Site icon Bel-Esprit

Albert Bandura, ”autoeficacitatea” & teoria învățării sociale

&NewLine;<h2 class&equals;"wp-block-heading">Cine a fost Albert Bandura&quest;<&sol;h2> &NewLine; &NewLine;<p><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;edict&period;ro&sol;albert-bandura-teoria-sociala-a-invatarii&sol;" target&equals;"&lowbar;blank" rel&equals;"noopener"><strong>Albert Bandura<&sol;strong><&sol;a> s-a n&abreve;scut pe 4 decembrie 1925&comma; în localitatea Mundare&comma; Alberta&comma; Canada&comma; într-o familie de imigranți din Europa de Est&period; În copil&abreve;rie&comma; Bandura a fost expus la provoc&abreve;rile vieții dintr-o comunitate mic&abreve; și izolat&abreve;&comma; ceea ce i-a stimulat curiozitatea și dorința de a înțelege comportamentul uman&period; Influențat de p&abreve;rinții s&abreve;i&comma; care puneau mare preț pe educație&comma; el a demonstrat o pasiune timpurie pentru înv&abreve;ț&abreve;tur&abreve;&period;<&sol;p> &NewLine;&NewLine;<p>Dup&abreve; finalizarea liceului&comma; Bandura a studiat la Universitatea British Columbia&comma; obținând licența în psihologie în 1949&period; Studiile sale ulterioare l-au condus în Statele Unite&comma; unde și-a obținut doctoratul la Universitatea din Iowa în 1952&comma; acolo unde a fost puternic influențat de teoria social&abreve; a înv&abreve;ț&abreve;rii și de lucr&abreve;rile lui <strong>Kenneth Spence<&sol;strong> și <strong>Clark Hull<&sol;strong>&period; Aceste experiențe academice au cimentat interesul s&abreve;u pentru domeniul <strong>psihologiei comportamentale și cognitive&period;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;&NewLine;<p>Cariera academic&abreve; a lui Bandura a început la <strong>Universitatea Stanford<&sol;strong>&comma; unde a r&abreve;mas pentru mare parte din viața sa profesional&abreve;&period; În cadrul acestei prestigiose instituții&comma; el a început s&abreve; lucreze la teoriile și experimentele care aveau s&abreve;-i aduc&abreve; recunoaștere internațional&abreve;&period; Unul dintre momentele esențiale din cariera sa a fost realizarea celebrului experiment Bobo Doll&comma; care a demonstrat modul în care comportamentul uman este influențat de observarea modelelor sociale&period;<&sol;p>&NewLine;&NewLine;<p>Pe parcursul vieții sale&comma; Bandura a continuat s&abreve; contribuie semnificativ la domeniul psihologiei&comma; dezvoltând&comma; printre altele&comma; teoria înv&abreve;ț&abreve;rii sociale și conceptul de auto-eficacitate&period; Aceste idei inovatoare au revoluționat felul în care înțelegem înv&abreve;țarea și comportamentul uman&comma; consolidându-l pe Bandura ca un pionier în psihologia modern&abreve;&period;<&sol;p>&NewLine;<p>Bandura a murit la domiciliul s&abreve;u din Stanford pe 26 iulie 2021&comma; din cauza unei insuficiențe cardiace congestive&comma; la vârsta de 95 de ani&period;<&sol;p>&NewLine; &NewLine;<h2 class&equals;"wp-block-heading">Cariera și realiz&abreve;rile lui <a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;play&period;google&period;com&sol;store&sol;books&sol;details&quest;id&equals;sAzZEAAAQBAJ&amp&semi;rdid&equals;book-sAzZEAAAQBAJ&amp&semi;rdot&equals;1&amp&semi;source&equals;gbs&lowbar;vpt&lowbar;read&amp&semi;pcampaignid&equals;books&lowbar;booksearch&lowbar;viewport&amp&semi;rgrs&equals;&percnt;5B&percnt;5B&percnt;5B&percnt;5B&percnt;5B&percnt;22sAzZEAAAQBAJ&percnt;22&comma;9&percnt;5D&comma;&percnt;5B&percnt;22CAE&percnt;5Cu003d&percnt;22&percnt;5D&comma;null&comma;null&comma;1&percnt;5D&percnt;5D&comma;&percnt;5B&percnt;22-45422771939373727&percnt;22&percnt;5D&percnt;5D&percnt;5D&amp&semi;rapt&equals;AEjHL4NJPZjDYTfSmEUvDu&lowbar;DJ&lowbar;wQYlg04nmI5TC7f&lowbar;Dm&lowbar;xT0dxhfGE3-iXwHHnWYwnZ4nVEuCc2Xf6aG&lowbar;Qu0LxNqMoQ64pAvMv-fBL7PJPI&lowbar;8KTzO88NxqEOkPoHgSHPncipdE01lUp6" target&equals;"&lowbar;blank" rel&equals;"noopener">Albert Bandura<&sol;a><&sol;h2> &NewLine;<p>Albert Bandura și-a început cariera academic&abreve; la Stanford University&comma; unde a obținut rapid recunoaștere pentru munca sa inovatoare&period; De-a lungul anilor&comma; Bandura a devenit un pionier în domeniul psihologiei&comma; contribuind semnificativ la dezvoltarea teoriei înv&abreve;ț&abreve;rii sociale&period; Aceasta a schimbat fundamental modul în care înțelegem comportamentul uman&comma; sugerând c&abreve; oamenii învaț&abreve; prin observare și imitație&comma; mai degrab&abreve; decât prin condiționare direct&abreve;&period;<&sol;p>&NewLine;<p>Una dintre realiz&abreve;rile sale notabile este experimentul <strong>&&num;8222&semi;Bobo Doll&&num;8221&semi;<&sol;strong>&comma; în cadrul c&abreve;ruia Bandura a demonstrat în mod clar c&abreve; copiii pot înv&abreve;ța comportamente agresive doar prin observarea altora&period; Acest experiment a avut un impact major asupra psihologiei și a educației&comma; ar&abreve;tând c&abreve; <strong>mediul social joac&abreve; un rol crucial în formarea comportamentului&period;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;&NewLine;<p>Pe parcursul carierei sale&comma; Bandura a publicat numeroase lucr&abreve;ri și c&abreve;rți care au devenit fundamentale pentru studiul psihologiei&period; Printre acestea se num&abreve;r&abreve; <strong>&&num;8222&semi;Self-Efficacy&colon; The Exercise of Control&comma;&&num;8221&semi;<&sol;strong> o lucrare care exploreaz&abreve; rolul încrederii în sine în realizarea obiectivelor personale&period; De asemenea&comma; teoria sa legat&abreve; de autoeficacitate a influențat substanțial cercet&abreve;rile ulterioare privind motivația și performanța uman&abreve;&period;<&sol;p>&NewLine;<p>Albert Bandura a fost recunoscut internațional pentru contribuțiile sale&comma; primind numeroase premii și distincții&period; Academia Național&abreve; de Științe a Statelor Unite l-a onorat&comma; iar American Psychological Association i-a atribuit titlul de &&num;8222&semi;Una dintre cele mai influente figuri din psihologie&&num;8221&semi;&period; De asemenea&comma; a primit Medalia Național&abreve; a Științei&comma; una dintre cele mai înalte distincții acordate de guvernul american pentru contribuții științifice semnificative&period;<&sol;p><p>Cariera lui Albert Bandura este un exemplu remarcabil de devotament și inovație în câmpul psihologiei&period; Contribuțiile sale au l&abreve;rgit orizonturile cunoașterii umane și au influențat numeroase generații de cercet&abreve;tori și practicieni în domeniu&period;<&sol;p> &NewLine;<h2 class&equals;"wp-block-heading">C&abreve;rțile lui Albert Bandura<&sol;h2> &NewLine;&NewLine;<p>Albert Bandura&comma; o figur&abreve; proeminent&abreve; în psihologie&comma; a publicat numeroase lucr&abreve;ri care au influențat în mod semnificativ acest domeniu&period; Printre cele mai notabile se num&abreve;r&abreve; <strong>&&num;8222&semi;Social Learning Theory&&num;8221&semi;<&sol;strong>&comma; o lucrare fundamental&abreve; care a transformat modalitatea în care înțelegem comportamentul uman&period; În aceast&abreve; carte&comma; Bandura exploreaz&abreve; ideea c&abreve; <strong>oamenii învaț&abreve; comportamente noi prin observarea și imitarea altora&comma; combinând astfel principiile înv&abreve;ț&abreve;rii observaționale cu cele ale consilierii și terapiei comportamentale&period;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine; &NewLine;<p>Un alt volum influent este <a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;en&period;wikipedia&period;org&sol;wiki&sol;Self-Efficacy&lowbar;&lpar;book&rpar;" target&equals;"&lowbar;blank" rel&equals;"noopener"><strong>&&num;8222&semi;Self-Efficacy&colon; The Exercise of Control&&num;8221&semi;<&sol;strong><&sol;a>&period; În aceast&abreve; lucrare&comma; Bandura introduce conceptul de autoeficacitate&comma; care se refer&abreve; la convingerea unei persoane în capacitatea sa de a îndeplini sarcini și de a face faț&abreve; provoc&abreve;rilor&period; Aceast&abreve; teorie a fost esențial&abreve; pentru dezvoltarea strategiilor de auto-reglare și motivație personal&abreve;&comma; având impact semnificativ în educație&comma; s&abreve;n&abreve;tate&comma; sport și management organizațional&period;<&sol;p> &NewLine;<div id&equals;"attachment&lowbar;57875" style&equals;"width&colon; 522px" class&equals;"wp-caption aligncenter"><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2024&sol;08&sol;bandura&period;jpg"><img aria-describedby&equals;"caption-attachment-57875" class&equals;"size-full wp-image-57875" src&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2024&sol;08&sol;bandura&period;jpg" alt&equals;"" width&equals;"512" height&equals;"640" &sol;><&sol;a><p id&equals;"caption-attachment-57875" class&equals;"wp-caption-text">Bandura &lpar;via pinterest&period;com&rpar;<&sol;p><&sol;div> &NewLine;&NewLine;<p>De asemenea&comma; <strong>&&num;8222&semi;Aggression&colon; A Social Learning Analysis&&num;8221&semi;<&sol;strong> este o alt&abreve; publicație major&abreve;&comma; în care Bandura examineaz&abreve; manifest&abreve;rile agresive și modul lor de formare prin procesul de înv&abreve;țare social&abreve;&period; Aceste scrieri nu doar c&abreve; au aprofundat înțelegerea agresivit&abreve;ții umane&comma; dar au și fundamentat aplicarea teoriei înv&abreve;ț&abreve;rii sociale în prevenirea violenței și comportamentelor distructive&period;<&sol;p>&NewLine; &NewLine;<p>Bandura a abordat și teme legate de moralitate în <strong><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;www&period;youtube&period;com&sol;watch&quest;v&equals;i-azK-Oo2k0" target&equals;"&lowbar;blank" rel&equals;"noopener">&&num;8222&semi;Moral Disengagement&colon; How People Do Harm and Live with Themselves&&num;8221&semi;<&sol;a>&period;<&sol;strong> În aceast&abreve; carte&comma; el discut&abreve; procesele psihologice prin care indivizii își justific&abreve; acțiunile imorale și dezv&abreve;luie mecanismele prin care poate fi redus acest comportament&period; Aceasta a avut un rol crucial în cunoașterea modului în care oamenii navigheaz&abreve; conflictul dintre valorile morale și comportamentele discutabile&period;<&sol;p> &NewLine; &NewLine;<h2 class&equals;"wp-block-heading">Teoria Înv&abreve;ț&abreve;rii Sociale<&sol;h2> &NewLine;&NewLine;<p>Albert Bandura este cel mai bine cunoscut pentru dezvoltarea Teoriei Înv&abreve;ț&abreve;rii Sociale&comma; care a schimbat fundamental modul în care înțelegem procesul de înv&abreve;țare&period; În esenț&abreve;&comma; aceast&abreve; teorie sugereaz&abreve; c&abreve; oamenii pot înv&abreve;ța comportamente noi nu doar prin experiența direct&abreve;&comma; ci și prin observarea altora&period; Acest concept&comma; denumit<strong> înv&abreve;țare prin observație sau modelare<&sol;strong>&comma; este central în teoria lui Bandura&period;<&sol;p>&NewLine;&NewLine;<p><strong>Înv&abreve;țarea prin observație implic&abreve; patru procese&colon; atenția&comma; reținerea&comma; reproducerea și motivația&period;<&sol;strong> Pentru ca un individ s&abreve; învețe un comportament observându-l&comma; acesta trebuie mai întâi s&abreve; acorde atenție modelului&comma; s&abreve; poat&abreve; reține ceea ce a observat&comma; s&abreve; fie capabil s&abreve; reproduc&abreve; comportamentul și s&abreve; fie motivat s&abreve; îl execute&period; <strong>Rolul recompenselor și al pedepselor<&sol;strong> este&comma; de asemenea&comma; crucial în aceast&abreve; teorie&comma; întrucât ele pot înt&abreve;ri sau diminua probabilitatea repet&abreve;rii unui anumit comportament&period;<&sol;p>&NewLine;&NewLine;<p>Un aspect notabil al teoriei lui Bandura este <strong>Experimentul Bobo Doll<&sol;strong>&comma; în care copiii au fost observați în timp ce reacționau la un model adult care manifesta agresivitate faț&abreve; de o p&abreve;puș&abreve; gonflabil&abreve;&period; Rezultatele au demonstrat c&abreve; cei care au asistat la comportamentul agresiv erau mai predispuși s&abreve; imite acel comportament&comma; subliniind astfel influența puternic&abreve; a model&abreve;rii asupra înv&abreve;ț&abreve;rii&period;<&sol;p>&NewLine;<p>Aplicabilitatea teoriei înv&abreve;ț&abreve;rii sociale este vast&abreve;&period; În educație&comma; aceasta a fundamentat ideile despre importanța modelelor pozitive de rol în clas&abreve; și în comunitate&period; În sfera organizațional&abreve;&comma; teoria este folosit&abreve; pentru dezvoltarea programelor de training și mentorat&comma; subliniind importanța leadershipului bazat pe exemplu&period; Înțeleas&abreve; și aplicat&abreve; corect&comma; aceast&abreve; teorie poate îmbun&abreve;t&abreve;ți semnificativ metodele de înv&abreve;țare și dezvoltare atât la nivel individual&comma; cât și colectiv&period;<&sol;p> &NewLine;<h2 class&equals;"wp-block-heading">Autoeficacitatea<&sol;h2> &NewLine;&NewLine;<p>Autoeficacitatea&comma; un concept esențial dezvoltat de Albert Bandura&comma; se refer&abreve; la încrederea unei persoane în capacitatea sa de a efectua acțiuni specifice pentru a atinge anumite obiective&period; <strong>În esenț&abreve;&comma; autoeficacitatea reflect&abreve; cât de mult&abreve; credinț&abreve; are cineva în abilit&abreve;țile sale de a gestiona diverse situații și provoc&abreve;ri&period; Aceast&abreve; percepție influențeaz&abreve; considerabil performanța&comma; motivația și reziliența unei persoane&period;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;<p>Importanța autoeficacit&abreve;ții este evident&abreve; în numeroase domenii ale vieții&period; De exemplu&comma; în context academic&comma; elevii cu un nivel ridicat de autoeficacitate tind s&abreve; aib&abreve; o motivație sporit&abreve;&comma; s&abreve; se implice mai activ în procesul de înv&abreve;țare și s&abreve; obțin&abreve; rezultate academice superioare&period; Studiile arat&abreve; c&abreve; aceste persoane sunt mai dispuse s&abreve; adopte strategii eficiente de înv&abreve;țare și s&abreve; persiste în fața dificult&abreve;ților&period;<&sol;p>&NewLine;<p>De asemenea&comma; <strong>autoeficacitatea joac&abreve; un rol crucial în managementul stresului&period;<&sol;strong> Persoanele cu o autoeficacitate ridicat&abreve; tind s&abreve; vad&abreve; provoc&abreve;rile ca pe niște oportunit&abreve;ți de dezvoltare și s&abreve; elaboreze planuri concrete pentru a le dep&abreve;și&period; În schimb&comma; cei cu o autoeficacitate sc&abreve;zut&abreve; pot percepe aceleași provoc&abreve;ri ca pe bariere insurmontabile&comma; ceea ce poate duce la stres și anxietate accentuate&period;<&sol;p>&NewLine;&NewLine;<p>Un exemplu concret al influenței autoeficacit&abreve;ții poate fi observat în<strong> mediul organizațional<&sol;strong>&period; Angajații care cred în capacitatea lor de a-și atinge obiectivele sunt adesea mai productivi&comma; mai inovativi și mai dornici s&abreve; își asume responsabilit&abreve;ți suplimentare&period; Aceast&abreve; încredere în sine poate s&abreve; îmbun&abreve;t&abreve;țeasc&abreve;&comma; de asemenea&comma; relațiile interpersonale și s&abreve; încurajeze un mediu de lucru pozitiv&period;<&sol;p>&NewLine; &NewLine;<p>Studiile de caz arat&abreve; c&abreve; intervențiile destinate creșterii autoeficacit&abreve;ții&comma; cum ar fi trainingul orientat pe abilit&abreve;ți specifice sau mentoratul&comma; pot avea efecte semnificative asupra comportamentului și realiz&abreve;rilor individuale&period; Percepția pozitiv&abreve; asupra propriilor capacit&abreve;ți nu doar c&abreve; îmbun&abreve;t&abreve;țește calitatea vieții&comma; dar și contribuie la atingerea unui potențial maxim în multiple domenii&period;<&sol;p> &NewLine;<h2>Câteva preciz&abreve;ri <&sol;h2> &NewLine;<p>În primul capitol al c&abreve;rții lui Albert Bandura&comma; <strong>„Self-Efficacy&colon; The Exercise of Control”<&sol;strong>&comma; Bandura stabilește fundamentele pentru înțelegerea conceptului de <strong>autoeficacitate<&sol;strong> și îl deosebește de mai multe constructe psihologice înrudite&comma; cum ar fi <strong>autoconceptul<&sol;strong>&comma; <strong>stima de sine<&sol;strong>&comma; <strong>motivația de eficacitate<&sol;strong>&comma; <strong>aștept&abreve;rile de rezultat<&sol;strong>&comma; <strong>auto-ghidarea prin posibile sine imaginate<&sol;strong> și alte credințe legate de control&comma; precum <strong>locul de control<&sol;strong>&period; Mai jos este o descriere detaliat&abreve; a fiec&abreve;rui construct și a modului în care se diferențiaz&abreve; de autoeficacitate&colon;<&sol;p> &NewLine;<h3>1&period; <strong>Autoeficacitatea<&sol;strong><&sol;h3> &NewLine;<p><strong>Autoeficacitatea<&sol;strong> se refer&abreve; la credința unei persoane în capacitatea sa de a executa comportamente necesare pentru a atinge anumite performanțe&period; Este o <strong>credinț&abreve; despre abilitatea unei persoane de a îndeplini o sarcin&abreve; sau de a atinge un obiectiv<&sol;strong> în diferite circumstanțe&period; Conform lui Bandura&comma; autoeficacitatea influențeaz&abreve; modul în care oamenii gândesc&comma; simt&comma; se motiveaz&abreve; și acționeaz&abreve;&period; Este un determinant cheie al cantit&abreve;ții de efort pe care oamenii sunt dispuși s&abreve;-l depun&abreve; și al persistenței lor în fața obstacolelor și provoc&abreve;rilor&period;<&sol;p> &NewLine;<h3>2&period; <strong>Autoconceptul<&sol;strong><&sol;h3> &NewLine;<p><strong>Autoconceptul<&sol;strong> se refer&abreve; la o <strong>percepție general&abreve; a propriei persoane<&sol;strong>&comma; cuprinzând credințele despre propriile abilit&abreve;ți&comma; calit&abreve;ți și tr&abreve;s&abreve;turi&period; Include întreaga imagine pe care cineva o are despre sine&comma; cum ar fi „elev bun&comma;” „persoan&abreve; amabil&abreve;” sau „profesionist competent&period;” Deși autoconceptul poate include credințe despre abilit&abreve;ți&comma; este mai larg și nu se concentreaz&abreve; pe aștept&abreve;ri de performanț&abreve; specifice unei sarcini&comma; așa cum face autoeficacitatea&period; Autoconceptul este mai mult despre <strong>descrierea general&abreve; a sinelui<&sol;strong> decât despre credința în capacitatea de a obține rezultate specifice&period;<&sol;p> &NewLine;<h3>Diferența faț&abreve; de Autoeficacitate&colon;<&sol;h3> &NewLine;<ul> &NewLine;<li><strong>Autoeficacitatea<&sol;strong> este specific&abreve; sarcinilor &lpar;de exemplu&comma; „Pot rezolva aceast&abreve; problem&abreve; de matematic&abreve;”&rpar;&comma; în timp ce <strong>autoconceptul<&sol;strong> este o viziune mai larg&abreve; asupra propriei persoane &lpar;de exemplu&comma; „Sunt bun la matematic&abreve;”&rpar;&period;<&sol;li> &NewLine;<&sol;ul> &NewLine;<h3>3&period; <strong>Stima de Sine<&sol;strong><&sol;h3> &NewLine;<p><strong>Stima de sine<&sol;strong> implic&abreve; <strong>sentimentul general de valoare personal&abreve; sau autoapreciere<&sol;strong>&period; Reflect&abreve; cât de mult se apreciaz&abreve; și se place cineva pe sine și este adesea modelat&abreve; de comparațiile sociale și realiz&abreve;rile personale&period; Spre deosebire de autoeficacitate&comma; care se concentreaz&abreve; pe credințele legate de abilit&abreve;ți în situații specifice&comma; stima de sine este o <strong>evaluare mai global&abreve; a valorii de sine<&sol;strong>&period;<&sol;p> &NewLine;<h3>Diferența faț&abreve; de Autoeficacitate&colon;<&sol;h3> &NewLine;<ul> &NewLine;<li><strong>Autoeficacitatea<&sol;strong> se refer&abreve; la încrederea cu privire la realizarea sarcinilor specifice&comma; în timp ce <strong>stima de sine<&sol;strong> este un sentiment general de valoare personal&abreve; care nu depinde neap&abreve;rat de capacit&abreve;țile specifice unei sarcini&period;<&sol;li> &NewLine;<&sol;ul> &NewLine;<h3>4&period; <strong>Motivația de Eficacitate<&sol;strong><&sol;h3> &NewLine;<p><strong>Motivația de eficacitate<&sol;strong> se refer&abreve; la o <strong>dorinț&abreve; sau impuls de a interacționa eficient cu mediul<&sol;strong>&period; Este o stare motivațional&abreve; care îi împinge pe indivizi s&abreve; se simt&abreve; competenți și capabili în acțiunile lor&period; Acest concept a fost introdus de <strong>Robert White<&sol;strong>&comma; sugerând c&abreve; oamenii au o înclinație înn&abreve;scut&abreve; de a-și st&abreve;pâni mediul și de a-și dezvolta competențele&period;<&sol;p> &NewLine;<h3>Diferența faț&abreve; de Autoeficacitate&colon;<&sol;h3> &NewLine;<ul> &NewLine;<li><strong>Motivația de eficacitate<&sol;strong> este un impuls general de a se angaja în sarcini pentru a dezvolta competențe&comma; în timp ce <strong>autoeficacitatea<&sol;strong> este credința specific&abreve; în capacitatea cuiva de a îndeplini cu succes o sarcin&abreve;&period;<&sol;li> &NewLine;<&sol;ul> &NewLine;<h3>5&period; <strong>Aștept&abreve;rile faț&abreve; de rezultat<&sol;strong><&sol;h3> &NewLine;<p><strong>Aștept&abreve;rile faț&abreve; de rezultat<&sol;strong> sunt credințe despre <strong>posibilele rezultate ale realiz&abreve;rii unui anumit comportament<&sol;strong>&period; Sunt aștept&abreve;ri c&abreve;&comma; dac&abreve; cineva se comport&abreve; într-un anumit fel&comma; va urma un anumit rezultat &lpar;de exemplu&comma; „Dac&abreve; înv&abreve;ț intens&comma; voi obține note bune”&rpar;&period; Aștept&abreve;rile de rezultat sunt distincte de credințele legate de autoeficacitate&comma; care nu se refer&abreve; la rezultat&comma; ci la capacitatea de a efectua comportamentul în sine&period;<&sol;p> &NewLine;<h3>Diferența faț&abreve; de autoeficacitate&colon;<&sol;h3> &NewLine;<ul> &NewLine;<li><strong>Autoeficacitatea<&sol;strong> implic&abreve; încrederea în capacitatea de a efectua comportamentul necesar pentru a obține un rezultat&comma; în timp ce <strong>aștept&abreve;rile de rezultat<&sol;strong> se concentreaz&abreve; pe rezultatele anticipate ale acelui comportament&period;<&sol;li> &NewLine;<&sol;ul> &NewLine;<h3>6&period; <strong>Auto-ghidarea prin posibile imagini de Sine ~imaginate~<&sol;strong><&sol;h3> &NewLine;<p><strong>Auto-ghidarea prin posibile sine imaginate<&sol;strong> se refer&abreve; la modul în care indivizii își <strong>ghideaz&abreve; comportamentul bazându-se pe ceea ce își imagineaz&abreve; c&abreve; vor deveni în viitor<&sol;strong> &lpar;de exemplu&comma; un profesionist de succes&comma; un p&abreve;rinte grijuliu&rpar;&period; Aceste sine imaginate acționeaz&abreve; ca ghizi sau motivatori pentru comportamentul prezent&comma; determinând indivizii s&abreve; acționeze în moduri care se aliniaz&abreve; cu identitatea lor viitoare dorit&abreve;&period;<&sol;p> &NewLine;<h3>Diferența faț&abreve; de Autoeficacitate&colon;<&sol;h3> &NewLine;<ul> &NewLine;<li><strong>Autoeficacitatea<&sol;strong> se refer&abreve; la credințele despre abilit&abreve;țile actuale de a îndeplini sarcini&comma; în timp ce <strong>auto-ghidarea prin posibile sine imaginate<&sol;strong> implic&abreve; motivație orientat&abreve; spre viitor și aspirații care ghideaz&abreve; comportamentul&period;<&sol;li> &NewLine;<&sol;ul> &NewLine;<h3>7&period; <strong>Locul de Control<&sol;strong><&sol;h3> &NewLine;<p><strong>Locul de control<&sol;strong> este un construct care descrie m&abreve;sura în care oamenii cred c&abreve; au control asupra evenimentelor din viața lor&period; Introdus de <strong>Julian Rotter<&sol;strong>&comma; acesta este împ&abreve;rțit în <strong>intern<&sol;strong> &lpar;convingerea c&abreve; îți controlezi destinul&rpar; și <strong>extern<&sol;strong> &lpar;convingerea c&abreve; forțele externe controleaz&abreve; destinul&rpar;&period; Acest concept este mai degrab&abreve; despre credințele legate de controlul general asupra evenimentelor din viaț&abreve; decât despre performanța specific&abreve; unei sarcini&period;<&sol;p>&NewLine;<&excl;-- WP QUADS Content Ad Plugin v&period; 2&period;0&period;92 -->&NewLine;<div class&equals;"quads-location quads-ad1" id&equals;"quads-ad1" style&equals;"float&colon;none&semi;margin&colon;0px 0 0px 0&semi;text-align&colon;center&semi;">&NewLine;&NewLine;<&sol;div>&NewLine; &NewLine;<h3>Diferența faț&abreve; de Autoeficacitate&colon;<&sol;h3> &NewLine;<ul> &NewLine;<li><strong>Autoeficacitatea<&sol;strong> se refer&abreve; la credința în capacitatea de a atinge rezultate specifice&comma; în timp ce <strong>locul de control<&sol;strong> este o credinț&abreve; mai general&abreve; despre controlul asupra circumstanțelor vieții și a forțelor care le influențeaz&abreve;&period;<&sol;li> &NewLine;<&sol;ul> &NewLine; &NewLine;<h2 class&equals;"wp-block-heading">Citate celebre <&sol;h2> &NewLine;&NewLine;<p>Albert Bandura&comma; unul dintre cei mai influenți psihologi ai secolului XX&comma; a l&abreve;sat în urm&abreve; o bogat&abreve; moștenire intelectual&abreve;&period; Citatele sale nu doar c&abreve; ofer&abreve; o perspectiv&abreve; asupra gândurilor și conceptelor sale&comma; dar și inspir&abreve; generații de cercet&abreve;tori și practicieni în psihologie&period;<&sol;p>&NewLine;<ul>&NewLine;<li>&NewLine;<p><strong>Despre autoeficacitate&colon;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;<blockquote>&NewLine;<p>„Credințele oamenilor în propria lor eficacitate sunt dezvoltate prin patru surse principale de influenț&abreve;&colon; experiențele de succes&comma; experiențele indirecte&comma; persuasiunea social&abreve; și st&abreve;rile emoționale și fiziologice&period;”<br>— <em>Albert Bandura&comma; „Self-Efficacy&colon; The Exercise of Control” &lpar;1997&rpar;<&sol;em><&sol;p>&NewLine;<&sol;blockquote>&NewLine;<&sol;li>&NewLine;<li>&NewLine;<p><strong>Despre rolul autoeficacit&abreve;ții percepute&colon;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;<blockquote>&NewLine;<p>„Autoeficacitatea perceput&abreve; nu este o m&abreve;sur&abreve; a abilit&abreve;ților pe care le are cineva&comma; ci o credinț&abreve; despre ceea ce poate face în diferite condiții cu abilit&abreve;țile pe care le posed&abreve;&period;”<br>— <em>Albert Bandura&comma; „Self-Efficacy&colon; Toward a Unifying Theory of Behavioral Change” &lpar;1977&rpar;<&sol;em><&sol;p>&NewLine;<&sol;blockquote>&NewLine;<&sol;li>&NewLine;<li>&NewLine;<p><strong>Despre înv&abreve;țarea observațional&abreve; și modelarea comportamentului&colon;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;<blockquote>&NewLine;<p>„Majoritatea comportamentului uman este înv&abreve;țat prin observație&comma; prin modelare&colon; observându-i pe alții&comma; o persoan&abreve; își formeaz&abreve; o idee despre cum se realizeaz&abreve; noile comportamente&comma; iar ulterior&comma; aceast&abreve; informație codificat&abreve; servește drept ghid pentru acțiune&period;”<br>— <em>Albert Bandura&comma; „Social Learning Theory” &lpar;1977&rpar;<&sol;em><&sol;p>&NewLine;<&sol;blockquote>&NewLine;<&sol;li>&NewLine;<li>&NewLine;<p><strong>Despre influența autoeficacit&abreve;ții asupra motivației&colon;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;<blockquote>&NewLine;<p>„Nivelul de motivație&comma; st&abreve;rile afective și acțiunile oamenilor se bazeaz&abreve; mai mult pe ceea ce cred ei decât pe ceea ce este obiectiv adev&abreve;rat&period;”<br>— <em>Albert Bandura&comma; „Self-Efficacy&colon; The Exercise of Control” &lpar;1997&rpar;<&sol;em><&sol;p>&NewLine;<&sol;blockquote>&NewLine;<&sol;li>&NewLine;<li>&NewLine;<p><strong>Despre fundamentele sociale ale gândirii și acțiunii&colon;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;<blockquote>&NewLine;<p>„În sistemul de înv&abreve;țare social&abreve;&comma; noile tipare de comportament pot fi dobândite prin experienț&abreve; direct&abreve; sau prin observarea comportamentului altora&period;”<br>— <em>Albert Bandura&comma; „Social Foundations of Thought and Action&colon; A Social Cognitive Theory” &lpar;1986&rpar;<&sol;em><&sol;p>&NewLine;<&sol;blockquote>&NewLine;<&sol;li>&NewLine;<li>&NewLine;<p><strong>Despre puterea credinței&colon;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;<blockquote>&NewLine;<p>„Dac&abreve; lipsește autoeficacitatea&comma; oamenii tind s&abreve; se comporte ineficient&comma; chiar dac&abreve; știu ce trebuie s&abreve; fac&abreve; și posed&abreve; abilit&abreve;țile necesare&period;”<br>— <em>Albert Bandura&comma; „Self-Efficacy&colon; The Exercise of Control” &lpar;1997&rpar;<&sol;em><&sol;p>&NewLine;<&sol;blockquote>&NewLine;<&sol;li>&NewLine;<li>&NewLine;<p><strong>Despre importanța autoreglement&abreve;rii&colon;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;<blockquote>&NewLine;<p>„<strong>Autoreglarea<&sol;strong> motivației&comma; a st&abreve;rilor afective și a acțiunii opereaz&abreve; parțial prin standarde interne și reacții evaluative la propriul comportament&period;”<br>— <em>Albert Bandura&comma; „Social Cognitive Theory of Self-Regulation” &lpar;1991&rpar;<&sol;em><&sol;p>&NewLine;<&sol;blockquote>&NewLine;<&sol;li>&NewLine;<li>&NewLine;<p><strong>Despre determinismul reciproc&colon;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;<blockquote>&NewLine;<p>„În modelul de cauzalitate reciproc&abreve; triadic&abreve;&comma; comportamentul&comma; cogniția și alți factori personali&comma; precum și influențele de mediu&comma; opereaz&abreve; interactiv ca determinanți unii pentru ceilalți&period;”<br>— <em>Albert Bandura&comma; „Social Foundations of Thought and Action&colon; A Social Cognitive Theory” &lpar;1986&rpar;<&sol;em><&sol;p>&NewLine;<&sol;blockquote>&NewLine;<&sol;li>&NewLine;<&sol;ul>&NewLine;<p>Altul dintre cele mai cunoscute citate ale lui Bandura este&colon; &&num;8222&semi;Oamenii nu nasc cu un sentiment de auto-eficacitate&comma; ci o dobândesc pe parcursul experiențelor&period;&&num;8221&semi; Acest citat este esențial pentru înțelegerea teoriei auto-eficacit&abreve;ții&comma; o component&abreve; central&abreve; a Teoriei înv&abreve;ț&abreve;rii sociale&period; Potrivit lui Bandura&comma; convingerile de auto-eficacitate influențeaz&abreve; modul în care gândim&comma; simțim&comma; ne comport&abreve;m și abord&abreve;m diverse situații de viaț&abreve;&period;<&sol;p><p>Un alt citat pivotal este&colon; &&num;8222&semi;Majoritatea oamenilor cred c&abreve; oglindirea realit&abreve;ții este observarea pasiv&abreve; f&abreve;r&abreve; nicio intervenție&comma; dar percepția necesit&abreve; structurarea cognitiv&abreve; și imposibilitatea extragerii observatorului din ecuație&period;&&num;8221&semi; Acest citat scoate în evidenț&abreve; rolul percepției și al cognitivismului în înv&abreve;țare&period; Pentru Bandura&comma; înv&abreve;țarea nu este doar un proces pasiv&comma; ci unul activ în care indivizii interpreteaz&abreve; și restructureaz&abreve; informațiile primite&comma; bazat pe propriile lor experiențe și convingeri&period;<&sol;p><p>În ceea ce privește aplicabilitatea teoriilor sale&comma; Bandura afirma&colon; &&num;8222&semi;Pentru a reuși&comma; înainte de toate&comma; trebuie s&abreve; credem c&abreve; putem&period;&&num;8221&semi; Acest citat subliniaz&abreve; importanța auto-convingerii în atingerea obiectivelor personale&period; Puterea convingerilor noastre interioare poate determina succesul sau eșecul în încerc&abreve;rile noastre academice&comma; profesionale și personale&period;<&sol;p> &NewLine;<p>Nu în ultimul rând&comma; un citat relevant pentru abord&abreve;rile contemporane în psihologie este&colon; &&num;8222&semi;Înv&abreve;țarea ar fi extrem de laborioas&abreve; dac&abreve; nu am înv&abreve;ța nimic din comportamentele altora&period;&&num;8221&semi; Acest citat reitereaz&abreve; importanța observ&abreve;rii și model&abreve;rii comportament&abreve;rii altora pentru propriul proces de înv&abreve;țare&comma; fundament al Teoriei înv&abreve;ț&abreve;rii sociale&period;<&sol;p> &NewLine;<h3><strong>Dezangajarea Moral&abreve;&colon; Mecanisme psihologice de justificare a comportamentelor imorale și aplicațiile lor sociale<&sol;strong><&sol;h3> &NewLine;<p>Albert Bandura exploreaz&abreve; în lucrarea sa „Moral Disengagement&colon; How People Do Harm and Live with Themselves” conceptul de <em>dezangajare moral&abreve;<&sol;em> – un proces psihologic prin care indivizii își justific&abreve; acțiunile imorale și își atenueaz&abreve; sentimentele de vinov&abreve;ție sau rușine&period; Aceast&abreve; teorie are implicații profunde în înțelegerea comportamentului uman în diverse contexte sociale&comma; economice și politice&period;<&sol;p> &NewLine;<h3>Conceptul de Dezangajare moral&abreve;<&sol;h3> &NewLine;<p>Dezangajarea moral&abreve; se refer&abreve; la procesele cognitive prin care indivizii se distanțeaz&abreve; de propriile norme și principii morale pentru a putea comite acte care contravin acestor standarde&period; Acest concept explic&abreve; modul în care oamenii pot participa la comportamente d&abreve;un&abreve;toare și&comma; în același timp&comma; s&abreve; își mențin&abreve; o imagine de sine pozitiv&abreve;&period; În esenț&abreve;&comma; dezangajarea moral&abreve; permite individului s&abreve; fac&abreve; r&abreve;u&comma; f&abreve;r&abreve; a experimenta disonanț&abreve; cognitiv&abreve; sau conflict interior semnificativ&period;<&sol;p> &NewLine;<h3>Mecanismele de Dezangajare moral&abreve;<&sol;h3> &NewLine;<p>Bandura identific&abreve; o serie de mecanisme prin care oamenii pot realiza dezangajarea moral&abreve;&period; Aceste mecanisme sunt procese psihologice subtile care le permit s&abreve; raționalizeze comportamente imorale și s&abreve; minimalizeze sentimentele de vinov&abreve;ție sau responsabilitate&colon;<&sol;p> &NewLine;<ol> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Justificarea moral&abreve;&colon;<&sol;strong> Oamenii pot reinterpreta acțiunile imorale ca fiind în serviciul unui scop superior sau a unui bine comun&period; Aceasta permite agentului moral s&abreve; perceap&abreve; actul imoral ca pe o necesitate pentru atingerea unui obiectiv benefic&period; Spre exemplu&comma; conflictele armate sunt adesea justificate prin argumente de eliberare sau protecție a valorilor&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Eufemizarea limbajului&colon;<&sol;strong> Utilizarea unui limbaj mai puțin agresiv sau mai ambiguu pentru a descrie acțiuni care ar putea fi percepute negativ&period; De exemplu&comma; termenul „daune colaterale” înlocuiește termenul „moartea civililor” pentru a diminua percepția negativ&abreve; asupra consecințelor unei acțiuni militare&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Compararea avantajului&colon;<&sol;strong> Actele imorale sunt minimalizate prin compararea cu alte acte percepute ca fiind mult mai rele&period; Aceasta ajut&abreve; la diminuarea percepției gravit&abreve;ții comportamentului respectiv&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Deplasarea responsabilit&abreve;ții&colon;<&sol;strong> Responsabilitatea pentru o acțiune d&abreve;un&abreve;toare este atribuit&abreve; altor persoane sau entit&abreve;ți&comma; cum ar fi liderii&comma; autorit&abreve;țile sau normele instituționale&comma; ceea ce reduce sentimentul de vinov&abreve;ție al individului&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Difuzarea responsabilit&abreve;ții&colon;<&sol;strong> În situațiile de acțiune colectiv&abreve;&comma; responsabilitatea pentru un act negativ este împ&abreve;rțit&abreve; între membrii grupului&comma; ceea ce dilueaz&abreve; sentimentul de vin&abreve; individual&abreve;&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Distorsionarea consecințelor&colon;<&sol;strong> Acest mecanism implic&abreve; minimalizarea&comma; ignorarea sau negarea consecințelor negative ale unei acțiuni&period; De exemplu&comma; subestimarea impactului polu&abreve;rii asupra mediului de c&abreve;tre o corporație&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Deumanizarea victimei&colon;<&sol;strong> Perceperea victimei ca fiind inferioar&abreve; sau mai puțin uman&abreve; justific&abreve; tratamentul inuman&period; Deumanizarea este adesea folosit&abreve; în propaganda de r&abreve;zboi pentru a justifica atrocit&abreve;țile&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Atribuirea vinei&colon;<&sol;strong> Atribuirea responsabilit&abreve;ții victimei pentru ceea ce i se întâmpl&abreve;&comma; sugerând c&abreve; victimele au provocat sau merit&abreve; suferința&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<&sol;ol> &NewLine;<h3>Aplicații ale Dezangaj&abreve;rii morale în diverse domenii<&sol;h3> &NewLine;<p>Mecanismele de dezangajare moral&abreve; sunt omniprezente în diverse aspecte ale vieții sociale și instituționale&colon;<&sol;p> &NewLine;<ul> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>R&abreve;zboi și conflicte armate&colon;<&sol;strong> Dezangajarea moral&abreve; este utilizat&abreve; pentru a justifica violența extrem&abreve; și tratamentele inumane faț&abreve; de inamici&period; De exemplu&comma; justificarea bombardamentelor în mas&abreve; prin argumente de securitate național&abreve; sau r&abreve;zboi just&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Industria de armament&colon;<&sol;strong> Produc&abreve;torii de arme utilizeaz&abreve; justific&abreve;ri morale precum securitatea național&abreve; și ap&abreve;rarea drepturilor pentru a justifica fabricarea și vânzarea de arme&comma; în ciuda consecințelor devastatoare&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Corporații și daunele aduse societ&abreve;ții&colon;<&sol;strong> Companiile pot justifica practicile d&abreve;un&abreve;toare mediului sau s&abreve;n&abreve;t&abreve;ții publice prin necesitatea de a asigura profitabilitatea și progresul economic&period; Practici precum externalizarea costurilor și poluarea sunt deseori raționalizate ca fiind „necesare pentru competitivitate”&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<li> &NewLine;<p><strong>Politic&abreve; și corupție&colon;<&sol;strong> Politicienii și liderii utilizeaz&abreve; mecanisme de dezangajare moral&abreve; pentru a-și justifica acțiunile neetice&comma; invocând frecvent „interesul național” sau alte justific&abreve;ri de ordin superior pentru a-și raționaliza comportamentele&period;<&sol;p> &NewLine;<&sol;li> &NewLine;<&sol;ul> &NewLine;<h3>Consecințele Dezangaj&abreve;rii Morale<&sol;h3> &NewLine;<p>Dezangajarea moral&abreve; nu doar c&abreve; permite oamenilor s&abreve; participe la acte imorale&comma; dar și contribuie la normalizarea și perpetuarea acestor comportamente în societate&period; Aceasta poate duce la acceptarea tacit&abreve; a nedrept&abreve;ții&comma; perpetuarea corupției și la degradarea general&abreve; a normelor morale în comunit&abreve;ți&period;<&sol;p> &NewLine;<p>Combaterea dezangaj&abreve;rii morale necesit&abreve; o abordare conștient&abreve; și educațional&abreve;&period; Educația moral&abreve; joac&abreve; un rol esențial în dezvoltarea unei conștiințe morale puternice și în prevenirea raționaliz&abreve;rii comportamentelor d&abreve;un&abreve;toare&period; Conștientizarea acestor mecanisme psihologice este crucial&abreve; pentru a contracara tendința de a justifica imoralitatea și pentru a promova responsabilitatea individual&abreve; și colectiv&abreve;&period;<&sol;p> &NewLine;<p>Un element cheie în <strong>prevenirea dezangaj&abreve;rii morale<&sol;strong> este <strong>asumarea responsabilit&abreve;ții personale<&sol;strong>&period; Înțelegerea și recunoașterea mecanismelor de dezangajare moral&abreve; sunt fundamentale pentru dezvoltarea unei culturi etice robuste&period; Acest lucru implic&abreve; cultivarea unei atitudini reflexive și autocritice&comma; esențiale pentru menținerea integrit&abreve;ții morale în fața presiunilor externe și interne&period;<&sol;p> &NewLine; &NewLine;<h2 class&equals;"wp-block-heading">Impactul lui Albert Bandura asupra psihologiei moderne<&sol;h2> &NewLine;&NewLine;<p>Contribuțiile lui Albert Bandura la psihologia modern&abreve; au fost semnificative și de durat&abreve;&comma; influențând numeroase subdomenii ale disciplinei&period; Una dintre cele mai notabile inovații ale sale este <strong>teoria înv&abreve;ț&abreve;rii sociale<&sol;strong>&comma; care a sfidat paradigmele behavioriste tradiționale prin sublinierea importanței observației și imitației în procesul de înv&abreve;țare&period; Aceast&abreve; teorie a deschis noi direcții de cercetare în domeniul dezvolt&abreve;rii copilului și al psihologiei educaționale&comma; evidențiind rolul modelelor și al contextului social în formarea comportamentului uman&period;<&sol;p>&NewLine;<p>Bandura a propus și conceptul de autoeficacitate&comma; care se refer&abreve; la credința individului în propriile abilit&abreve;ți de a reuși în diferite situații&period; Acest concept a fost integrat în diverse arii ale psihologiei&comma; inclusiv în psihologia s&abreve;n&abreve;t&abreve;ții&comma; unde a fost utilizat pentru a înțelege și pentru a promova comportamente s&abreve;n&abreve;toase&period; Autoeficacitatea joac&abreve;&comma; de asemenea&comma; un rol vital în abord&abreve;rile contemporane ale psihoterapiei&comma; în special în terapia cognitiv-comportamental&abreve;&comma; unde capacitatea pacienților de a-și schimba percepțiile și comportamentele este esențial&abreve;&period;<&sol;p><p>Mai mult&comma; studiile lui Bandura asupra agresiunii și comportamentelor de risc au avut un impact profund asupra politicilor educaționale și asupra strategiilor de prevenire a violenței&period; Experimentele sale celebre&comma; cum ar fi &&num;8222&semi;studiul p&abreve;pușii Bobo&&num;8221&semi;&comma; au demonstrat c&abreve; expunerea la modele agresive poate duce la comportamente similare&comma; subliniind astfel importanța modelelor pozitive în <a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;omul-poate-deveni-om-numai-prin-educatie&sol;">educația<&sol;a> copiilor&period;<&sol;p><p>Impactul lui Bandura se extinde și în domeniul organizațional&comma; unde aspectele legate de autoeficacitate și înv&abreve;țare social&abreve; sunt aplicate pentru a optimiza performanța angajaților și dinamica echipelor&period; Numeroase organizații utilizeaz&abreve; aceste principii pentru a facilita dezvoltarea profesional&abreve; și pentru a spori eficiența comunicațional&abreve; și colaborativ&abreve;&period;<&sol;p><p>Teoriile sale continu&abreve; s&abreve; inspire și s&abreve; modeleze cercet&abreve;rile actuale&comma; reflectându-se în studiile moderne privind inteligența emoțional&abreve;&comma; reziliența și <a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;omul-poate-deveni-om-numai-prin-educatie&sol;">educația<&sol;a> digital&abreve;&period; Ideile inovatoare ale lui Albert Bandura r&abreve;mân fundamentale pentru înțelegerea comportamentului uman și pentru dezvoltarea intervențiilor psihologice eficiente&period;<&sol;p> &NewLine;<h2 class&equals;"wp-block-heading">Resurse bibliografice și recomand&abreve;ri de lectur&abreve;<&sol;h2> &NewLine;<p>Pentru studenți&comma; cercet&abreve;tori și pasionați de psihologie&comma; resursele bibliografice despre Albert Bandura sunt esențiale pentru o înțelegere am&abreve;nunțit&abreve; a contribuțiilor sale revoluționare&period; Printre cele mai semnificative lucr&abreve;ri academice ale lui Bandura se num&abreve;r&abreve; &&num;8222&semi;Social Learning Theory&&num;8221&semi; și &&num;8222&semi;Self-Efficacy&colon; The Exercise of Control&&num;8221&semi;&period;<&sol;p><p>&&num;8222&semi;Social Learning Theory&comma;&&num;8221&semi; scris&abreve; în 1977&comma; este o carte fundamental&abreve; care prezint&abreve; conceptul de înv&abreve;țare social&abreve; și cum comportamentul uman este influențat de observarea altora&period; De asemenea&comma; &&num;8222&semi;Self-Efficacy&colon; The Exercise of Control&comma;&&num;8221&semi; publicat&abreve; în 1997&comma; exploreaz&abreve; ideea auto-eficacit&abreve;ții și impactul acesteia asupra performanței și motivației personale&period;<&sol;p>&NewLine;<p>În plus faț&abreve; de lucr&abreve;rile sale proprii&comma; exist&abreve; și opere importante scrise de alți autori care ofer&abreve; perspective multiple asupra teoriei sociale cognitive și a influenței lui Bandura&period; De exemplu&comma; cartea <strong>&&num;8222&semi;Bandura&colon; A Leader in Psychology&&num;8221&semi; de Katy McGarry<&sol;strong> ofer&abreve; o analiz&abreve; profund&abreve; a vieții și carierei sale&period;<&sol;p>&NewLine;<p>Pe lâng&abreve; c&abreve;rți și articole academice&comma; exist&abreve; resurse online valoroase&period; Jurnalele științifice precum &&num;8222&semi;Journal of Personality and Social Psychology&&num;8221&semi; și &&num;8222&semi;Clinical Psychological Review&&num;8221&semi; includ numeroase articole care discut&abreve; și extinde ideile lui Albert Bandura&period; De asemenea&comma; multe universit&abreve;ți și biblioteci ofer&abreve; acces la bazele de date digitale&comma; unde pot fi g&abreve;site lucr&abreve;rile sale&period;<&sol;p>&NewLine;<p>Printre sursele recomandate pentru aprofundarea studiului ar fi site-uri precum <strong>American Psychological Association<&sol;strong> &lpar;APA&rpar; și platformele educaționale precum <strong>Coursera<&sol;strong>&comma; unde se g&abreve;sesc cursuri gratuite și pl&abreve;tite despre teoriile lui Bandura&period;<&sol;p>&NewLine; &NewLine;<p>În concluzie&comma; pentru a explora în detaliu contribuțiile lui Albert Bandura&comma; este recomandat s&abreve; accesați atât lucr&abreve;rile sale originale&comma; cât și analizele extinse ale altor experți&period; Astfel&comma; veți dobândi o perspectiv&abreve; ampl&abreve; și comprehensiv&abreve; asupra psihologiei moderne și a influenței pe care Bandura a avut-o asupra acestui domeniu&period; Și merit&abreve;&excl;<&sol;p> &NewLine;<p><&excl;--more--><&sol;p> &NewLine;<p><blockquote class&equals;"wp-embedded-content" data-secret&equals;"JyoMUCpjao"><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;maria-montessori-asculta-parerile-copilului-si-raspunde-i&sol;">Maria Montessori&colon; Ascult&abreve; p&abreve;rerile copilului &scedil;i r&abreve;spunde-i<&sol;a><&sol;blockquote><iframe class&equals;"wp-embedded-content" sandbox&equals;"allow-scripts" security&equals;"restricted" style&equals;"position&colon; absolute&semi; visibility&colon; hidden&semi;" title&equals;"&&num;8220&semi;Maria Montessori&colon; Ascult&abreve; p&abreve;rerile copilului &scedil;i r&abreve;spunde-i&&num;8221&semi; &&num;8212&semi; Bel-Esprit" src&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;maria-montessori-asculta-parerile-copilului-si-raspunde-i&sol;embed&sol;&num;&quest;secret&equals;QqoGgkwO3a&num;&quest;secret&equals;JyoMUCpjao" data-secret&equals;"JyoMUCpjao" width&equals;"600" height&equals;"338" frameborder&equals;"0" marginwidth&equals;"0" marginheight&equals;"0" scrolling&equals;"no"><&sol;iframe>&NewLine;<div class&equals;"saboxplugin-wrap" itemtype&equals;"http&colon;&sol;&sol;schema&period;org&sol;Person" itemscope itemprop&equals;"author"><div class&equals;"saboxplugin-tab"><div class&equals;"saboxplugin-gravatar"><img alt&equals;'Bel Esprit' src&equals;'https&colon;&sol;&sol;secure&period;gravatar&period;com&sol;avatar&sol;c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662&quest;s&equals;100&&num;038&semi;d&equals;mm&&num;038&semi;r&equals;g' srcset&equals;'https&colon;&sol;&sol;secure&period;gravatar&period;com&sol;avatar&sol;c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662&quest;s&equals;200&&num;038&semi;d&equals;mm&&num;038&semi;r&equals;g 2x' class&equals;'avatar avatar-100 photo' height&equals;'100' width&equals;'100' itemprop&equals;"image"&sol;><&sol;div><div class&equals;"saboxplugin-authorname"><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;author&sol;bel-esprit&sol;" class&equals;"vcard author" rel&equals;"author"><span class&equals;"fn">Bel Esprit<&sol;span><&sol;a><&sol;div><div class&equals;"saboxplugin-desc"><div itemprop&equals;"description"><&sol;div><&sol;div><div class&equals;"clearfix"><&sol;div><div class&equals;"saboxplugin-socials "><a title&equals;"User email" target&equals;"&lowbar;self" href&equals;"mailto&colon;&&num;112&semi;&&num;099&semi;o&&num;110&semi;&&num;099&semi;&&num;117&semi;rs&&num;064&semi;y&&num;097&semi;&&num;104&semi;oo&&num;046&semi;&&num;099&semi;&&num;111&semi;&&num;109&semi;" rel&equals;"nofollow noopener" class&equals;"saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden&equals;"true" class&equals;"sab-user&lowbar;email" role&equals;"img" xmlns&equals;"http&colon;&sol;&sol;www&period;w3&period;org&sol;2000&sol;svg" viewBox&equals;"0 0 512 512"><path fill&equals;"currentColor" d&equals;"M502&period;3 190&period;8c3&period;9-3&period;1 9&period;7-&period;2 9&period;7 4&period;7V400c0 26&period;5-21&period;5 48-48 48H48c-26&period;5 0-48-21&period;5-48-48V195&period;6c0-5 5&period;7-7&period;8 9&period;7-4&period;7 22&period;4 17&period;4 52&period;1 39&period;5 154&period;1 113&period;6 21&period;1 15&period;4 56&period;7 47&period;8 92&period;2 47&period;6 35&period;7&period;3 72-32&period;8 92&period;3-47&period;6 102-74&period;1 131&period;6-96&period;3 154-113&period;7zM256 320c23&period;2&period;4 56&period;6-29&period;2 73&period;4-41&period;4 132&period;7-96&period;3 142&period;8-104&period;7 173&period;4-128&period;7 5&period;8-4&period;5 9&period;2-11&period;5 9&period;2-18&period;9v-19c0-26&period;5-21&period;5-48-48-48H48C21&period;5 64 0 85&period;5 0 112v19c0 7&period;4 3&period;4 14&period;3 9&period;2 18&period;9 30&period;6 23&period;9 40&period;7 32&period;4 173&period;4 128&period;7 16&period;8 12&period;2 50&period;2 41&period;8 73&period;4 41&period;4z"><&sol;path><&sol;svg><&sol;span><&sol;a><&sol;div><&sol;div><&sol;div>

Exit mobile version