<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">
<div dir="auto">Pentru că azi e <strong>Ziua Cititului împreună</strong>, ce sugestie mai bună decât cartea Èi filmul <a href="https://www.imdb.com/title/tt0976051/" target="_blank" rel="noopener">„The Reader”</a>?</div>
<div dir="auto">„<em><strong>Straturile tectonice ale vieÈii noastre se Èin atât de strâns una peste alta, încât întotdeauna ne confruntăm cu evenimente anterioare care rămân treze în evenimentele ulterioare, nu ca materie care a fost complet formată Èi pusă deoparte, ci absolut prezentă Èi vie. Înteleg asta. Cu toate acestea, uneori mi-e greu să suport.</strong> </em>”</div>
<div dir="auto"><strong>Bernhard Schlink, ”Cititorul ”- <a href="https://bel-esprit.ro/nicio-viata-nu-poate-fi-citita-ca-o-simpla-proba-intr-un-dosar-the-reader/" target="_blank" rel="noopener">„The Reader”</a></strong></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/THE-READER.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-46283" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/THE-READER.jpg" alt="" width="296" height="300" /></a></div>
</div>
<div dir="auto">&#8222;<strong>Nimic nu contribuie mai mult la liniÈtirea minÈii decât un ţell stabil, un punct pe care sufletul să-l poată urmări cu ochiul sau intelectual.”</strong><br />
<a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/Mary-Shelley-0.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-21361" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/Mary-Shelley-0-225x300.jpg" alt="" width="225" height="300" /></a><br />
<a href="https://bel-esprit.ro/din-jale-s-a-intrupat-frankenstein-mary-shelley/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Mary Shelley</strong></a> (Mary Wollstonecraft Godwin, 30 august 1797 &#8211; 1 februarie 1851) a fost o scriitoare britanică, dramaturg, eseist, biograf Èi editor al operelor soÈului ei, poetul romantic Èi filozoful Percy Bysshe Shelley.<br />
A fost fiica lui William Godwin, care era preocupat de filozofia politică Èi a scriitoarei, filozoafei Èi feministei <strong>Mary Wollstonecraft</strong>. Mary Shelley este cel mai bine cunoscută pentru romanul Frankenstein (1818), fiind considerată drept precursoarea scrierilor Ètiintifico-fantastice moderne.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">“<strong>Este probabil un adevăr general acela că, în istoria spiritualităţii, cele mai remarcabile progrese se produc la confluenţa a două curente de gândire. Acestea îşi pot avea originea în culturi, epoci sau tradiţii religioase diferite, dar în măsura în care între ele se stabileşte un contact, ne putem aştepta la transformări fascinante.</strong>”<br />
<a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/Heisenberg.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-46312" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/Heisenberg.jpg" alt="" width="178" height="283" /></a><br />
<strong>Werner Karl Heisenberg</strong> (n. 5 decembrie 1901, Würzburg, Regatul Bavariei, Imperiul German – d. 1 februarie 1976, München, Bavaria, RFG) a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932 Èi unul dintre fondatorii fizicii cuantice. Heisenberg s-a aflat mai apoi în fruntea programului pentru energie nucleară al Germaniei Naziste.</div>
<div dir="auto">
<div dir="auto">„<strong>Vigoarea omului, a speciei umane, constă în capacitatea de a crea mituri, noi mituri.</strong>”</div>
<div dir="auto"><strong>Nicolae Breban</strong> (n. 1 februarie 1934, Baia Mare) este un scriitor, romancier, eseist, dramaturg Èi om de cultură român contemporan. Din 14 ianuarie 2009 este membru titular al Academiei Române.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/Breban.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-46286" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/Breban-197x300.jpg" alt="" width="197" height="300" /></a></div>
<div dir="auto">Recomandare: „ViaÈa mea” (memorialistică): „V<strong><em>iaţa mea este o carte de o mare densitate epică, evocînd şi totodată analizînd evenimente-cheie din existenţa marelui romancier. Prezenta autobiografie este organizată tematic, criteriul cronologic nefiind încăpător: copi-lăria, adolescenţa, descoperirea primelor pulsiuni creative, prietenia, viaţa literară, cariera, aventura politică, femeia, exilul, tatăl fac materia unor capitole separate. Totul este însă subjugat de exorbitanta voinţă de a crea – care dă coerenţă şi sens existenţei lui Nicolae Breban&#8230;</em></strong>.”</div>
<div dir="auto"><a href="https://www.contemporanul.ro/autor/bogdan-cretu" target="_blank" rel="noopener"><strong>Bogdan CreÈu</strong></a></div>
</div>
<div dir="auto">NĂSCUT ÎN 1 FEBRUARIE &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="&#x1f940;" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Când aveÈi dubii, faceÈi un western.</strong>&#8221; (John Ford)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Născut într-o familie de imigranÈi irlandezi din Mâine, <strong>John Feene</strong>y (1 februarie 1894 &#8211; 31 august 1973), cunoscut profesional ca <strong>John Ford</strong>, a fost un regizor de film Èi ofiÈer de marină american. A fost renumit atât pentru westernuri precum <strong>DiligenÈa</strong> (1939), <strong>Căutătorii</strong> (1956) Èi <strong>Omul care l-a împuÈcat pe Liberty Valance</strong> (1962), precum Èi pentru adaptări ale romanelor americane clasice din secolul al XX-lea, cum ar fi <strong>Fructele mâniei</strong> (1940).</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/ford.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-46277" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/ford-300x300.jpg" alt="" width="300" height="300" /></a></div>
<div dir="auto">Ford a folosit frecvent filmările în locaÈie Èi expunerile lungi, în care personajele sale erau încadrate într-un un teren natural vast, dur Èi accidentat.</div>
<div dir="auto">A fost distins cu 6 premii Oscar. Într-o carieră de peste 50 de ani, Ford a regizat peste 140 de filme (deÈi majoritatea filmelor sale mute sunt acum pierdute) Èi este considerat unul dintre cei mai importanÈi Èi influenÈi cineaÈti ai generaÈiei sale.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>S-A ÎNTÂMPLAT LA 1 FEBRUARIE &#8230;</strong> <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t3e/1.5/16/23f3.png" alt="&#x23f3;" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">La 1 februarie 1884 a apărut primul volum (de la A la Ant) al dicÈionarului <strong>Oxford English Dictionary.</strong></div>
<div dir="auto">Cele 20 de volume ale prezentului <strong>Oxford English Dictionary</strong> (OED) reprezintä principalul dicÈionar istoric al limbii engleze, publicat de <strong>Oxford University Press</strong> (OUP). DicÈionarul urmăreÈte dezvoltarea istorică a limbii engleze, oferind o resursă cuprinzătoare pentru academicieni Èi cercetători.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/OX.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-46278" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/OX-300x214.jpg" alt="" width="300" height="214" /></a></div>
<div dir="auto">Prima versiune electronică a dicÈionarului a fost disponibilă în 1988. Versiunea online a apărut în 2000, iar cea de a treia ediÈie a dicÈionarului va apărea cel mai probabil doar în format electronic.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">IN MEMORIAM &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/td6/1.5/16/1f56f.png" alt="&#x1f56f;&#xfe0f;" width="16" height="16" /></span><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="&#x1f940;" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Filmele mele sunt făcute fără scenariu sau indicaÈii scrise de orice fel. Totul este injectat pe măsură ce acÈiunea se desfăÈoară</strong>&#8222;. <strong>(Buster Keaton)</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Actorul, regizorul, producătorul Èi scenaristul american <strong>Joseph Frank Keaton</strong>, cunoscut sub pseudonimul <strong>Buster Keaton,</strong> a murit din cauza cancerului pulmonar la 1 februarie 1966, la vârsta de 70 de ani, în Woodland Hills, California.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/BC.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-46279" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/BC-300x300.jpg" alt="" width="300" height="300" /></a></div>
<div dir="auto">Celebru pentru <a href="https://bel-esprit.ro/filme-de-dragoste/" target="_blank" rel="noopener">filmele</a> sale mute Èi pentru expresia sa stoică Èi imperturbabilă, a fost poreclit „Marele Chip de Piatră” fiind considerat „omul care n-a râs niciodată”.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">IN MEMORIAM &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/td6/1.5/16/1f56f.png" alt="&#x1f56f;&#xfe0f;" width="16" height="16" /></span><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="&#x1f940;" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;Î<strong>ntotdeauna mă interesează povestea din spatele poveştii</strong>.&#8221; (Maximilian Schell)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Maximilian Schell</strong> (8 decembrie 1930 &#8211; 1 februarie 2014) a fost un actor de film Èi scenă elveÈian născut în Austria, care a scris, a regizat Èi a produs Èi unele dintre propriile sale filme. A câÈtigat Premiul Academiei pentru cel mai bun actor pentru filmul american Procesul de la Nürnberg (1961), al doilea său rol actoricesc la Hollywood.</div>
<div dir="auto">Născut în Austria, părinÈii lui erau implicaÈi în arte Èi a crescut înconjurat de actorie Èi literatură. În timp ce era copil, familia sa a fugit în ElveÈia în 1938, când Austria a fost anexată de Germania nazistă Èi s-au stabilit la Zurich.</div>
<div dir="auto">După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Schell a început să joace sau să regizeze cu normă întreagă. A apărut în numeroase filme germane, adesea anti-război, înainte de a trece la Hollywood.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/Schell.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-46280" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/Schell-300x300.jpg" alt="" width="300" height="300" /></a></div>
<div dir="auto">Schell a fost cel mai apreciat într-o serie de filme tematice din epoca nazistă, întrucât el putea vorbi atât engleza, cât Èi germana. Printre acestea s-au numărat două filme pentru care a primit <strong>nominalizări la Oscar</strong>: <strong>The Man in the Glass Booth</strong> (1975; cel mai bun actor), unde a interpretat un personaj cu două identităÈi Èi Julia (<strong>1977</strong>; cel mai bun actor în rol secundar), unde ajută miÈcarea de rezistenÈă anti-nazistă.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>IN MEMORIAM&#8230;</strong> <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="&#x1f940;" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Primesc în mod constant scrisori din toată lumea, apeluri telefonice din America, Brazilia, Australia, de peste tot, mai ales de ziua mea. O familie? Am o familie internaÈională imensă. Asta e tot de ce am nevoie</strong>.&#8221; (Renata Tebaldi)</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/Tebaldi.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-46281" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/Tebaldi-300x300.jpg" alt="" width="300" height="300" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Renata Tebaldi</strong> (1 februarie 1922 &#8211; 19 decembrie 2004) a fost o soprană spinto italiană, populară în perioada postbelică, una dintre vedetele La Scala Èi ale Metropolitan Opera. Printre cei mai mari Èi mai îndrăgiÈi cântăreÈi de operă, s-a spus că ar fi posedat una dintre cele mai frumoase voci ale secolului al XX-lea, o voce care se concentra în primul rând pe rolurile realiste Èi naturaliste ale repertoriilor lirice Èi dramatice.</div>
<div dir="auto">Dirijorul italian <strong>Arturo Toscanini</strong> a lăudat vocea lui Tebaldi ca fiind &#8222;<em>la voce d&#8217;angelo&#8221;</em> (&#8222;vocea unui înger&#8221;), în timp ce directorul muzical La Scala, <strong>Riccardo Muti</strong>, a caracterizat-o ca „unul dintre cei mai mari interpreÈi, una dintre cele mai extraordinare voci din domeniul operei.&#8221;</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Cântecele şi râsul sunt florile iubirii.</strong>&#8221; (Giacomo Puccini)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Click <strong><a href="https://bel-esprit.ro/giacomo-puccini/" target="_blank" rel="noopener">aici</a></strong> pentru a afla mai multe despre creatorul de geniu.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">La 1 februarie 1896 a avut loc premiera operei <strong>Boema</strong> la Teatrul Reggio, Torino, sub conducerea dirijorului <strong>Arturo Toscanini</strong> (28 ani), aflat la începutul carierei sale.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/Pucinni.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-46282" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/Pucinni-300x300.jpg" alt="" width="300" height="300" /></a></div>
<div dir="auto">Boema (titlul original: în italiană La bohème) este o operă în patru acte cu muzica compusă de Giacomo Puccini, pe un libret de Giuseppe Giacosa Èi Luigi Illica, după romanul <strong>Scene din viaÈa de boem</strong> (Scènes de la vie de bohème) de <strong>Henri Murger</strong> (1822–1861).</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='adminbelesprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/cac6bff6350fc7e58765e809b40751740d28d24e40bc1a1efda3cef2e1e04f9e?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/cac6bff6350fc7e58765e809b40751740d28d24e40bc1a1efda3cef2e1e04f9e?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/adminbelesprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">adminbelesprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:a&#110;d&#114;&#097;.ti&#115;&#099;he&#114;&#064;&#103;mai&#108;.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
S-a întâmplat în 1 februarie
Foto credit: privat