<div class="w-full text-token-text-primary" data-testid="conversation-turn-5">
<div class="px-4 py-2 justify-center text-base md:gap-6 m-auto">
<div class="flex flex-1 text-base mx-auto gap-3 md:px-5 lg:px-1 xl:px-5 md:max-w-3xl lg:max-w-[40rem] xl:max-w-[48rem] group">
<div class="relative flex w-full flex-col lg:w-[calc(100%-115px)] agent-turn">
<div class="flex-col gap-1 md:gap-3">
<div class="flex flex-grow flex-col max-w-full">
<div class="min-h-[20px] text-message flex flex-col items-start gap-3 whitespace-pre-wrap break-words [.text-message+&;]:mt-5 overflow-x-auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="8e0d156d-f933-4444-b223-9db6db2acb7a">
<div class="markdown prose w-full break-words dark:prose-invert light">
<h1><strong>&#8222;Succesul, pentru mine, este puterea de a trece de la un eÈec la altul fără a pierde entuziasmul.&#8221;</strong></h1>
<p><strong>Arthur Miller</strong>, unul dintre cei mai importanÈi reprezentanÈi ai teatrului american din secolul al XX-lea, a exprimat prin lucrările sale complexităÈile identităÈii, moralei Èi structurii sociale a Americii. Născut pe 17 octombrie 1915 în Harlem, New York, într-o familie de imigranÈi evrei, Miller a fost martorul direct al Marii Depresiuni, eveniment care a marcat profund tematica operelor sale. EducaÈia sa la Universitatea din Michigan nu doar că i-a îmbogăÈit cunoÈtinÈele literare, dar i-a Èi consolidat convingerile politice Èi sociale.</p>
<p>Opera lui Miller este vastă Èi variată, dar câteva lucrări ies în evidenÈă ca fiind deosebit de influente. &#8222;Moartea unui comis voiajor&#8221; (1949), poate cea mai cunoscută piesă a sa, explorează destrămarea visului american prin prisma protagonistului Willy Loman, un vânzător care nu poate accepta realitatea eÈecului său personal Èi profesional. Această piesă a fost răsplătită cu Premiul Pulitzer pentru Dramă, consolidând statutul lui Miller ca un dramaturg de prim rang.</p>
<p>&#8222;Vrăjitoarele din Salem&#8221; (1953) este o altă operă celebră, care, deÈi îÈi are rădăcinile în evenimentele istorice ale proceselor de vrăjitorie din Salem, este o alegorie clară a vânătorii de comuniÈti din America anilor &#8217;50. Prin această piesă, Miller critică isteria colectivă Èi pericolul reprezentat de acuzaÈiile nefondate. Să nu uităm că Miller a refuzat odată un onorariu de la Universitatea Michigan, unde studiase, în semn de protest faÈă de politica universităÈii de a cere angajaÈilor să depună jurământul anti-comunist.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Fiecare descoperire adevărată despre sine începe cu o autoconÈtientizare, dar nu se termină acolo.&#8221; </strong></p>
<p>Pe lângă acestea, Miller a scris numeroase alte piese, povestiri Èi eseuri, explorând teme precum justiÈia, integritatea personală Èi responsabilitatea socială. Operele sale ulterioare, cum ar fi &#8222;After the Fall&#8221; (1964), reflectă adesea introspecÈii personale, inclusiv eÈecul căsniciei sale cu Marilyn Monroe.</p>
<h4><strong>Mari iubiri</strong></h4>
<p>Prima sa soÈie a fost <strong>Mary Grace Slattery</strong>, cu care Miller s-a căsătorit în 1940. Mary era o studentă colegă cu Miller la Universitatea din Michigan. Cuplul a avut doi copii împreună, Jane Èi Robert. Căsătoria lor a durat până în 1956, când Miller a divorÈat de Mary pentru a se căsători cu Marilyn Monroe.</p>
<p>Căsătoria dintre Arthur Miller Èi Marilyn Monroe este una dintre cele mai fascinante Èi discutate alianÈe din istoria culturii americane, combinând lumea literaturii serioase cu strălucirea Hollywood-ului.</p>
<h3 style="text-align: center;"><a href="https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/perechi-celebre-marilyn-monroe-si-arthur-miller-646140.html" target="_blank" rel="noopener"><strong>Un cuplu celebru</strong></a></h3>
<div id="attachment_55505" style="width: 573px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/02/mm.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-55505" class="size-full wp-image-55505" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/02/mm.jpg" alt="" width="563" height="801" /></a><p id="caption-attachment-55505" class="wp-caption-text">Miller &; Monroe (pinterest.com)</p></div>
<div class="w-full text-token-text-primary" data-testid="conversation-turn-9">
<div class="px-4 py-2 justify-center text-base md:gap-6 m-auto">
<div class="flex flex-1 text-base mx-auto gap-3 md:px-5 lg:px-1 xl:px-5 md:max-w-3xl lg:max-w-[40rem] xl:max-w-[48rem] group">
<div class="relative flex w-full flex-col lg:w-[calc(100%-115px)] agent-turn">
<div class="flex-col gap-1 md:gap-3">
<div class="flex flex-grow flex-col max-w-full">
<div class="min-h-[20px] text-message flex flex-col items-start gap-3 whitespace-pre-wrap break-words [.text-message+&;]:mt-5 overflow-x-auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="f9c0185a-cca1-4bb6-90ce-3d6a44b907dd">
<div class="markdown prose w-full break-words dark:prose-invert light">
<h4><strong>Un mariaj eÈuat</strong></h4>
<p><strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=0P5ijFKk6fU" target="_blank" rel="noopener">Miller Èi Monroe</a> </strong>s-au întâlnit pentru prima dată prin intermediul regizorului Elia Kazan Èi au început să-Èi dezvolte relaÈia în timp ce Miller era încă căsătorit cu prima sa soÈie, Mary Slattery. Monroe era fascinată de intelectul lui Miller Èi îl vedea ca pe un pilon de stabilitate Èi seriozitate în viaÈa sa adesea tumultuoasă. Pe de altă parte, Miller era cucerit de vulnerabilitatea Èi sensibilitatea lui Monroe, văzându-Èi propria dorinÈă de salvare Èi protecÈie reflectată în relaÈia cu ea. A iubit-o Èi a recunoscut deschis &#8211; Èi nu o dată &#8211; acest lucru. Căsătoria a avut un impact semnificativ asupra ambelor lor cariere. Monroe a sperat că asocierea cu un dramaturg respectat îi va aduce roluri mai serioase, în timp ce Miller a fost inspirat să scrie pentru film, inclusiv scenariul pentru &#8222;The Misfits&#8221; (1961), care a fost conceput ca promotor pentru talentul artistei. Cu toate acestea, filmările au fost tensionate Èi au coincis cu deteriorarea relaÈiei lor. RelaÈia a fost marcată de probleme personale, inclusiv lupta lui Monroe cu dependenÈa Èi problemele de sănătate mintală, precum Èi dorinÈa neîmplinită a cuplului de a avea copii. Presiunile externe, inclusiv atenÈia media constantă Èi diferenÈele în cercurile sociale Èi profesionale, au contribuit, de asemenea, la tensiunile dintre ei.</p>
<p>DivorÈul a fost finalizat pe 20 ianuarie 1961, după mai puÈin de cinci ani de căsătorie. În ciuda divorÈului, Miller a păstrat o anumită afecÈiune Èi respect pentru Monroe, reflectând asupra relaÈiei lor Èi a impactului ei asupra vieÈii Èi operei sale în lucrări ulterioare, inclusiv în piesa sa &#8222;After the Fall&#8221;, care este adesea interpretată ca fiind inspirată parÈial de Monroe, deÈi Miller a negat că ar fi un portret direct al ei.</p>
<h4><a href="https://www.youtube.com/watch?v=rxYKxf5deww" target="_blank" rel="noopener"><strong>Scriitorul, despre artist</strong></a></h4>
<p>Arthur Miller a reflectat adesea asupra relaÈiei sale cu Marilyn Monroe cu o combinaÈie de afectivitate Èi melancolie, evidenÈiind complexităÈile Èi contradicÈiile care au înconjurat atât viaÈa profesională, cât Èi cea personală a lui Monroe. Cu o adâncime emoÈională remarcabilă, Miller a împărtăÈit gânduri care dezvăluie nu doar perspectiva sa asupra lui Monroe, ci Èi modul în care aceasta a influenÈat opera Èi reflecÈiile sale ulterioare despre viaÈă Èi artă.</p>
<p>Reflectând asupra vulnerabilităÈii lui Monroe, Miller a fost adesea miÈcat de sensibilitatea ei aproape copilărească, exprimându-se în moduri care evidenÈiază empatia ei profundă. Despre Monroe, Miller a spus: <em>&#8222;Era foarte Èireată Èi putea fi foarte dulce, iar asta te făcea să fii protector faÈă de ea&#8221;</em> (Arthur Miller, despre Marilyn Monroe, într-un interviu pentru The Guardian, 1972). Aceste cuvinte subliniază percepÈia lui Miller despre Monroe ca fiind o persoană care inspira dorinÈa de protecÈie Èi îngrijire din partea celor din jur.</p>
<p>Miller a admirat, de asemenea, talentul actoricesc al lui Monroe, recunoscând strădaniile ei de a depăÈi stereotipurile impuse de industria filmului. În memoriile sale, Miller a reflectat: <strong>&#8222;Marilyn nu era interesată doar să fie admirată ca o frumuseÈe iconică, ci dorea profund să fie apreciată pentru talentul ei actoricesc&#8221;</strong> (<strong>Arthur Miller, &#8222;Timebends: A Life&#8221;</strong>, 1987). Aceste reflecÈii evidenÈiază respectul Èi admiraÈia lui Miller pentru eforturile Èi aspiraÈiile profesionale ale lui Monroe.</p>
<p>Despre impactul faimei asupra lui Monroe, Miller a fost profund conÈtient de modul în care aceasta a afectat-o pe plan personal, contribuind la sentimentele ei de izolare Èi lupta cu problemele de sănătate mintală. <em>&#8222;Faima a fost o povară pentru ea, transformând fiecare moment public într-un spectacol care trebuia susÈinut, de cele mai multe ori epuizant pentru ea.&#8221;</em> (Arthur Miller, într-un eseu despre Monroe, publicat postum). Această perspectivă subliniază compasiunea lui Miller pentru Monroe, recunoscând greutăÈile pe care le-a suportat sub greutatea faimei.</p>
<h3 style="text-align: center;"><a href="https://www.catchy.ro/marilyn-povestea-din-culise-dulcea-povara-a-celebritatii/129031" target="_blank" rel="noopener"><strong>Dulcea povară a celebrităÈii</strong></a></h3>
<p>După moartea lui Monroe, în lucrările Èi reflecÈiile sale ulterioare, Miller a continuat să exploreze teme de vulnerabilitate, trădare Èi căutare a mântuirii, care par să fie ecouri ale relaÈiei lor. DeÈi a negat că piesa &#8222;After the Fall&#8221; este un portret direct al lui Monroe, nu se poate nega influenÈa relaÈiei lor asupra temelor abordate. &#8222;Piesa explorează trădarea Èi căutarea mântuirii&#8230; nu este un jurnal al vieÈii mele cu Marilyn, ci mai degrabă o reflecÈie asupra condiÈiei umane&#8221; (Arthur Miller, despre &#8222;After the Fall&#8221;, într-un interviu pentru The New Yorker, 1964).</p>
<p>RelaÈia dintre <strong><a href="https://www.catchy.ro/my-week-with-marilyn/179872" target="_blank" rel="noopener">Miller Èi Monroe</a></strong> rămâne subiect de fascinaÈie publică, simbolizând întâlnirea dintre intelectualitatea profundă Èi strălucirea celebrităÈii. Căsătoria lor este adesea văzută ca un microcosmos al tensiunilor dintre artă Èi divertisment, între viaÈa privată Èi cea publică, reflectând complexităÈile Èi provocările vieÈii sub lumina reflectoarelor.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h3 style="text-align: center;"><a href="https://www.catchy.ro/marilyn-monroe-pe-ea-cine-o-mai-apara/128903" target="_blank" rel="noopener"><strong>Pe ea cine o mai apără?</strong></a></h3>
<p>După divorÈul de Monroe în 1961, Miller s-a căsătorit cu fotografa <strong>Inge Morath,</strong> în 1962. Inge, născută în Austria Èi membră a agenÈiei Magnum Photos, l-a întâlnit pe Miller în timpul filmărilor pentru &#8222;The Misfits&#8221;, pentru care Miller a scris scenariul Èi unde Monroe a jucat unul dintre rolurile principale. Inge Èi Arthur au avut doi copii împreună: fiica Rebecca, care este regizoare, scenaristă Èi actriÈă, Èi fiul Daniel. Căsătoria lor a durat până la moartea lui Inge în 2002.</p>
<h4><strong>Critici, voi</strong></h4>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<p>Miller a fost onorat cu numeroase alte distincÈii, inclusiv <strong>Premiul PrinÈesa de Asturias pentru Litere</strong> în 2002, recunoaÈtere a impactului său durabil asupra literaturii mondiale, ca recunoaÈtere a întregii sale cariere Èi contribuÈii la literatura mondială. FundaÈia PrinÈesa de Asturias a remarcat capacitatea lui Miller de a &#8222;explora condiÈia umană Èi conflictele sociale Èi etice cu un angajament profund moral Èi o măiestrie artistică inegalabilă&#8221;. <strong>Premiul Pulitzer pentru dramă (1949)</strong> i-a fost acordat lui Miller pentru &#8222;Moartea unui comis voiajor&#8221; ca recunoaÈtere a modului în care piesa sa explorează deziluzia visului american Èi efectele devastatoare ale aÈteptărilor societale asupra individului. Comitetul Pulitzer a recunoscut profunditatea cu care Miller sondează psihicul uman Èi structura familială în contextul societăÈii americane postbelice.i-a fost acordat pentru aceeaÈi piesă, subliniind succesul extraordinar al lucrării sale pe scena americană Èi modul în care aceasta a rezonat cu publicul Èi criticii de teatru. <strong>Premiul Tony pentru cea mai bună piesă</strong> a recunoscut nu numai calitatea scriiturii lui Miller, dar Èi impactul cultural semnificativ al operei sale. <strong>Medalia de Aur pentru dramaturgie de la Institutul American de Arte Èi Litere </strong>i-a fost acordată ca o recunoaÈtere a realizărilor sale deosebite în dramaturgie, subliniind contribuÈia sa semnificativă la teatrul american Èi capacitatea sa de a aborda teme profunde Èi complexe prin dramă.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Nicholas Hytner</strong>, directorul artistic al Teatrului NaÈional, care a lucrat cu Miller la versiunea cinematografică a filmului <strong>The Crucible</strong>, a declarat: <em><strong>&#8222;Arthur Miller a fost ultimul dintre marii titani ai scenei americane. Împreună cu Eugene O&#8217;Neill Èi Tennessee Williams, el a adus în teatrul de limbă engleză o urgenÈă poetică Èi o amploare tragică care lipseau din epoca elisabetană.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Modelele sale au fost marii tragici clasici Èi, mai recent, Ibsen; Èi nu mă îndoiesc că piese precum Moartea unui comis-voiajor, The Crucible Èi A View from the Bridge vor sta întotdeauna alături de capodoperele lui Ibsen, Shakespeare Èi Sofocle.&#8221;</strong></em></p>
<p>Într-un articol din &#8222;The Guardian&#8221;, <strong>Michael Billington</strong> observă: <em><strong>&#8222;Miller nu numai că a disecat visul american, dar a fost Èi un etern vigilent al conÈtiinÈei naÈionale americane, mereu gata să semnaleze abuzul de putere Èi trădarea idealurilor democratice.&#8221;</strong></em></p>
<p>Criticul literar <strong>Harold Bloom</strong> a remarcat în <strong>&#8222;Bloom&#8217;s Modern Critical Views&#8221;</strong>: <em><strong>&#8222;Miller reprezintă conÈtiinÈa morală a teatrului american din secolul al XX-lea, în mod similar cu cum Ibsen a jucat acest rol pentru Europa în secolul al XIX-lea.&#8221;</strong></em></p>
<p>În <strong>&#8222;Arthur Miller: A Critical Study&#8221;</strong>, <strong>Christopher Bigsby</strong> scrie: <strong><em>&#8222;Miller a explorat constant limitările Èi posibilităÈile individului în cadrul unor structuri sociale Èi politice largi, întrebând nu doar cine suntem, ci Èi ce am putea deveni.&#8221;</em></strong></p>
<p>Criticul <strong>Harold Clurman</strong> a comentat într-o recenzie pentru <strong>&#8222;The Nation&#8221;</strong>: <em><strong>&#8222;Miller a realizat un lucru remarcabil. El a dat expresie unui sentiment vast Èi profund al vieÈii, aÈa cum este trăită de o mare parte a poporului american.&#8221;</strong></em></p>
<p>La sfârÈitul vieÈii sale, Miller încă mai scria. Cu doar patru luni în urmă, o altă piesă nouă, Finishing the Picture, a fost lansată la Chicago, inspirată de un incident din timpul petrecut cu Monroe.</p>
<h4><strong>Un activist american</strong></h4>
<p>Miller a fost, de asemenea, un critic vocal al restricÈiilor la adresa libertăÈii de exprimare, în special în timpul erei McCarthy, când a fost citat în faÈa Comisiei pentru ActivităÈi Anti-Americane. În anii &#8217;50, în plină perioadă a ”vânătorii de vrăjitoare”, Miller a fost interogat de Comisia pentru ActivităÈi Anti-Americane din cauza presupuselor sale legături comuniste Èi a refuzului de a da numele altor persoane suspectate de simpatii comuniste. Piesa sa &#8222;Crucible&#8221; (Vrăjitoarele din Salem), scrisă în 1953, este o alegorie a isteriei anti-comuniste din America anilor &#8217;50, folosind procesele de vrăjitorie din Salem ca metaforă pentru paranoia Èi injustiÈia Macarthismului.</p>
<p>De reÈinut: Arthur Miller nu a fost doar un dramaturg; a fost un moralist, un critic al societăÈii Èi un explorator neobosit al condiÈiei umane. Lucrările sale rămân relevante, reflectând luptele, speranÈele Èi eÈecurile nu doar ale Americii, ci ale umanităÈii în ansamblu. Prin angajamentul său faÈă de adevăr Èi justiÈie socială, Miller lasă în urma sa un moÈtenire care continuă să inspire Èi să provoace.</p>
<h4><strong>Finish</strong></h4>
<p>Arthur Miller a încetat din viaÈă pe 10 februarie 2005, la vârsta de 89 de ani, la locuinÈa sa din Roxbury, Connecticut, cu familia alături. Cauza decesului a fost insuficienÈa cardiacă congestivă, după o lungă perioadă de boală. A fost înmormântat în Roxbury, Connecticut, oraÈul în care a trăit o mare parte din viaÈa sa adultă Èi unde a scris unele dintre cele mai renumite piese. Mormântul său se află în cimitirul local, un loc discret care reflectă modestia Èi simplitatea caracteristice vieÈii sale.</p>
<h4><strong>Ecranizări celebre</strong></h4>
<p>Operele lui Arthur Miller au fost adesea adaptate pentru ecran, atât pentru film cât Èi pentru televiziune, atrăgând atenÈia regizorilor Èi a actorilor de top. Unele dintre cele mai notabile ecranizări includ:</p>
<h3>&#8222;Moartea unui comis voiajor&#8221; (”Death of a Salesman”) &#8211; două ecranizări</h3>
<ul>
<li><strong>Ecranizare din 1951</strong>: Regizată de <strong>László Benedek</strong> Èi avându-l pe Fredric March în rolul principal ca Willy Loman, această adaptare cinematografică a fost foarte apreciată Èi a câÈtigat mai multe premii, inclusiv un Glob de Aur pentru cea mai bună cinematografie Èi cinci nominalizări la premiile Oscar.</li>
<li><strong>Ecranizare TV din 1985</strong>: Cu <strong>Dustin Hoffman</strong> în rolul lui Willy Loman Èi <strong>John Malkovich</strong> în rolul lui Biff, această versiune a câÈtigat mai multe premii Emmy Èi a fost laudată pentru interpretările puternice Èi fidelitatea faÈă de textul original.</li>
</ul>
<h3>&#8222;Vrăjitoarele din Salem&#8221; (”The Crucible”)</h3>
<ul>
<li><strong>Filmul din 1996</strong>: Cu un scenariu adaptat de însuÈi Miller, filmul a fost regizat de <strong>Nicholas Hytner</strong> Èi îi are în rolurile principale pe Daniel Day-Lewis ca John Proctor, Winona Ryder ca Abigail Williams Èi Joan Allen ca Elizabeth Proctor. Această adaptare a fost apreciată pentru abordarea sa serioasă Èi interpretările puternice, câÈtigând Èi o nominalizare la Oscar pentru Joan Allen.</li>
</ul>
<h3>&#8222;A View from the Bridge&#8221;</h3>
<ul>
<li><strong>Ecranizare Franceză din 1962, &#8222;Vu du pont&#8221;</strong>: Regizat de Sidney Lumet, acest film a fost o adaptare a piesei lui Miller &#8222;A View from the Bridge&#8221; Èi a avut-o în rolul principal pe Raf Vallone. DeÈi nu este la fel de cunoscută ca alte ecranizări, această versiune a fost apreciată pentru interpretarea intensă Èi fidelitatea faÈă de spiritul piesei.</li>
<li><strong>Ecranizare BBC din 1986</strong>: Această versiune televizată, cu Anthony Hopkins în rolul lui Eddie Carbone, a fost, de asemenea, bine primită pentru adaptarea fidelă Èi performanÈele puternice.</li>
</ul>
<h3>&#8222;The Misfits&#8221; (”Neveste disperate”)</h3>
<p>DeÈi &#8222;The Misfits&#8221; a fost scris iniÈial ca un scenariu de film de către Miller pentru a fi un cadou pentru soÈia sa de atunci, Marilyn Monroe, această operă este adesea asociată cu lucrările sale de teatru datorită profundităÈii sale tematice Èi a stilului de scriere. Filmul, regizat de John Huston, cu <strong>Clark Gable, Marilyn Monroe Èi Montgomery Clift</strong> în rolurile principale, a fost lăudat pentru caracterizarea complexă Èi pentru explorarea temelor de libertate, pierdere Èi căutare a sensului.</p>
<p><strong data-start="44" data-end="90">Excerpt: Arthur Miller – A Pillar of American Drama</strong><br data-start="90" data-end="93" /><span class="relative -mx-px my-[-0.2rem] rounded px-px py-[0.2rem] transition-colors duration-100 ease-in-out">Arthur Miller, one of the most significant figures in 20th-century American theatre, created a body of work that continues to shape the moral and artistic dimensions of the stage.</span> <span class="relative -mx-px my-[-0.2rem] rounded px-px py-[0.2rem] transition-colors duration-100 ease-in-out">His masterpieces—<em data-start="17" data-end="30">All My Sons</em>, <em data-start="32" data-end="53">Death of a Salesman</em>, *The Crucible—*explore the clash of personal responsibility, social injustice, and the pursuit (and collapse) of the American Dream.</span> <span class="relative -mx-px my-[-0.2rem] rounded px-px py-[0.2rem] transition-colors duration-100 ease-in-out">Through concise yet powerful dialogue, Miller transformed ordinary characters into tragic heroes, reminding us that <em data-start="116" data-end="180" data-is-last-node="">“the common man is as apt a subject for tragedy as kings were</em></span></p>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="bxRWs0LCJf"><p><a href="https://bel-esprit.ro/marilyn-monroe-2/">Marilyn Monroe &#8211; accident, suicid sau crimă?</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; visibility: hidden;" title="&#8220;Marilyn Monroe &#8211; accident, suicid sau crimă?&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/marilyn-monroe-2/embed/#?secret=Upy1TxxJgD#?secret=bxRWs0LCJf" data-secret="bxRWs0LCJf" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;&#111;n&#099;u&#114;&#115;&#064;yah&#111;o.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>