Colindând străzile Clujului, ne oprim la Doamna T. Da, chiar ea. Am găsit-o pe o canapea mare, cosând. Personajul din “Patul lui Procust” a lui Camil Petrescu. Doamna T. pe care o cunosc toti, dar nu știu prea multe despre ea. Astăzi am găsit-o personal, într-o cafenea șic. Un fel de casă și mic loc intim, unde poți bea o cafea turcească la nisip, o cafea cu cognac și multe altele. Poți discuta cu prietenii într-o atmosferă relaxantă. Spunem “relaxantă” chiar dacă suntem priviți de peste tot de ochii marilor maeștri. Mulți ar gânguri că este “reclamă”.
E și nu e, dar cu siguranța e un loc unde am veni ori de câte ori vrem să ne liniștim sufletul. Picturi (unele chiar de vânzare, altele doar de sorbit, de iubit), cărți vechi (pe ici pe colo un Dante în limba italiană, un Shakespeare că tot suntem în luna “Poetului din Avon”, Cehov), vinil-uri (noi am găsit și clasica poveste “Albă ca Zăpada” de Frații Grimm), lămpi cu gaz, mașini de cusut, șeminee, dar și o creatură necuvântătoare cu limbă albastră. (O puteți admira pe Sophie în ultima poză atașată postării) Să nu uităm de Sânzâ(Iana), un papagal liniștit care ascultă nestingherit muzica ambientală, parcă venită din alte vremuri. Albume cu cărți poștale vechi, clasoare de timbre, reviste și periodice vechi.
Nu vrem să uităm că aici nu servești doar o simplă băutură, ci servești și cursuri de psihanaliză, guști cartea prin cluburile de lectură care se organizează aici la doamna T și să nu uităm de scrierea creativă.
Cafea turcească la nisip și cafea cu cognac și portocale și frișcă…
Știm că am putea fi acuzați de reclamă, de te miri ce, de faptul că am primit subvenții să scriem, dar dezmintem absolut orice acuzație. Este un loc unde poți sta -vorba poetului- “cu capul în mâini în mijlocul sufletului” și să admiri ore în șir sub cupola unui timp apus.
Un loc unde vii dacă vrei să mergi “în căutarea timpului pierdut”.
Vizitați-o pe doamna T. nu în calitate de clienți, ci de musafiri. Nota de plată în carte.
