<p class="pq" style="text-align: justify; background: white; margin: 0cm 0cm 7.5pt 0cm;"><em><span lang="RO" style="color: #2f2230;">Înălţimea în sine a unei opere nu vrea să vă spună nimic. Este întocmai ca lungimea unei bucăţi muzicale. Însă proporţiile interioare ale obiectului – acelea vă spun Totul.” </span></em><span lang="RO" style="color: #2f2230;">(C. BrâncuÈi)</span></p>
<p style="text-align: justify; background: white; margin: 0cm 0cm 7.5pt 0cm;"><span lang="RO" style="color: #2f2230;">Pe <strong>26 mai 1920</strong>, <strong>Constantin BrâncuÈi</strong> a participat, la Paris, la „<strong>Festivalul Dada”</strong>, împreună cu <strong>André Gide, Paul Valéry, F. Léger</strong>, fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „<strong>Contre Cubisme, contre Dadaisme</strong>”.</span></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10442" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/3cb55e4aa621c308dc89f910412465ef.jpg" alt="" width="564" height="579" /></p>
<p style="text-align: justify; background: white; margin: 0cm 0cm 7.5pt 0cm;"><span lang="RO" style="color: #2f2230;">În plin avânt al miÈcărilor avangardiste, artistul român îÈi arată o faÈă pe care puÈini o cunoscuseră Èi care a produs, în rândul criticilor, cel puÈin curiozitate, pentru că această atitudine de frondă nu se potrivea cu acel temperament pe care îl afiÈase public. Era considerat o „pasăre măiastră”, un arhetip al graÈiosului tentat mereu de vocaÈia sublimului, o fire mai degrabă reflexivă, dedată pătrunderii în profunzime a lucrurilor, care să-i permită extragerea celor mai pure esenÈe.</span></p>
<div id="attachment_10441" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10441" class="size-full wp-image-10441" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/04a0715bb9baec12e4633320377d614f.jpg" alt="" width="500" height="750" /><p id="caption-attachment-10441" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p style="text-align: justify; background: white; margin: 0cm 0cm 7.5pt 0cm;"><span lang="RO" style="color: #2f2230;">”<em>Nu mai sunt demult al acestei lumi; sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup – mă aflu printre lucrurile esenţiale.</em>”, spunea genialul creator din HobiÈa noastră, care s-a dus departe de casă pentru a-Èi găsi liniÈtea eternă, tocmai la Paris… </span></p>
<p style="text-align: justify; background: white; margin: 0cm 0cm 7.5pt 0cm;"><span lang="RO" style="color: #2f2230;">Ce ar fi putut motiva acest gest care venea să pună sub semnul întrebării o revoluÈie artistică de o asemenea amploare, condusă pe cai mari de <strong>Francis Picabia, <a href="https://bel-esprit.ro/tristan-tzara-dada-cest-moi/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Tristan Tzara (</a></strong>click pe nume pentru a citi despre poet<strong><a href="https://bel-esprit.ro/tristan-tzara-dada-cest-moi/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">)</a>, Louis Aragon, Eluard, Breton</strong>, într-un an care se anunÈase plin de evenimente pentru cercul suprarealiÈtilor, atât de energici Èi nonconformiÈti? Cu câteva zile înainte se publicaseră cele ”23 de manifeste dadaiste” în revista<span class="apple-converted-space"> </span><em>Literature…</em><span class="apple-converted-space"><i> </i></span>În plus, va participa, după câteva luni, la o miÈcare de protest contra lui André Breton Èi în apărarea lui Tristan Tzara.</span></p>
<p style="text-align: center;">„<em><strong>Întotdeauna, ceea ce m-a susÈinut a fost bucuria. În cele mai grele împrejurări ale vieÈii, am Ètiut s-o găsesc în drumul meu. Mergeam cântând. Ètiam că ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla. Èi nimic nu mă oprea. Pe acest sentiment al minunii pe care o reprezintă viaÈa, al bucuriei, e clădită toată opera mea.</strong></em>”</p>
<p style="text-align: justify; background: white; margin: 0cm 0cm 7.5pt 0cm;"><span lang="RO" style="color: #2f2230;">Fără a avea pretenÈia de a găsi adevărul absolut din spatele acestei inedite ipostaze a unuia dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, cred că am putea găsi măcar o cheie în aflarea lui din această mărturisire a lui BrâncuÈi, care îÈi construise drumul în artă ”sub mantaua” celebrului Auguste Rodin: „Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenÈa lucrurilor.” Acesta era artistul, aceasta era viziunea cu care s-a prezentat în faÈa lumii artistice, pe care a zdruncinat-o din temeliile unui secol teribil de agitat: arta reprezintă acea unitate infrangibilă dintre un conÈinut Èi o formă, iar artistul trebuie să fie un catalizator al ambelor dimensiuni, căci, spune el, „<em>Ne aflăm într-o sferă, ne jucăm cu alte sfere, le îmbinam, le facem să clipească.</em>”</span></p>
<p style="text-align: justify; background: white; margin: 0cm 0cm 7.5pt 0cm;"><span lang="RO" style="color: #2f2230;">Cu siguranÈă, intenÈiei dadaiÈtilor de a „domestici” arta, supunând-o regulilor arbitrariului Èi ale unei inconsistenÈe la nivelul structurii de profunzime a sensurilor, trebuia să i se opună un maestru al „neliniÈtilor metafizice” ale creaÈiei. Ceea ce a Èi făcut, cu acel curaj al lui Prometeu, care n-a rezistat în faÈa tentaÈiei de a duce muritorilor focul sacru, pasiunea, arderea lăuntrică, pentru a-i face să vadă dincolo de lumea opacă a unui material obscur. </span></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: justify; background: white; margin: 0cm 0cm 7.5pt 0cm;"><span lang="RO" style="color: #2f2230;">Negăsind calea către sensul pierdut al „cadavrelor rafinate” dadaiste, BrâncuÈi s-a revoltat pe moment, înainte de a-Èi întrupa în esenÈe tari idealurile artistice. Èi poate, cine Ètie, a fost Èi aceasta o cale către recunoaÈterea de sine ca artist, către confirmarea unei vocaÈii aflate încă stare de căutare la acel moment. </span></p>
<p style="text-align: justify; background: white; margin: 0cm 0cm 7.5pt 0cm;"><span lang="RO" style="color: #2f2230;">ExperienÈe luminatoare, necesare descoperirii lumii, în dimensiunea ei creatoare.</span></p>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<em><strong>În faţa tradiţiilor populare din India, vedeam apărînd aceleaşi structuri ca şi în tradiţiile populare din Europa. Cred că aceasta m-a ajutat mult să înţeleg că Brâncuşi nu a copiat creaţiile artei populare româneşti. Dimpotrivă, el s-a dus la izvorul însuşi al inspiraţiei acestor ţărani români sau greci şi a redescoperit această viziune extraodinară a unui om pentru care piatra există, stînca există, cum am spune, într-un fel „hierofanic&#8221;. El a regăsit, dinăuntru, universul valorilor omului arhaic, Da, India m-a ajutat să înţeleg importanţa, autohtonia şi, totodată, universalitatea creaţiei lui Brâncuşi. Dacă te întorci cu adevărat la izvoare, la rădăcinile care coboară pînă în neolitic, atunci eşti foarte român, sau foarte francez, şi totodată universal. Dintotdeauna m-a fascinat această întrebare: cum s-ar putea regăsi unitatea fundamentală, dacă nu a geniului uman, cel puţin a unei anumite civilizaţii indivize din trecutul Europei? Brâncuşi a reuşit să o regăsească &#8230;</strong> </em>&#8222;</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">MIRCEA ELIDE &#8211; ”Încercarea labirintului” &#8211; <strong>Convorbiri cu Claude-Henri Rocquet</strong></div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto"><strong>Stelian Tănase</strong>, în stilul inconfundabil, redă o întâmplare anecdotică petrecută în contextul acestui eveniment:</div>
<div dir="auto">” <strong><em>La 26 mai 1920, Paris,Constantin BrâncuÈi participa la „Festivalul Dada”.</em></strong></p>
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto"><strong><em>Iată un falus! a zis Matisse, folosind un cuvînt mult mai frust. Suntem în 1920 la Salonul independenţilor, la trecerea în revistă a lucrarilor expuse, cînd Matisse, comisarul şef al expozitiei, a exclamat ce am notat mai sus. Afirmaţia sa a provocat un imens scandal. </em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>Unii zic că nu Matisse, ci Picasso ar fi spus aşa. Nu prea cred. Era vorba de o sculptură de Brancuşi, intitulată “Prinţesa X”. Opera a fost scoasă din expoziţie, s-a spus întîi că numai pentru vernisaj, ca să nu supere nişte priviri simandicoase şi bigote. </em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>Apoi “Printesa X”, cf. unui ordin al prefectului de Paris, a fost înlăturată definitiv din expoziţie. </em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>“</em>Expunerea ei este de natură să provoace incidente<em>”, motiva acest ordin, negru pe alb. Cîţiva artiÈti binecunoscuţi au protestat. Printre ei, Braque, Cocteau, Juan Gris, Picabia, Picasso, Erik Satie, etc. De teama unui scandal şi mai mare, organizatorii Salonului Independenţilor au fost nevoiţi să readucă sculptura înapoi şi să o expună pe locul iniţial. </em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>Succesul de public a fost asigurat, toată lumea din Paris a dat năvală să vadă “”falusul” lui Brâncuşi. Nici nu era la prima reprezentare. În 1917, Brâncuşi expusese la New York şi tot scandal o marmură “ Capul Prinţesei Marie Bonaparte” ( prinţesa fusese iubita sculptorului). În 1920, era vorba de un bronz polizat.</em></strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong><em>Se pare că succesul în artă este condiţionat de scandaluri. Deşi nu era iubitor de aşa ceva, Brâncuşi nu a fost deloc scutit de ele.”</em></strong></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/Printesa-X.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-49788" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/Printesa-X-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
</div>
</div>
</div>
<p style="text-align: justify; background: white; margin: 0cm 0cm 7.5pt 0cm;"><span lang="RO" style="color: #2f2230;"> CitiÈi Èi despre Constantin BrâncuÈi, <a href="https://bel-esprit.ro/constantin-brancusi-trebuie-sa-faci-arta-asa-cum-respiri/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>aici. </strong></a></span>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:conc&#117;&#114;s&#114;a&#100;&#117;sta&#110;&#099;&#097;&#064;&#121;a&#104;oo.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>