<h2 class="" data-start="54" data-end="94">Mitul personal al „bărbatului vieÈii”</h2>
<p class="" data-start="96" data-end="975">Fiecare femeie poartă cu sine, încă din tinereÈe, o poveste despre <strong data-start="163" data-end="184">„bărbatul vieÈii”</strong> ei – acea jumătate ideală, Făt-Frumosul personal, eroul care îi va împlini visele. Acest <strong data-start="274" data-end="303">personaj mitologic privat</strong> se hrăneÈte din poveÈtile copilăriei, din filme romantice Èi din speranÈele Èoptite între prietene. E un amestec fermecător de trăsături perfecte: tandreÈea unui poet, umorul unui prieten bun, forÈa unui protector Èi farmecul unui aventurier. Visul colectiv al <strong data-start="565" data-end="589">prinÈului pe cal alb</strong> capătă nuanÈe personale în mintea fiecărei femei. Însă ce se întâmplă când acest vis <strong data-start="675" data-end="702">se loveÈte de realitate</strong>? Psihologii, psihanaliÈtii Èi scriitorii au încercat să explice – cu ironie, cu empatie sau cu cinism – de ce uneori bărbatul ideal există doar <strong data-start="847" data-end="864">în imaginaÈie</strong> Èi cum proiecÈiile Èi aÈteptările pot transforma o relaÈie reală într-un teatru al iluziilor Èi dezamăgirilor.</p>
<p class="" data-start="977" data-end="1641">În rândurile ce urmează, vom privi cu <strong data-start="1015" data-end="1044">ochi reflexivi Èi ironici</strong> către modul în care femeile îÈi percep „bărbatul vieÈii”, aÈa cum reiese din perspectiva psihologiei (de la teoriile clasice ale lui Freud Èi Jung la ideile contemporane din terapia de cuplu) Èi a literaturii universale. Vom vedea cum <strong data-start="1280" data-end="1310">aÈteptările Èi proiecÈiile</strong> modelează acest ideal masculin, cum <strong data-start="1347" data-end="1388">rolurile de gen Èi miturile romantice</strong> îl decorează în straie strălucitoare – Èi ce se întâmplă când strălucirea se estompează. Iar la final, cu un zâmbet complice, vom descoperi de ce bărbatul <em data-start="1544" data-end="1553">perfect</em> ar putea fi, de fapt, cel care are curajul să fie imperfect &#8211; asumându-Èi imperfecÈiunea.</p>
<h2 class="" data-start="1643" data-end="1685">Freud, Jung Èi tiparul bărbatului ideal</h2>
<p class="" data-start="1687" data-end="2866">Psihanaliza clasică ne oferă primul act al piesei: în culisele minÈii, <strong data-start="1758" data-end="1781">femeia îndrăgostită</strong> îÈi proiectează adesea idealul pornind de la primele figuri masculine din viaÈa ei. Sigmund <strong data-start="1874" data-end="1883">Freud</strong> observa – nu fără o urmă de controversă – că femeia ajunge să îÈi aleagă un partener care <strong data-start="1974" data-end="1997">seamănă cu tatăl ei</strong>​. Nu neapărat la înfăÈiÈare, ci în <strong data-start="2076" data-end="2101">atitudine Èi caracter</strong>. Cu alte cuvinte, mica prinÈesă care Èi-a adorat tatăl (sau, dimpotrivă, a tânjit după afecÈiunea lui) va căuta, ca adult, un bărbat care să-i ofere acea <strong data-start="2256" data-end="2273">familiaritate</strong> emoÈională. Freud ar spune că în spatele declaraÈiei <em data-start="2327" data-end="2356">„EÈti bărbatul vieÈii mele”</em> se ascunde uneori Èoapta subconÈtientă <em data-start="2396" data-end="2421">„Îmi aminteÈti de tata”</em>. Desigur, interpretarea freudiană poate stârni <strong data-start="2469" data-end="2488">zâmbete ironice</strong> astăzi – la urma urmei, nu orice femeie cu „complexul Electra” îÈi găseÈte fericirea. Dar ideea de bază rămâne interesantă: alegem ceea ce ne este familiar Èi repetăm <strong data-start="2656" data-end="2666">tipare</strong> pe care le-am învăÈat în copilărie​. Astfel, bărbatul idealizat devine adesea un colaj din memoriile noastre timpurii Èi dorinÈele noastre neconÈtientizate.</p>
<p class="" data-start="2868" data-end="4247"><a href="https://bel-esprit.ro/carl-gustav-jung/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Carl Jung</strong></a>, discipolul rebel al lui Freud, a adăugat o altă piesă la puzzle-ul psihologic: conceptul de <strong data-start="2975" data-end="2985">animus</strong>. Jung credea că fiecare femeie poartă în inconÈtientul său un arhetip masculin – animus – care influenÈează puternic alegerea partenerului. Cu alte cuvinte, femeia se va simÈi irezistibil atrasă de un bărbat pe care <strong data-start="3202" data-end="3219">îl recunoaÈte</strong> interior, deoarece acesta corespunde imaginii ei masculine lăuntrice​. El devine astfel ecranul pe care ea îÈi proiectează <em data-start="3386" data-end="3405">sufletul masculin</em>. Psihanaliza jungiană ne spune poetic că <strong data-start="3447" data-end="3522">fiecare iubire este, într-un fel, o întâlnire cu o parte din noi înÈine</strong>. Dar există Èi un revers: Jung avertiza că astfel de proiecÈii pot fi periculoase​. Femeia îndrăgostită de propria proiecÈie riscă să încerce <em data-start="3708" data-end="3722">să-l schimbe</em> pe bărbatul real ca să se potrivească imaginii din mintea ei – forÈându-l să joace rolul <em data-start="3812" data-end="3829">eroului perfect</em> în loc să-l vadă aÈa cum este cu adevărat. De aici apar <strong data-start="3886" data-end="3920">neînÈelegerile Èi dezamăgirile, Èi, implicit, divorÈurile (la noi, 1 din 4 cupluri divorÈează)</strong>: când partenerul real nu se ridică la înălÈimea fantasmelor, cortina cade brusc peste scenă. Psihanalistul ar zâmbi înÈelept: <em data-start="4047" data-end="4111">problema nu e în celălalt, ci în scenariul din mintea noastră.</em> Femeia nu s-a îndrăgostit (doar) de un om, ci de o <strong data-start="4163" data-end="4171">idee</strong>. Iar ideile, oricât de frumoase, pot deveni tirani nemiloÈi într-o relaÈie.</p>
<p class="" data-start="4249" data-end="4876">Astfel, <strong data-start="4257" data-end="4284">din perspectiva clasică</strong>, „bărbatul vieÈii” este adesea un <strong data-start="4319" data-end="4341">ecou al trecutului</strong> (Freud) sau o <strong data-start="4356" data-end="4382">proiecÈie a psihicului</strong> (Jung). El poartă pe umeri aÈteptări vechi de când lumea – să fie tată protector, iubit pasional Èi ideal al sufletului – un <strong data-start="4508" data-end="4525">erou multiplu</strong> cusut din visele femeii. Ironic, nici nu apucă bine bietul cavaler să coboare de pe cal, că este deja încărcat cu bagaje psihologice transmise din generaÈie în generaÈie. Poate că de aceea, pe divanul psihanalistului, multe poveÈti de dragoste seamănă cu niÈte <strong data-start="4787" data-end="4806">piese de teatru</strong> în care fiecare joacă un rol scris înainte ca actorii să se cunoască.</p>
<div id="attachment_59160" style="width: 452px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/04/barbat.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-59160" class=" wp-image-59160" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/04/barbat.jpg" alt="" width="442" height="442" /></a><p id="caption-attachment-59160" class="wp-caption-text">via pinterest.com</p></div>
<h2 class="" data-start="4878" data-end="4924">AÈteptări moderne Èi psihiatrie relaÈională</h2>
<p class="" data-start="4926" data-end="5901">Dacă psihanaliza ne arată cum ia naÈtere mitul <strong data-start="4973" data-end="4991">în inconÈtient</strong>, psihologia contemporană Èi psihiatria relaÈională ne arată cum acest mit este întreÈinut (Èi zdruncinat) în viaÈa de zi cu zi. Trăim vremuri în care idealul romantic este alimentat nu doar de basme, ci Èi de cultura pop, de reÈele sociale Èi de un întreg <strong data-start="5248" data-end="5268">arsenal mediatic</strong> de imagine. Femeia modernă este încurajată să aibă <em data-start="5320" data-end="5340">„aÈteptări înalte”</em> de la partenerul ei – să nu se mulÈumească cu puÈin. Teoretic, nu e nimic rău să Ètii ce vrei. Practic, însă, aceste aÈteptări devin uneori o listă imposibil de bifat. <strong data-start="5509" data-end="5532">TerapeuÈii de cuplu</strong> povestesc cu umor Èi exasperare despre <em data-start="5572" data-end="5588">„checklist-ul”</em> pe care îl aduc unele paciente: o listă lungă de trăsături pentru bărbatul perfect, în care fiecare punct pare rezonabil separat, dar puse cap la cap descriu un <strong data-start="5750" data-end="5776">super-erou ireproÈabil</strong>. Să ne imaginăm un astfel de portret robot al bărbatului vieÈii, creionat din dorinÈele exprimate (sau tacite) ale femeilor:</p>
<ul data-start="5903" data-end="6903">
<li class="" data-start="5903" data-end="6102">
<p class="" data-start="5905" data-end="6102"><strong data-start="5905" data-end="5933">Protector, dar sensibil:</strong> să fie puternic fizic Èi emoÈional, capabil să o apere de lumea rea, dar totodată suficient de vulnerabil încât să plângă la filme Èi să îÈi discute deschis emoÈiile.</p>
</li>
<li class="" data-start="6103" data-end="6318">
<p class="" data-start="6105" data-end="6318"><strong data-start="6105" data-end="6131">AmbiÈios, dar prezent:</strong> să aibă o carieră de succes, inteligenÈă sclipitoare Èi stabilitate financiară, însă în acelaÈi timp să fie mereu disponibil, să vină devreme acasă cu flori Èi să gătească cina în doi.</p>
</li>
<li class="" data-start="6319" data-end="6604">
<p class="" data-start="6321" data-end="6604"><strong data-start="6321" data-end="6349">Romantic, dar pragmatic:</strong> să-i facă declaraÈii sub clar de lună Èi să-i trimită mesaje dulci în miezul zilei, dar să nu fie <em data-start="6448" data-end="6454">prea</em> siropos. Să îÈi dorească o familie, dar să o respecte ca persoană independentă; să fie familist, dar Èi aventuros în plan intim, un iubit pasional.</p>
</li>
<li class="" data-start="6605" data-end="6903">
<p class="" data-start="6607" data-end="6903"><strong data-start="6607" data-end="6633">ÎnÈelegător, dar ferm:</strong> să îi anticipeze nevoile, să o <strong data-start="6665" data-end="6682">asculte activ</strong> Èi empatic, însă cumva să îi Èi ghicească gândurile ca un telepat, luând mereu deciziile „corecte”. Să fie sigur pe el, dar fără urmă de aroganÈă; calm, dar nu plictisitor; gelos „cât trebuie”, dar tolerant Èi deschis.</p>
</li>
</ul>
<p class="" data-start="6905" data-end="8097">Lista poate continua oricât, însă mesajul este clar: femeia contemporană a ajuns să ceară <strong data-start="6995" data-end="7034">un întreg univers într-un singur om</strong>. Sociologii Èi psihologii spun că, pe măsură ce societatea modernă a slăbit legăturile de comunitate, am început să pretindem <strong data-start="7161" data-end="7170">totul</strong> de la partenerul romantic: partenerul să devină Èi cel mai bun prieten, Èi confident terapeutic, Èi iubit pasional, Èi coleg de echipă parentală.</p>
<p class="" data-start="6905" data-end="8097"><a href="https://www.estherperel.com/blog/why-modern-love-is-so-damn-hard#:~:text=Combine%20that%20with%20the%20commodification,without%20really%20understanding%20what%20we%E2%80%99re" target="_blank" rel="noopener"><strong>Esther Perel</strong></a>, celebra psihoterapeută, nota că astăzi oamenii îÈi caută în soÈ sau iubit atât <em data-start="7527" data-end="7549">siguranÈa emoÈională</em>, cât Èi <em data-start="7558" data-end="7568">aventura</em>, atât <em data-start="7575" data-end="7589">stabilitatea</em>, cât Èi <em data-start="7598" data-end="7608">noutatea</em> – un paradox dificil de gestionat chiar Èi pentru cel mai devotat partener. Ne trezim astfel într-un carusel al contradicÈiilor: <strong data-start="7738" data-end="7764">aÈteptări tot mai mari</strong> Èi <strong data-start="7768" data-end="7797">toleranÈă tot mai scăzută</strong> la imperfecÈiuni. În plus, cultura contemporană ne ÈopteÈte constant că fericirea poate fi imediat după colÈ – sau la un <em data-start="7919" data-end="7926">swipe</em> distanÈă pe aplicaÈiile de dating – aÈa că unii preferă să caute mereu altceva mai bun în loc să lucreze la relaÈia existentă​.</p>
<p class="" data-start="6905" data-end="8097">Din perspectiva <strong data-start="8115" data-end="8142">psihiatriei relaÈionale</strong>, aceste mituri moderne pun o presiune enormă pe cupluri. TerapeuÈii văd în cabinet rezultatului <em data-start="8239" data-end="8280">coliziunii dintre fantezie Èi realitate</em>: femei dezamăgite că partenerul nu corespunde idealului proiectat Èi bărbaÈi debusolaÈi, care se simt insuficienÈi în faÈa acestor aÈteptări difuze. Cu alte cuvinte, momentul în care <em data-start="8637" data-end="8653">masca perfectă</em> a iubitului se fisurează Èi apar trăsăturile sale umane (cu defecte Èi limite), pentru ea poate echivala cu o mică tragedie personală. <strong data-start="8789" data-end="8816">Iluziile spulberate dor</strong>, iar mintea găseÈte tot felul de mecanisme ca să se agaÈe de imaginea idealizată: negaÈie, justificare, speranÈa oarbă că <em data-start="8939" data-end="8956">„se va schimba”</em>. Doar-doar va reveni Făt-Frumos Èi Zmeul va dispărea&#8230; Realitatea însă are alt plan: <em data-start="9043" data-end="9086">niciun om real nu poate concura cu un vis</em>. Iar când femeia realizează acest lucru, are de ales între a renunÈa la mit sau a renunÈa la om. În funcÈie de maturitate Èi context, uneori alege să păstreze <strong data-start="9246" data-end="9255">mitul</strong> Èi să schimbe partenerul ca pe o piesă strâmbă din puzzle; alteori, decide să păstreze <strong data-start="9343" data-end="9356">omul real</strong> Èi să ajusteze puzzle-ul fanteziei.</p>
<p class="" data-start="9394" data-end="10422">Psihologia contemporană ne îndeamnă către această a doua variantă: o <strong data-start="9463" data-end="9480">iubire matură</strong>, în care ambii parteneri se văd realist unul pe celălalt. Renumitul psiholog <strong>Carl Rogers</strong> spunea că <em data-start="9580" data-end="9643">„a iubi înseamnă să oferi celuilalt spaÈiul să fie el însuÈi”</em>, iar <strong data-start="9649" data-end="9665">John Gottman</strong>, expert în relaÈii, arată că acceptarea reciprocă a defectelor este esenÈială pentru un cuplu fericit. Cu un strop de umor, am putea concluziona că bărbatul vieÈii unei femei devine „bărbatul vieÈii” abia atunci când ea îi acceptă Èi <em data-start="9900" data-end="9929">micile nesuferite obiceiuri</em>: Èosetele rătăcite, uitarea aniversărilor sau obiceiul de a comenta excesiv meciurile de fotbal. <strong data-start="10027" data-end="10084">PerfecÈiunea, în amor, s-a dovedit a fi supralicitată</strong>, iar <em data-start="10090" data-end="10104">normalitatea</em> – subestimată. Psihiatria relaÈională ne aminteÈte că intimitatea autentică apare când <strong data-start="10192" data-end="10210">dăm jos armura</strong> idealizării: în loc să căutăm un salvator care să ne „repare” viaÈa, e mai sănătos să căutăm un companion cu care să <em data-start="10328" data-end="10346">creÈtem împreună</em>, chiar Èi (sau mai ales) atunci când asta presupune efort Èi imperfecÈiune.</p>
<h3 style="text-align: center;" data-start="9394" data-end="10422"><a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/" target="_blank" rel="noopener"><strong>FREUD </strong></a></h3>
<h2 class="" data-start="10424" data-end="10466">Literatura Èi demistificarea „alesului”</h2>
<p class="" data-start="10468" data-end="10945">Marile scriitoare Èi scriitori ai lumii au fost mereu fascinaÈi de <strong data-start="10535" data-end="10558">tema iubirii ideale</strong> Èi de contrastul ei cu realitatea. Din paginile literaturii, <strong data-start="10620" data-end="10638">vocea feminină</strong> a explorat cu fineÈe, ironie Èi curaj mitul bărbatului perfect. Să intrăm, imaginar, într-un salon literar unde <strong>Anaïs Nin, Simone de Beauvoir, Virginia Woolf, Milan Kundera Èi Emil Cioran</strong> discută despre „bărbatul vieÈii” – fiecare având o perspectivă distinctă, uneori complementară, adesea contradictorie.</p>
<p class="" data-start="10947" data-end="12380"><strong data-start="10947" data-end="10960">Anaïs Nin</strong>, cunoscută pentru jurnalele ei intime Èi proza pasională, aduce perspectiva femeii care îÈi revendică dorinÈele. La Nin găsim nu idealul inocent al prinÈului salvator, ci figura complexă a bărbatului care <em data-start="11166" data-end="11187">provoacă Èi inspiră</em>. Ea mărturisea, cu o sinceritate incendiară, că <em data-start="11236" data-end="11440">„printr-un instinct profund, aleg un bărbat care îmi solicită forÈa, care îmi pune la încercare curajul Èi tenacitatea, care nu mă crede naivă sau fragilă, care are curajul să mă trateze ca pe o femeie”</em>. Cu alte cuvinte, bărbatul „ales” de Nin nu e un pedestal pe care să fie urcată femeia, ci un <strong data-start="11535" data-end="11555">partener de dans</strong> care să o pună în valoare, s-o stimuleze, s-o accepte ca fiinÈă completă. Idealul ei este un bărbat puternic Èi totodată suficient de sigur pe sine încât să aprecieze forÈa femeii de lângă el. În acelaÈi timp, Anaïs Nin are Èi luciditatea de a recunoaÈte <strong data-start="11811" data-end="11835">pericolul proiecÈiei</strong> în iubire: <em data-start="11847" data-end="12048">„Suntem ca niÈte sculptori, cioplind mereu în alÈii imaginea de care avem nevoie, adesea împotriva realităÈii, spre detrimentul lor, Èi sfârÈim dezamăgiÈi, pentru că acea imagine nu li se potriveÈte”</em>​. Această frază, de o frumuseÈe tragică, sintetizează perfect drama multor femei – Èi bărbaÈi – care iubesc mai mult <strong data-start="12209" data-end="12232">imaginea proiectată</strong> decât persoana reală. Nin sugerează astfel că iubirea autentică începe acolo unde renunÈăm să mai modelăm pe celălalt Èi îl lăsăm să fie el însuÈi.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p class="" data-start="12382" data-end="14218"><strong data-start="12382" data-end="12404">Simone de Beauvoir</strong>, celebră pentru viziunea sa feministă Èi analiza profundă a condiÈiei feminine în <em data-start="12487" data-end="12502">Al doilea sex</em>, priveÈte „bărbatul vieÈii” prin lentila critică a <strong data-start="12554" data-end="12577">miturilor culturale</strong>. Ea a observat că societatea a împins femeile Èi bărbaÈii în aÈteptări asimetrice: femeia era încurajată să facă din iubire <strong data-start="12702" data-end="12729">scopul suprem al vieÈii</strong>, să se <em data-start="12737" data-end="12749">abandoneze</em> într-o poveste în care bărbatul era actorul principal, eroul, <em data-start="12812" data-end="12820">sensul</em> existenÈei ei. „Cultura a făcut ca bărbaÈii Èi femeile să aibă aÈteptări inegale, astfel încât «dragostea» devenea adesea un câmp de luptă al dorinÈelor aflate în conflict sau un cimitir al dezamăgirilor lor”, scrie Beauvoir cu un realism tăios. În literatura ei, <em data-start="13129" data-end="13162">femeia îndrăgostită tradiÈional</em> îÈi subordonează viaÈa iubitului, se autodefineÈte prin el, îl aÈază pe un piedestal aproape divin. Simone de Beauvoir denumeÈte asta un <strong data-start="13300" data-end="13320">refugiu în „vis”</strong> care, de fapt, frânează împlinirea femeii ca persoană. Ea propune în schimb conceptul de <strong data-start="13410" data-end="13430">iubire autentică</strong> – un proiect comun de viaÈă între doi indivizi liberi Èi egali, unde niciunul nu se anulează pe sine pentru celălalt. În viziunea ei, bărbatul ideal (dacă există) ar fi acela care nu cere femeii să renunÈe la sine, care nu e zeu Èi nici stăpân, ci tovarăÈ de drum, dispus să o vadă ca pe un <strong data-start="13722" data-end="13735">alter ego</strong> cu drepturi egale. Beauvoir ne aminteÈte cu ironie că multe mituri romantice erau, în esenÈă, <em data-start="13830" data-end="13854">„neetic de idealizate”</em> – glorificând relaÈii dezechilibrate în care femeia era îngerul devotat, iar bărbatul figura dominantă​<span class="ms-1 inline-flex max-w-full items-center relative top-[-0.094rem] animate-[show_150ms_ease-in]"><a class="flex h-6 overflow-hidden rounded-xl px-2.5 text-[0.5625em] font-medium text-token-text-secondary! bg-[#F4F4F4]! dark:bg-[#303030]! transition-colors duration-150 ease-in-out" href="https://aeon.co/essays/simone-de-beauvoirs-authentic-love-is-a-project-of-equals#:~:text=reciprocal%20and%20non,unethical%20relations%20between%20the%20sexes" target="_blank" rel="noopener"><span class="relative start-0 bottom-0 flex h-full w-full items-center"><span class="flex h-4 w-full items-center justify-between overflow-hidden"><span class="max-w-full grow truncate overflow-hidden text-center">aeon.co</span></span></span></a></span>. Literatura sa ne îndeamnă să sfărâmăm aceste statui false: nici femeia nu e un înger pasiv, nici bărbatul un semi-zeu infailibil. Doar când ambii renunÈă la rolurile prefabricate poate începe iubirea reală, <em data-start="14210" data-end="14217">umană</em>.</p>
<p class="" data-start="14220" data-end="16113"><a href="https://bel-esprit.ro/mari-iubiri-virginia-woolf/" target="_blank" rel="noopener"><strong data-start="14220" data-end="14238">Virginia Woolf</strong></a>, deÈi nu a scris tratate despre cuplu, a oferit prin eseuri Èi romane o perspectivă subtilă asupra <strong data-start="14338" data-end="14362">independenÈei femeii</strong> Èi a relaÈiei acesteia cu bărbaÈii din viaÈa ei. Woolf Ètia prea bine că, istoric, femeilor li s-a cerut să fie <em data-start="14475" data-end="14495">„îngerul din casă”</em>, adică să se sacrifice pentru fericirea soÈului, să-l venereze ca pe un centru al universului domestic. Ea însăÈi a pledat pentru <em data-start="14626" data-end="14648">„o cameră doar a ei”</em> – un spaÈiu fizic Èi mental în care femeia să existe dincolo de rolul de soÈie sau muză. Dacă ar fi fost întrebată despre „bărbatul vieÈii”, Virginia Woolf probabil ar fi zâmbit enigmatic Èi ar fi răspuns cu o altă întrebare: <em data-start="14875" data-end="14918">„Dar femeia însăÈi, nu este ea viaÈa ei?”</em>. În romanele lui Woolf, bărbaÈii Èi femeile trăiesc adesea în <strong data-start="14981" data-end="15015">universuri interioare paralele</strong>, legate prin iubire dar separate de bariere de comunicare. Personajele feminine (Clarissa Dalloway, de pildă, sau Lily Briscoe din <em data-start="15147" data-end="15171">La răscruce de vânturi</em>) meditează la <strong data-start="15186" data-end="15209">identitatea proprie</strong> chiar Èi în prezenÈa bărbaÈilor pe care îi iubesc sau i-au iubit. Woolf ar sublinia poate că niciun bărbat, oricât de minunat, nu poate înlocui <strong data-start="15354" data-end="15376">realizarea de sine</strong> a femeii. Totodată, ea nu a fost străină de ironie: există un faimos citat atribuit Virginiei Woolf – <em data-start="15479" data-end="15579">„De ce sunt femeile atât de mult mai interesante pentru bărbaÈi decât sunt bărbaÈii pentru femei?”</em> – sugerând că imaginaÈia masculină a idealizat femeia într-un mod pe care femeile, cu realismul lor, nu îl împărtăÈesc neapărat. Aplicând reversul, putem întrevedea un adevăr: poate că femeile <strong data-start="15773" data-end="15813">îl văd pe bărbatul real aÈa cum este</strong> mai clar decât îÈi imaginează bărbaÈii. Woolf ne-ar invita, probabil, să privim dincolo de cliÈeele romantice Èi să recunoaÈtem în fiecare cuplu doi indivizi complexi, nu doar <em data-start="15990" data-end="16005">eroul Èi muză</em>. În lumea ei literară elegantă, <em data-start="16038" data-end="16055">bărbatul vieÈii</em> poate fi iubit profund, dar rămâne un muritor, nu un mit.</p>
<p class="" data-start="16115" data-end="18078"><a href="https://bel-esprit.ro/milan-kundera/" target="_blank" rel="noopener"><strong data-start="16115" data-end="16132">Milan Kundera</strong>,</a> prozatorul ceh cu spirit ludic Èi filosofic, a explorat deseori în romanele sale <em data-start="16215" data-end="16226">disonanÈa</em> dintre <strong data-start="16234" data-end="16256">uÈurătatea visării</strong> Èi <strong data-start="16260" data-end="16284">greutatea existenÈei</strong> în dragoste. În <em data-start="16301" data-end="16336">Insuportabila uÈurătate a fiinÈei</em>, personajul Tereza se îndrăgosteÈte de Tomas dintr-o succesiune de coincidenÈe (un nume pe un bileÈel, un cântec la radio, un pahar uitat) pe care le interpretează ca <strong data-start="16504" data-end="16528">semne ale destinului</strong>. Pentru ea, Tomas devine <em data-start="16554" data-end="16571">bărbatul vieÈii</em> într-o clipă, investit cu o aură aproape predestinată. Kundera descrie magistral cum <strong data-start="16657" data-end="16682">proiecÈiile romantice</strong> ale Terezei intră în conflict cu realitatea: Tomas, departe de a fi prinÈul fidel visat, este un spirit liber Èi infidel notoriu. Èi totuÈi, legătura dintre ei persistă printr-o alchimie inexplicabilă, un amestec de slăbiciune omenească Èi iubire adevărată. Kundera pare să ne spună: <em data-start="16967" data-end="17022">idealul romantic este inevitabil supus ironiei vieÈii</em>. În romanele sale, femeile îÈi construiesc uneori bărbaÈii ideali pe soclul propriilor dorinÈe – de exemplu, Sabina caută bărbatul care să îi respecte libertatea absolută, iar în <em data-start="17202" data-end="17214">Identitate</em>, Chantal e bântuită de imaginea bărbatului iubitor care o adoră mereu, confruntându-se cu teama că realitatea nu corespunde imaginii. <strong data-start="17349" data-end="17361">Iluziile</strong> sunt demascate cu fineÈe: într-o scenă sau alta, personajele lui Kundera descoperă că se iubeau mai mult pe <em data-start="17470" data-end="17497">dinăuntrul propriei minÈi</em> decât în existenÈa concretă. Dar Kundera nu judecă aspru aceste slăbiciuni; dimpotrivă, le înfăÈiÈează cu o compasiune jucăuÈă. El sugerează că <strong data-start="17642" data-end="17679">fără un strop de poezie Èi visare</strong>, viaÈa ar fi insuportabil de grea, iar fără acceptarea <strong data-start="17735" data-end="17755">imperfecÈiunilor</strong> celuilalt, iubirea ar fi insuportabil de uÈoară (adică superficială). În definitiv, la Kundera, <em data-start="17852" data-end="17869">bărbatul vieÈii</em> există la intersecÈia dintre vis Èi real: femeia trebuie să accepte că omul iubit are greutatea defectelor sale, iar bărbatul trebuie să înÈeleagă responsabilitatea viselor pe care le trezeÈte în sufletul ei.</p>
<p class="" data-start="18080" data-end="20004"><strong data-start="18080" data-end="18095">Emil Cioran</strong>, cu pesimismul său sclipitor, ar sta probabil într-un colÈ al acestui salon imaginar Èi ar arunca remarci tăioase despre zădărnicia căutării unei iubiri perfecte. Pentru Cioran, marele ironic al existenÈei, <strong data-start="18303" data-end="18343">iubirea este strâns legată de iluzie</strong>: <em data-start="18345" data-end="18428">„Iubirea este o fugă de adevăr. Èi iubim cu adevărat numai când nu vrem adevărul”</em>, afirma el tranÈant​. Tradus în contextul nostru, <em data-start="18524" data-end="18615">femeia iubeÈte cu adevărat bărbatul vieÈii atâta timp cât refuză să-i vadă limitele reale</em>. Cioran ar spune că ne sunt dragi <strong data-start="18650" data-end="18679">propriile noastre elanuri</strong> mai mult decât persoana concretă din faÈa noastră – că <em data-start="18735" data-end="18838">„persoana iubită nu este decât pretextul indispensabil care ne ajută să trăim iubirea din noi înÈine”</em>​. Cu alte cuvinte, femeia care îÈi adoră bărbatul ideal îl adoră, de fapt, pe <strong data-start="18962" data-end="18988">Cupidonul din inima ei</strong>, iar bărbatul real e un actor distribuit în acel rol de pretext. Cioran, desigur, exagerează deliberat pentru efect filosofic Èi amar: el spune că <em data-start="19136" data-end="19190">„iubim iubirea însăÈi, femeia fiind doar un pretext”</em>. Putem aplica Èi invers, la femei: multe îl iubesc pe „bărbatul vieÈii” ca pe un concept – <strong data-start="19282" data-end="19302">dragostea însăÈi</strong> – Èi mai puÈin ca pe individul concret, cu identitate distinctă. În stilul său aforistic, Cioran ar putea conchide: <em data-start="19419" data-end="19596">„Orice bărbat poate fi bărbatul vieÈii tale atâta timp cât eÈti dispusă să-l vezi ca atare – Èi niciun bărbat nu se va ridica la înălÈimea acelui titlu când îl priveÈti lucid”</em>. Desigur, aruncând astfel săgeÈi, Cioran ne provoacă să gândim critic: dacă idealul ne sabotează realul, nu cumva salvarea e să renunÈăm la ideal? Èi totuÈi, ce trist ar fi fără el… Aici stă tensiunea ironică în filosofia iubirii la Cioran: suntem <em data-start="19845" data-end="19867">condamnaÈi la iluzii</em>, pentru că fără ele iubirea nu are savoare, dar suntem Èi sfâÈiaÈi de ele, pentru că niciodată realitatea nu le poate împlini pe deplin.</p>
<p class="" data-start="20006" data-end="20693">Literatura universală, aÈadar, ne oferă o <strong data-start="20048" data-end="20059">oglindă</strong> în care femeia îÈi vede propriile vise Èi deziluzii despre bărbatul iubit. De la pasiunea asumată Èi conÈtientă a lui Anaïs Nin, la spiritul critic Èi emancipator al lui Simone de Beauvoir, la independenÈa intelectuală sugerată de Virginia Woolf, la jocul dintre vis Èi realitate în opera lui Kundera Èi până la cinismul lucid al lui Cioran – toate aceste perspective converg către o idee comună: <strong data-start="20457" data-end="20550">„bărbatul vieÈii” este, într-o mare măsură, o creaÈie a imaginaÈiei Èi dorinÈelor femeii.</strong> Iar atunci când condeiul destinului scrie întâlnirea dintre imaginaÈie Èi un bărbat în carne Èi oase, povestea devine cu adevărat interesantă.</p>
<h2 class="" data-start="20695" data-end="20743">PerfecÈiunea imperfecÈiunii</h2>
<p class="" data-start="20745" data-end="21621">Am străbătut un drum lung, de la <strong data-start="20778" data-end="20805">divanul psihanalistului</strong> la <strong data-start="20809" data-end="20828">salonul literar</strong>, Èi l-am privit pe acest evaziv <em data-start="20861" data-end="20881">„bărbat al vieÈii”</em> prin ochelari diferiÈi – ai ÈtiinÈei minÈii Èi ai artei cuvântului. Ce am descoperit? În esenÈă, că <strong data-start="20982" data-end="20995">perfectul</strong> există doar pe hârtie sau în vis. Realitatea, însă, îl preferă pe <strong data-start="21062" data-end="21086">imperfectul autentic</strong>. Freud Èi Jung ne-au arătat că, adesea, femeia nu se îndrăgosteÈte de un necunoscut, ci de o <strong data-start="21180" data-end="21189">umbră</strong> familiară din sufletul ei. Psihologia modernă ne-a prevenit că niciun bărbat nu poate juca simultan toate rolurile <strong data-start="21305" data-end="21322">eroului ideal</strong> fără să obosească sau să dezamăgească. Iar literatura ne-a consolat, arătându-ne că nu suntem singurii prinÈi în acest joc al <strong data-start="21449" data-end="21481">aÈteptărilor Èi proiecÈiilor</strong>: de sute de ani, femeile Èi bărbaÈii se caută unii pe alÈii prin labirintul iluziilor, doar pentru a se întâlni, finalmente, ca <strong data-start="21610" data-end="21620">oameni</strong>.</p>
<p class="" data-start="21623" data-end="22399">Poate că ironia supremă este aceasta: <em data-start="21661" data-end="21678">bărbatul vieÈii</em> devine cu adevărat demn de acest titlu abia când iese de sub tirania perfecÈiunii imaginare. Când el are <strong data-start="21784" data-end="21813">curajul să fie vulnerabil</strong>, să-Èi recunoască defectele Èi temerile, îi oferă de fapt femeii Èansa să iubească un <strong data-start="21900" data-end="21911">om real</strong>, nu un zeu de porÈelan. Iar femeia, la rândul ei, când renunÈă la căutarea prinÈului impecabil Èi îmbrăÈiÈează cu graÈie imperfecÈiunile partenerului, descoperă că iubirea adevărată nu este un basm cu eroi infailibili, ci o <strong data-start="22136" data-end="22155">aventură intimă</strong> între doi muritori splendid de imperfecÈi. AÈa cum frumos spunea Anaïs Nin, <em data-start="22232" data-end="22351">„acolo unde mitul eÈuează, începe dragostea umană. Atunci iubim o fiinÈă reală, nu visul nostru, ci un om cu defecte”</em>​&#8230;</p>
<p class="" data-start="22401" data-end="23143">În lumina acestei revelaÈii, concluzia vine cu un zâmbet: bărbatul <em data-start="22468" data-end="22477">perfect</em> al vieÈii este, de fapt, acela care <strong data-start="22514" data-end="22545">nu se teme să fie imperfect</strong>. El nu va îndeplini toate listele de criterii – Èi bine că nu o face, altfel ar fi previzibil Èi plictisitor! În schimb, <strong data-start="22667" data-end="22679">va greÈi</strong> uneori, va învăÈa, va râde de sine, îÈi va cere iertare când e cazul Èi îÈi va arăta iubirea în moduri poate mici, dar sincere. Femeia, la rândul ei, îÈi va da voie să fie Èi ea imperfectă, abandonând povara de a trăi o poveste ideală cu orice preÈ. Împreună, cei doi pot scrie o poveste autentică, cu momente de magie Èi momente de banalitate, cu tensiuni Èi împăcări – o poveste poate mai puÈin strălucitoare decât un mit, dar infinit mai <strong data-start="23121" data-end="23142">bogată Èi mai vie</strong>.</p>
<p class="" data-start="23145" data-end="23599"><strong data-start="23145" data-end="23165">În loc de epilog</strong>, rămânem cu această idee: perfecÈiunea imperfecÈiunii este cel mai frumos cadou pe care Èi-l pot face doi oameni ce se iubesc. În fond, <em data-start="23312" data-end="23329">bărbatul vieÈii</em> nu e un erou care vine să îÈi rezolve viaÈa, ci un partener care vine să o trăiască alături de tine – cu toate ale vieÈii, bune Èi rele. Iar a recunoaÈte asta, cu înÈelepciune Èi umor, poate fi începutul unei iubiri reale, eliberate de iluzii Èi totuÈi plină de poezie.</p>
<p data-start="23145" data-end="23599"><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="FeJ8akqD8l"><p><a href="https://bel-esprit.ro/cea-mai-inteligenta-femeie-a-tuturor-timpurilor/">Cea mai inteligentă femeie a tuturor timpurilor</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; visibility: hidden;" title="&#8220;Cea mai inteligentă femeie a tuturor timpurilor&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/cea-mai-inteligenta-femeie-a-tuturor-timpurilor/embed/#?secret=hPy4hQYtnd#?secret=FeJ8akqD8l" data-secret="FeJ8akqD8l" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;o&#110;c&#117;r&#115;&#064;&#121;&#097;ho&#111;.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>