<p><strong>Sarah Bernhardt</strong> (n. 22/23 octombrie 1844, Paris, FranÈa &#8211; d. 26 martie 1923, Paris) a fost o renumită actriÈă franceză, pe numele său real Henriette-Rosine Bernard.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-39631" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/53736313_391853881640352_7881144522917281792_n.jpg" alt="" width="456" height="600" /><br />
Fiica nelegitimă a unei curtezane, a fost încurajată să urmeze o carieră artistică de către unul dintre amanÈii mamei sale, ducele de Morny. După o scurtă apariÈie la Comedia Franceză (1862-1863), a intrat în trupa teatrului Odeon (1866-1872) unde a jucat în Kean, de Alexandre Dumas (tatăl), Èi în Ruy Blas, de Victor Hugo, fermecând publicul cu „vocea ei de aur&#8221;.<br />
ÈtiaÈi că există o prăjitură celebră care poartă numele actriÈei?</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-39632" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/aff3818a32d238f1284db6f9d51a2dd5.jpg" alt="" width="564" height="832" /></p>
<p><em><strong>&#8222;Am spus că sufletul nu e mai mult decât trupul,</strong></em><br />
<em><strong>Şi am spus că trupul nu-i mai mult decât sufletul,</strong></em><br />
<em><strong>Şi nimic, nici chiar Dumnezeu, nu-i mai mare decât vreunul din noi,</strong></em><br />
<em><strong>Şi oricine face două sute de paşi fără dragoste se-mbracă-n linţoliu de moarte,</strong></em><br />
<em><strong>Şi eu sau voi, cu buzunarele goale putem cumpăra ce-i mai scump pe pământ,</strong></em><br />
<em><strong>Şi să priveşti ori s-arăţi o păstaie de mazăre doldora de boabe e mai presus decât orişice ştiinţă din veac,</strong></em><br />
<em><strong>Şi nu-i meserie sau slujbă în care un tânăr vrednic să nu poată ajunge erou,</strong></em><br />
<em><strong>Şi nu-i lucru firav să n-ajungă a întoarce şi lumea pe dos.</strong></em><br />
<em><strong>Şi mai spun oricărui bărbat şi oricărei femei: să vă rămână sufletul netulburat dinaintea unui milion de universuri!&#8221; </strong></em></p>
<p><em><strong>( Cântec despre mine însumi)</strong></em></p>
<p><img class="aligncenter size-large wp-image-39628" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/61415872_429413004551106_7063275607504715776_n-1024x683.jpg" alt="" width="1024" height="683" /><strong>Walter Whitman</strong> (n. 31 mai 1819 &#8211; d. 26 martie 1892) a fost un poet, eseist, jurnalist Èi umanist american. Considerat „cel mai mare poet american” de către mulÈi pe când trecuseră doar patru ani de la moartea sa, Whitman este văzut ca primul poet urban. El a fost unul dintre reprezentanÈii tranziÈiei de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se influenÈată de ambele curente. Opera sa a fost tradusă în mai mult de douăzeci Èi cinci de limbi străine. Walt Whitman este unul din cei mai influenÈi Èi controversaÈi poeÈi din canonul american. Scrierile sale au fost caracterizate drept un „rude shock” („Èoc puternic”) Èi drept „the most audacious and debatable contribution yet made to American literature” (cea mai îndrăzneaÈă Èi discutabilă contribuÈie adusă până acum literaturii americane). AÈa cum scrie Walt Whitman în „Leaves of Grass (By Blue Ontario&#8217;s Shore)”, „Rimele Èi versificatorii pier&#8230; America îÈi va justifica existenÈa, daÈi-i timp&#8230;”.</p>
<p>Walt Whitman a moÈtenit atitudinea de gânditor liber, bazată pe principiile de libertate intelectuală Èi politică, din partea tatălui său, care l-a familiarizat cu ideile socialiÈtilor Frances Wright Èi Robert Dale Owen, precum Èi ale quaker-ului liberal Elias Hicks, Èi ale teistului conte Volney.<br />
Unul dintre avantajele locuirii în Brooklyn a fost ocazia lui Whitman de a vedea oameni faimoÈi în zilele în care aceÈtia vizitau New York City. Astfel, el i-a văzut pe preÈedintele Andrew Jackson sau pe marchizul de Lafayette. Acesta din urmă a ajuns personajul principal al uneia din poveÈtile legate de copilăria lui Whitman, deoarece, în timpul vizitei sale la New York l-a ales pe micuÈul Walt (avea pe-atunci doar Èase ani) din mulÈime Èi l-a ridicat pe umerii săi. Whitman avea să interpreteze acest eveniment ca un fel de predare de Ètafetă : eroul francez al RevoluÈiei Americane, arătându-l pe viitorul poet al democraÈiei, imigranÈilor din energeticul oraÈ în care o naÈiune se inventa cu fiecare zi.</p>
<p>&#8222;<em><strong>Omului îi poate fi luat totul, dar nu Èi ultima dintre libertăÈile omeneÈti: aceea de a-Èi alege atitudinea într-un anumit set de circumstanÈe, de a-Èi alege propriul fel de a fi.</strong></em>&#8221;</p>
<p style="text-align: left;"><img class="aligncenter size-full wp-image-39629" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/54730897_391571391668601_381911863509647360_n.jpg" alt="" width="750" height="450" /><br />
<strong>Viktor Emil Frankl</strong> (n. 26 martie 1905, Viena, Austro-Ungaria– d. 2 septembrie 1997,Viena, Republica Austria) a fost un psihiatru vienez, părintele logoterapiei, doctor în neurologie Èi filozofie; Frankl este fondatorul celei de ‘a treia Ècoli vieneze de psihoterapie – Logoterapia’ (după psihanaliza lui Sigmund Freud Èi psihologia individuală a lui Alfred Adler).<br />
Austriac, de origine evreu, supravieÈuitor a patru lagăre de concentrare naziste; mama sa provenea dintr-o veche familie evreiască de viÈă nobilă din Praga.<br />
Cartea sa de căpătâi, care l-a făcut celebru în lumea întreagă &#8211; &#8222;Man&#8217;s search for meaning&#8221; (Omul în căutarea sensului vieÈii &#8211; trad. în lb. română Silvian Guranda, Editura Meteor Press, 2009 &#8211; <a class="oajrlxb2 g5ia77u1 qu0x051f esr5mh6w e9989ue4 r7d6kgcz rq0escxv nhd2j8a9 nc684nl6 p7hjln8o kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x jb3vyjys rz4wbd8a qt6c0cv9 a8nywdso i1ao9s8h esuyzwwr f1sip0of lzcic4wl gpro0wi8 py34i1dx" tabindex="0" role="link" href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.meteorpress.ro%2Fcarti-830-Omul_in_cautarea_sensului_vietii.php%3Ffbclid%3DIwAR19SuR2UysdtzPCbn3D_iep9p_yjyrQtWfTiLd9AbRDo_1t1qWFJyv9gYg&;h=AT0VTc1ZbASKA9Yq75_G_3h43ut5N760tqFTEVbI6KCmIjQxewxGPYMTSzgOm_fppZ-GNAhgGpwpHOShLdf4g-rHaLpnlLzrWKyzjKNfvUbz4dFPdBhRUEnq_QdGbiDq2h5r&;__tn__=-UK*F" target="_blank" rel="nofollow noopener">http://www.meteorpress.ro/carti-830-Omul_in_cautarea&#8230;</a>), rezumă experienÈa sa din lagărul de concentrare, unde a putut verifica &#8222;la cald&#8221; principiile Logoterapiei, pe care deja le stabilise în timpul muncii sale ca neurolog la cel mai mare spital policlinic din Viena (Rotschild). Ulterior a adăugat cărÈii o secÈiune teoretică – „Logoterapia într-o coajă de nucă” Èi „Pledoarie pentru optimismul tragic”.<br />
Sintetizându-Èi opera, Viktor Frankl a răspuns unui reporter care l-a întrebat care este sensul vieÈii sale: <em><strong>Sensul vieÈii mele este să îi ajut pe alÈii să îl găsească pe al lor.</strong></em><br />
În limba română a apărut o sinteză a vieÈii Èi operei ilustrului psihiatru vienez sub titlul SENSUL VIEÈII &#8211; viaÈa Èi opera lui Viktor Frankl (Silvian Guranda, Ed. Roprint, Cluj Napoca, 2010,).</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>&#8222;<em><strong>Problemele lumii nu pot fi rezolvate de către scepticii sau cinicii al căror orizont este limitat la realităţile evidente. Avem nevoie de oameni care pot visa la lucruri care nu au existat încă niciodată.</strong></em>&#8221;</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-39630" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/55525891_391581648334242_6359737622000041984_n.jpg" alt="" width="600" height="400" /></p>
<p>(n. 26 martie 1917,Brookline, SUA – d. 22 noiembrie 1963,Dallas, SUA), cunoscut Èi ca <strong>John F. Kennedy</strong>, JFK sau &#8222;Jack Kennedy&#8221;, a fost cel de-al treizeci Èi cincilea preÈedinte al Statelor Unite ale Americii. A servit din 1961 până la asasinarea sa survenită în ziua de 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas. A fost unul dintre membrii cei mai proeminenÈi ai familiei Kennedy implicaÈi în politică, fiind totodată considerat un stindard al liberalismului american. Relaţia sa cu <strong><a href="https://bel-esprit.ro/marilyn-monroe-accident-suicid-sau-crima/" target="_blank" rel="noopener">Marilyn Monroe</a></strong> i-a dat, la vremea aceea, un plus de celebritate.</p>
<p><em><strong>„Drăguţ este cel mai rău cuvânt.”</strong></em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-39633" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/55611014_391865661639174_5793156136291008512_n.jpg" alt="" width="564" height="779" /><br />
Amazing <strong>Keira Christina Knightley</strong> (n. 26 martie 1985), una dintre cele mai cunoscute tinere actriÈe britanice. Este fiica actorului Will Knightley Èi a scenaristei Sharman Macdonald.<br />
În 2006, Keira a primit o nominalizare la Oscar pentru rolul din Pride and Prejudice. Tot în 2006, a fost votată cea mai sexy femeie din lume Èi a semnat un contract cu Chanel.</p>
<div dir="auto">S-a întâmplat tot în 26 martie:</div>
<div dir="auto"><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img class="xz74otr" src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t86/1.5/16/1f4cd.png" alt="" width="16" height="16" /></span>În 1953, Dr. Jonas Salk a anunÈat dezvoltarea vaccinului împotriva poliomielitei, un moment crucial în lupta împotriva acestei boli paralizante.</div>
<div dir="auto"><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img class="xz74otr" src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t86/1.5/16/1f4cd.png" alt="" width="16" height="16" /></span>Pe plan internaÈional, în 1979, a fost semnat acordul de pace dintre Israel Èi Egipt, marcând o etapă importantă în istoria relaÈiilor din Orientul Mijlociu Èi eforturile de pace în regiune​.</div>
<div dir="auto"><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img class="xz74otr" src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t86/1.5/16/1f4cd.png" alt="" width="16" height="16" /></span>În domeniul literar, F. Scott Fitzgerald Èi-a publicat primul roman în 1920, contribuind semnificativ la literatura americană a secolului al XX-lea​​.</div>
<div dir="auto"><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img class="xz74otr" src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t86/1.5/16/1f4cd.png" alt="" width="16" height="16" /></span>În cadrul conflictelor mondiale, luptele de pe insula Iwo Jima s-au încheiat în 1945, insula fiind declarată &#8222;securizată&#8221; în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial.</div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto">
<p data-start="336" data-end="687"><strong data-start="341" data-end="396">Excerpt in English – for our international readers:</strong><br data-start="396" data-end="399" /><strong data-start="399" data-end="429">“Nice” Is the Weakest Word</strong><br data-start="429" data-end="432" /><em data-start="432" data-end="687">“Nice” doesn’t thrill. It doesn’t offend. It doesn’t stay. It’s the beige of adjectives — the polite nod that replaces real feeling. In a world craving depth, “nice” becomes a cowardly mask for indifference, a way of avoiding the electric mess of truth.</em></p>
<p data-start="689" data-end="945"><em data-start="689" data-end="945">This article reflects on the emptiness of the word “nice” in both language and emotion. It invites readers to question whether softness is always sincerity — and whether we sometimes deserve something more than just a lukewarm compliment in pastel tones.</em></p>
</div>
<p>CitiÈi Èi despre alte evenimente, <strong><a href="https://romaniasweetromania.com/2024/03/26-martie-in-istorie/" target="_blank" rel="noopener">AICI.</a></strong></p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="iZq320QpI3"><p><a href="https://bel-esprit.ro/f-s-fitzgerald/">F. S. Fitzgerald: „Strălucitoarea viaÈă a unui american „pierdut”</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; visibility: hidden;" title="&#8220;F. S. Fitzgerald: „Strălucitoarea viaÈă a unui american „pierdut”&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/f-s-fitzgerald/embed/#?secret=gRPKg6Twmy#?secret=iZq320QpI3" data-secret="iZq320QpI3" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;&#111;n&#099;u&#114;&#115;&#064;&#121;&#097;&#104;o&#111;&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>