<h1><span style="color: #000000;"><strong>&#8222;Nu este nimic imposibil pentru cel care va încerca&#8221;</strong></span></h1>
<p><strong>Alexandru cel Mare</strong>, eroul civilizator cunoscut Èi ca Alexandru al III-lea al Macedoniei, este una dintre cele mai emblematice Èi influente figuri din istoria antică. Născut în 356 î.Hr. în Pella, Macedonia, el a fost fiul regelui Filip al II-lea al Macedoniei Èi al reginei Olimpia. Instruit de Aristotel, unul dintre cei mai mari filozofi ai Greciei Antice, Alexandru a primit o educaÈie cuprinzătoare care i-a cultivat dragostea pentru cultură, filozofie Èi ÈtiinÈă.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Sunt îndatorat tatălui meu că trăiesc, dar profesorului meu că trăiesc bine&#8221;.</strong></p>
<p>La doar 20 de ani, după asasinarea tatălui său în 336 î.Hr., Alexandru a urcat pe tron Èi a preluat o armată bine pregătită Èi un plan ambiÈios de expansiune pe care Filip îl iniÈiase. Una dintre primele sale acÈiuni a fost să asigure frontierele nordice ale Macedoniei, după care a purces la cucerirea Greciei, unde a fost recunoscut ca lider al Ligii Corintiene.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Din proprie iniÈiativă, aÈ prefera să excelez în cunoaÈterea celor mai înalte secrete ale filozofiei decât în ​​arme&#8221;.</strong></p>
<p>În 334 î.Hr., Alexandru a traversat strâmtoarea Hellespont, intrând în Asia Mică, unde a învins armatele persane în bătăliile de la Granicus Èi apoi Issos. Campania sa militară a continuat cu asediul Èi cucerirea oraÈului fenician Tir, urmată de Egipt, unde a fost primit ca un eliberator de sub jugul persan Èi unde a fondat oraÈul Alexandria, care avea să devină unul dintre cele mai importante centre culturale ale lumii antice.</p>
<p>În 331 î.Hr., Alexandru a învins decisiv armata persană condusă de însuÈi regele Darius al III-lea în Bătălia de la Gaugamela, ceea ce i-a permis să preia controlul asupra întregului imperiu persan. După moartea lui Darius, care a fost ucis de unul dintre satrapii săi, Alexandru a fost proclamat &#8222;Rege al Asiei&#8221;. El a continuat să-Èi extindă domeniul prin cuceriri spre est, ajungând până în India, unde a întâmpinat o rezistenÈă semnificativă Èi unde armata sa, obosită Èi epuizată, l-a forÈat în cele din urmă să se întoarcă.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Cerul nu poate avea doi sori Èi Asia doi stăpâni.&#8221; (vizionaÈi <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://www.youtube.com/watch?v=K7lb6KWBanI" target="_blank" rel="noopener">documentarul</a></span>)</strong></p>
<div id="attachment_53463" style="width: 573px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/09/Alexandru.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-53463" class="size-full wp-image-53463" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/09/Alexandru.jpg" alt="" width="563" height="950" /></a><p id="caption-attachment-53463" class="wp-caption-text">José de Vilches (Spanish sculptor, 1813-90): Alejandro doma a Bucéfalo (Alexander the Great Taming Bucephalus) &#8211; detail, 1850-59</p></div>
<h4><strong>Bucefal</strong></h4>
<p>Bucefal a fost calul legendar al lui Alexandru cel Mare Èi este adesea menÈionat ca unul dintre cei mai celebri cai din istorie. Numele său, care în greaca veche înseamnă „cap de bivol”, ar putea să se refere la o marcă distinctivă de pe fruntea animalului sau la forma capului acestuia. Bucefal era un armăsar de război Èi, potrivit legendei, a fost oferit lui Alexandru de către tatăl său, Filip al II-lea al Macedoniei. Se spune că numai Alexandru a reuÈit să-l îmblânzească după ce a observat că calul se speria de propria sa umbră Èi l-a întors astfel încât să nu o mai vadă. Bucefal l-a cărat pe Alexandru în numeroase bătălii, inclusiv în celebra Bătălie de la Gaugamela din 331 î.Hr., unde Alexandru a învins decisiv armata persană a regelui Darius al III-lea. Se spune că Bucefal a fost un cal extrem de curajos Èi de inteligent în luptă; el a murit în 326 î.Hr., fie din cauza rănilor suferite în luptă, fie din cauza bătrâneÈii (se presupune că ar fi avut aproximativ 30 de ani, o vârstă foarte înaintată pentru un cal). Pierderea lui Bucefal l-a întristat profund pe Alexandru, care i-a construit un oraÈ, Bucefala, în locul unde calul său credincios a murit, în apropierea râului Hydaspes (actualul râu Jhelum din Pakistan). Există poveÈti care susÈin că Bucefal a fost descendent al unei linii de cai pe care zeul Zeus însuÈi i-ar fi dat-o lui Hercule, adăugând astfel la mitologia Èi la statutul său legendar.</p>
<h4><strong>Apus de soare</strong></h4>
<p>Alexandru a murit în 323 î.Hr., la vârsta de 32 de ani, în Babilon, după ce a contractat posibil o boală gravă sau poate a fost otrăvit, deÈi cauza exactă a morÈii sale rămâne un mister. Moartea sa a marcat începutul sfârÈitului vastului imperiu pe care l-a creat, deoarece, în absenÈa unui succesor clar, regatul său a fost împărÈit între generalii săi, fenomen cunoscut sub numele de &#8222;Războaiele Diadohilor&#8221;.</p>
<p>Legenda lui Alexandru a continuat să crească mult după moartea sa, cu mituri Èi poveÈti care glorificau realizările sale Èi impactul său asupra lumii antice. El a fost studiat Èi admirat de-a lungul secolelor, rămânând o figură istorică ale cărei cuceriri Èi viziune au modelat cursul istoriei umane în moduri care se resimt Èi astăzi.</p>
<p>De-a lungul timpului, a fost subiectul a numeroase citate Èi referinÈe, fie că provin din scrierile antice sau din aprecierile istoricilor Èi comentatorilor ulteriori.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Plutarh, în &#8222;ViaÈa lui Alexandru&#8221; din &#8222;Paralelele VieÈii&#8221;</strong>:</p>
<p style="text-align: center;">&#8222;Când Alexandru a văzut bogăÈiile lui Darius, a suspinat Èi, întrebat de prietenii săi dacă plânge pentru bogăÈia pe care niciun macedonean nu a atins-o vreodată, a răspuns: &#8216;Plâng pentru că, deÈi există atât de multe lumi, nu am cucerit niciuna&#8217;.&#8221;</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Arrian, în &#8222;Anabasis Alexandri&#8221;</strong>:</p>
<p style="text-align: center;">&#8222;Era dorinÈa Èi ambiÈia lui de a merge unde niciun muritor nu mai fusese înainte Èi de a îndrăzni mai mult decât oricine în trecut.&#8221;</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Quintus Curtius Rufus, în &#8222;Istoria lui Alexandru cel Mare a Macedoniei&#8221;</strong>:</p>
<p style="text-align: center;">&#8222;Fortuna îi favorizează pe cei curajoÈi.&#8221;</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h3 style="text-align: center;"><span style="color: #0000ff;"><a style="color: #0000ff;" href="https://historia.ro/sectiune/general/alexandru-cel-mare-lord-al-razboiului-si-cuceritor-573333.html" target="_blank" rel="noopener"><strong>Alexandru cel Mare, cuceritorul</strong></a></span></h3>
<h4><strong>O moarte misterioasă</strong></h4>
<p>Moartea lui Alexandru cel Mare rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei antice Èi este subiectul a numeroase teorii Èi speculaÈii. Principala relatare istorică despre moartea sa sugerează că a murit după o boală de douăsprezece zile, care a fost descrisă în surse antice prin simptome ce par a indica o febră mare, poate tifos sau malarie, boli comune în regiunile pe care le-a cucerit.</p>
<p>Există, de asemenea, speculaÈii care sugerează că Alexandru ar fi putut fi otrăvit, dar niciuna dintre aceste teorii nu a fost confirmată definitiv. Documentele antice nu ajung la un consens, iar sursele contemporane lui Alexandru nu menÈionează otrăvirea ca o cauză a morÈii sale. Teoria otrăvirii a apărut mai târziu, iar posibilii suspecÈi ar include unii dintre generalii săi sau rivalii politici care ar fi avut motive să-l înlăture pentru a-Èi asigura propria putere sau pentru a preveni alte campanii militare care le-ar fi putut periclita poziÈia.</p>
<p>Unii istorici antici, precum <strong>Justin</strong> Èi <strong>Curtius Rufus</strong>, au menÈionat otrăvirea ca posibilă cauză, dar aceÈtia au scris la mult timp după moartea lui Alexandru, iar relatările lor pot fi influenÈate de politica Èi legendele care au evoluat după moartea sa. Teoriile moderne sugerează Èi alte cauze posibile, inclusiv boli precum <strong>pancreatita acută</strong> sau boala <strong>West Nile</strong>.</p>
<p>În absenÈa dovezilor concludente Èi datorită faptului că corpul lui Alexandru nu a fost niciodată examinat cu ajutorul tehnicilor moderne, cauza reală a morÈii sale rămâne necunoscută Èi probabil că va rămâne un mister al istoriei.</p>
<h3 style="text-align: center;"><a href="https://historia.ro/sectiune/general/alexandru-cel-mare-cuceritorul-legendar-al-577203.html" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #0000ff;"><strong>Legendarul cuceritor al perÈilor</strong></span></a></h3>
<h4><strong>Ecranizări celebre după viaÈa lui Alexandru cel Mare</strong></h4>
<p>ViaÈa lui Alexandru cel Mare a fascinat creatorii de filme Èi publicul deopotrivă, inspirând mai multe ecranizări care explorează diverse aspecte ale vieÈii sale legendare Èi ale cuceririlor sale istorice. Iată câteva dintre cele mai celebre ecranizări despre Alexandru cel Mare:</p>
<ol>
<li><strong>&#8222;Alexander the Great&#8221; (1956)</strong> &#8211; Acest film istoric, regizat de <strong>Robert Rossen</strong> Èi cu <strong>Richard Burton</strong> în rolul principal, urmăreÈte ascensiunea lui Alexandru de la copilărie până la moartea sa timpurie. Filmul se concentrează pe relaÈiile sale complexe, inclusiv cele cu tatăl său Filip al II-lea, mama sa Olimpia, Èi prietenul său apropiat Hephaestion.</li>
<li><strong>&#8222;Alexander&#8221; (2004)</strong> &#8211; Probabil cea mai cunoscută ecranizare recentă, această versiune este regizată de Oliver Stone Èi îl are pe Colin Farrell în rolul lui Alexandru. Filmul a fost remarcabil pentru reprezentarea sa detaliate a vieÈii Èi cuceririlor lui Alexandru, precum Èi pentru explorarea relaÈiilor sale personale. DeÈi a fost criticat pentru anumite aspecte ale scenariului Èi alegerilor de casting, filmul a devenit notabil pentru ambitia sa de a captura complexitatea personajului istoric.</li>
<li><strong>&#8222;Alexander the Great&#8221; (miniserial TV 1991)</strong> &#8211; Acest miniserial grec prezintă o relatare a vieÈii lui Alexandru, de la tinereÈea sa până la moartea timpurie, subliniind victoriile Èi conflictele interne care l-au definit.</li>
</ol>
<h4><strong>InvitaÈie la lectură</strong></h4>
<p><strong>&#8222;Anabasis Alexandri&#8221; de Arrian</strong> &#8211; Considerată una dintre cele mai fiabile surse despre viaÈa lui Alexandru cel Mare, această lucrare este bazată pe scrierile pierdute ale lui Ptolemeu Èi Aristobul, care au fost companioni ai lui Alexandru.</p>
<p><strong>&#8222;ViaÈa lui Alexandru&#8221; de Plutarh</strong> &#8211; Această biografie face parte din seria &#8222;Paralelele VieÈii&#8221; a lui Plutarh Èi compară viaÈa lui Alexandru cu cea a statului roman Iulius Cezar. Este o sursă valoroasă de anecdote Èi detalii despre caracterul Èi faptele lui Alexandru.</p>
<p><strong>&#8222;Istoria lui Alexandru cel Mare a Macedoniei&#8221; de Quintus Curtius Rufus</strong> &#8211; DeÈi conÈine unele exagerări Èi erori, această carte este o altă sursă importantă despre Alexandru, acoperind în special aspectele militare Èi campaniile sale.</p>
<p><strong>&#8222;Diodorus Siculus: Bibliotheca Historica&#8221;</strong> &#8211; Diodorus a scris o istorie universală în care Alexandru ocupă o parte semnificativă. DeÈi uneori este criticat pentru inexactităÈi, oferă o perspectivă largă asupra contextului istoric.</p>
<p><strong>&#8222;Alexandru cel Mare&#8221; de Robin Lane Fox</strong> &#8211; Această lucrare modernă este considerată de mulÈi ca fiind una dintre cele mai bune biografii ale lui Alexandru, oferind o narativă vie Èi detaliată despre viaÈa sa Èi despre timpurile în care a trăit.</p>
<p><strong>&#8222;The Campaigns of Alexander&#8221; de W. W. Tarn</strong> &#8211; Această carte este o altă sursă clasică, în care Tarn aduce la viaÈă campaniile lui Alexandru Èi discută despre filozofia Èi motivaÈiile sale.</p>
<p><strong>&#8222;Fire from Heaven&#8221; de Mary Renault</strong> &#8211; Aceasta este prima carte din trilogia ficÈională a lui Renault despre Alexandru cel Mare, urmată de &#8222;The Persian Boy&#8221; Èi &#8222;Funeral Games&#8221;. Renault este cunoscută pentru cercetarea meticuloasă Èi pentru capacitatea de a reda lumea antică într-un mod viu Èi captivant.</p>
<p><strong>&#8222;Alexander of Macedon, 356–323 B.C.: A Historical Biography&#8221; de Peter Green</strong> &#8211; În această biografie erudită, Green explorează viaÈa lui Alexandru cu o privire critică, bazându-se pe sursele primare pentru a oferi o imagine complexă Èi nuanÈată a personajului său.</p>
<p><strong>&#8222;In the Footsteps of Alexander the Great: A Journey from Greece to Asia&#8221; de Michael Wood</strong> &#8211; Aceasta nu este doar o biografie, ci Èi o relatare a călătoriilor lui Wood, urmând traseul lui Alexandru de la Grecia la Asia.</p>
<p><strong>&#8222;Conquests of Alexander the Great&#8221; de Waldemar Heckel</strong> &#8211; Focalizându-se pe campaniile militare, Heckel analizează modul în care Alexandru a reuÈit să construiască imperiul său vast Èi impactul pe care l-a avut asupra lumii antice.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pc&#111;n&#099;urs&#064;ya&#104;&#111;&#111;.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>