Bram Stoker și cel mai longeviv brand de țară
Bram Stoker (pe numele său întreg Abraham Stoker), s-a născut pe 8 noiembrie 1847, la Clontarf, Irlanda, și a fost un scriitor irlandez renumit în special pentru binecunoscuta poveste de groază ce îl are ca protagonist pe contele Dracula.
După o copilărie dificilă, marcată de provocările unor deficiențe motorii care l-au împiedicat să meargă sau chiar să stea în picioare până la vârsta de 7 ani, Stoker reușește să devină un atlet și jucător de fotbal remarcabil, obținând totodată și o diplomă în matematică. Lucrează apoi ca funcționar la castelul Dublin, pentru o perioadă de 10 ani, fiind în același timp critic de teatru la ziarul local Dublin Evening Mail. Îl cunoaște apoi pe idolul său, actorul Sir Henry Irving, pentru care va lucra în următorii 27 de ani ca manager, însoțindu-l în turneele sale în America.
Stoker publica prima sa carte, The Duties of Clerks of Petty Sessions in Ireland, în 1879, lucrarea fiind considerate una de referință.
În 1890 apare și primul său roman de ficțiune, The Snake’s Pass, un thriller romantic, iar 7 ani mai târziu este publicată capodopera sa, romanul Dracula. Lucrarea este compusă, în mare parte, din însemnările din jurnalele ținute de personajele principale: Jonathan Harker, un avocat ce călătorește în Transilvania, la castelul contelui Dracula, Wilhelmina Harker, soția lui Jonathan, Dr. John (“Jack”) Seward, un psihiatru și administrator al unui sanatoriu, și Lucy Westenra, prietena Wilhelminei și victimă a contelui Dracula care devine în cele din urmă vampir.
Coperta primei ediții a romanului Dracula, sursa foto: redbubble.com
Povestea îl are în centru pe contele Dracula, un vampir din Transilvania care călătorește în Anglia, folosindu-se de puteri supranaturale, unde se hrănește cu sângele muritorilor de rând pentru a supraviețui. Împreună cu Dr. Abraham Van Helsing – mentorul lui Seward și expert în vampiri – Harker și prietenii săi reușesc, după o serie de aventuri care îi țin pe cititori în suspans, să îl distrugă pe Dracula care se transformă în scrum.
Se pare că Stoker nu a călătorit niciodată în Transilvania sau în vreunul din locurile din Europa de Est unde se petrece acțiunea romanului Dracula. Cu toate acestea, a studiat în detaliu folclorul european și poveștile mitologice cu vampiri, obținând în egală măsură informații prețioase despre poveștile misterioase din Carpați de la scriitorul maghiar Armin Vambery. Este discutabilă legătura care a fost creată între contele Dracula și domnitorul Vlad Țepeș, neexistând dovezi clare în sensul că Stoker ar fi creat personajul Dracula pe baza profilului cunoscut violent al lui Țepeș Vodă, despre care s-ar părea că aflase totuși din discuțiile cu istoricul Hermann Bamburger.
Citiți și despre Cea mai populară carte din lume
Romanul atât de popular s-a bucurat de succes și în varianta ecranizată. Primul film inspirat de roman a fost Nosferatu – Simfonia groazei, apărut după moartea lui Stoker și fără acordul soției sale care dă în judecată casa de producție și câștigă, inclusiv dreptul de a soliciat distrugerea tuturor copiilor peliculei. Se pare că, în ciuda acestui fapt, mai există câteva copii ale faimosului film, intrat, de altfel, în istoria cinematografiei.
La doi ani după moartea lui Stoker, soția sa, Florence Stoker, publică sub forma unei colecții postume de povestiri intitulată Dracula’s Guest, despre care se consideră că sunt texte extrase din manuscrisul original al romanului Dracula manuscript. În 2009, Dacre Stoker (stră-strănepotul autorului) și Ian Holt au publicat Dracula: The Un-Dead, care se dorește a fi continuarea poveștii inițiale a lui Dracula. Romanul a fost creat pe baza însemnărilor lui Stoker și a unor extrase din romanul original, și îl are printre personaje pe chiar marele scriitor.
Afișul peliculei Nosferatu, 1922, sursa foto: etsy.com
Stoker a mai scris o serie de alte romane, printre care The Mystery of the Sea (1902), The Jewel of Seven Stars (1903) și The Lady of the Shroud (1909), însă niciunul dintre acestea nu a fost apreciat, de critici sau de public, așa cum a fost romanul Dracula.
„Eu nu mai caut nici plăcerile, nici bucuriile vieţii, nici strălucirea voluptoasă a razelor de soare sau licărul tremurului de ape care îi încântă pe cei tineri. De multă vreme nu mai sunt tânăr şi inima mea, după ani grei de plâns morţii, nu înclină către veselie. De altminteri, şi zidurile castelului meu s-au prăbuşit; e plin de umbre, iar vântul şuieră rece prin ferestre şi printre creneluri. Îmi plac umbra şi întunericul, îmi place să rămân singur cu gândurile mele ori de câte ori e cu putinţă.” (romanul Dracula)
Bram Stoker, Dracula și gastronomia ardeleană
8
Sursa info: britannica.com
Citește și Durerea – „La Douleur”/”Memoir of Pain”