em><em> g</em><em>ă</em><em>si</em><em>È</em><em>i glasul l</em><em>ă</em><em>untric. </em><em>Î</em><em>ns</em><em>ă</em> <strong><em>Vorbe</em></strong><strong><em>È</em></strong><strong><em>te!</em></strong><em> este doar un instrument. Adev</em><em>ă</em><em>ra</em><em>È</em><em>ii eroi sunt aceia dintre voi care au scrutat </em><em>î</em><em>n ad</em><em>â</em><em>ncul fiin</em><em>È</em><em>elor lor &#8211; dincolo de fric</em><em>ă</em> <em>È</em><em>i ru</em><em>È</em><em>ine </em><em>È</em><em>i depresie </em><em>È</em><em>i furie &#8211; </em><em>È</em><em>i </em><em>È</em><em>i-au g</em><em>ă</em><em>sit curajul de a-</em><em>È</em><em>i spune pove</em><em>È</em><em>tile. Am cel mai profund respect pentru ei.</em>”<br />
(Laurie Halse Anderson)</p>
<p>N.N.</p>
<p><strong>Laurie Halse Anderson</strong> este o autoare americană cunoscută mai ales pentru romanele sale pentru tineri adulÈi. Născută pe 23 octombrie 1961, Anderson a devenit recunoscută la nivel internaÈional prin romanul său de debut, &#8222;Speak&#8221;, publicat în 1999. Această carte, care tratează tema violului Èi a traumei adolescente, a fost lăudată pentru abordarea sensibilă Èi puternică a subiectelor dificile Èi a fost transformată într-un film în 2004.</p>
<p>Anderson a scris Èi alte cărÈi remarcabile, inclusiv &#8222;Fever 1793&#8221;, care se bazează pe epidemia de febră galbenă din Philadelphia în 1793, Èi &#8222;Chains&#8221;, care face parte din seria &#8222;Seeds of America&#8221; Èi abordează povestea sclaviei în timpul RevoluÈiei Americane. Lucrările ei sunt cunoscute pentru abordarea temelor puternice Èi relevante, cum ar fi identitatea, trauma Èi rezilienÈa.</p>
<p>Pe lângă cărÈile pentru tineri adulÈi, Anderson a scris Èi cărÈi pentru copii Èi a fost onorată cu numeroase premii pentru contribuÈiile ei în literatura pentru tineri. Ea este cunoscută pentru capacitatea ei de a vorbi deschis despre problemele cu care se confruntă adolescenÈii Èi este considerată o voce importantă în literatura pentru tineri adulÈi contemporană.</p>
<p>Cartea ei &#8222;Speak&#8221;, publicată în 1999, a fost adaptată într-un film cu acelaÈi nume în 2004. Filmul &#8222;Speak&#8221; este o dramă, cu Kristen Stewart în rolul principal ca Melinda Sordino, o adolescentă care devine aproape mută după ce a trecut printr-o experienÈă cutremurătoare. Filmul a fost bine primit Èi a fost lăudat pentru modul în care a tratat subiecte dificile precum trauma Èi recuperarea după un abuz se*ual.</p>
<p><!--more--></p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Brenda Ayana Stefanescu' src='https://secure.gravatar.com/avatar/15ca8c8d6ddb079cc79c21b15527c6e45404c1661bb03f945a98172b4d4683bb?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/15ca8c8d6ddb079cc79c21b15527c6e45404c1661bb03f945a98172b4d4683bb?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/brenda-ayana-stefanescu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Brenda Ayana Stefanescu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#116;p&#111;i&#117;&#064;y&#097;ho&#111;&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>