<h1><strong>Vittorio de Sica, ambiÈie &; talent</strong></h1>
<p>Vittorio De Sica, născut la 7 iulie 1901 în Sora, Italia, trecut la drepÈi în 13 noiembrie 1974, a fost regizorul Èi actorul italian care a jucat un rol crucial în dezvoltarea <strong>neorealismului italian</strong>, un curent cinematografic apărut după cel de-al Doilea Război Mondial. Cariera sa se întinde pe mai multe decenii Èi este adesea amintită pentru contribuÈia sa profundă Èi durabilă la lumea cinematografică. <strong>The Cinema Archives</strong> l-a plasat pe De Sica pe locul 40 în topul celor mai buni regizori din toate timpurile, reflectând respectul Èi recunoaÈterea universală a talentului său regizoral.</p>
<h4><strong>Periplu biografic</strong></h4>
<p>Tatăl lui De Sica, Umberto De Sica, era bancher, iar mama sa, Teresa Manzillo, provenea dintr-o familie modestă. Această combinaÈie de medii sociale a influenÈat probabil viziunea lui De Sica asupra claselor sociale Èi a inegalităÈii. Familia lui De Sica s-a mutat la Napoli când el era încă un copil mic. Napoli, cu străzile sale pline de viaÈă Èi cultură vibrantă, a avut un impact puternic asupra tânărului De Sica Èi a inspirat multe dintre lucrările sale ulterioare. ExperienÈele sale timpurii în Napoli, unde a fost expus la o gamă largă de caractere umane Èi la viaÈa de stradă, au fost esenÈiale în modelarea sensibilităÈii sale artistice. De Sica a fost întotdeauna interesat de poveÈtile oamenilor obiÈnuiÈi, o temă care a devenit centrală în lucrările sale ca regizor. Copilăria Èi adolescenÈa lui De Sica, marcate de contrastul dintre experienÈele sale în Napoli Èi fundalul său familial mai burghez, au influenÈat probabil abordarea sa neorealistă, care se concentra pe viaÈa Èi luptele oamenilor obiÈnuiÈi.</p>
<h4><strong>Ascensiunea</strong></h4>
<p>De Sica a început cariera sa ca actor de teatru Èi film (a jucat în peste 150 de filme!), iar ulterior a făcut tranziÈia în filme în anii 1930. Talentul său ca actor a fost rapid recunoscut, dar el îÈi va găsi adevărata chemare în spatele camerei, ca regizor (34 de filme în palmares). În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, De Sica a început să exploreze aspectele mai realiste Èi mai umane ale vieÈii în lucrările sale, distanÈându-se de abordarea mai comercială Èi strălucitoare a industriei cinematografice din acea perioadă.</p>
<div id="attachment_54587" style="width: 482px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/12/citate.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-54587" class="size-full wp-image-54587" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/12/citate.jpg" alt="" width="472" height="728" /></a><p id="caption-attachment-54587" class="wp-caption-text">Vittorio de Sica (pinterest.com)</p></div>
<p>Una dintre cele mai remarcabile realizări ale sale este filmul <a href="https://istoriafilmului.ro/film/hoti-de-biciclete-bicycle-thieves/" target="_blank" rel="noopener"><strong>”HoÈi de biciclete” </strong></a> (&#8222;Ladri di biciclette&#8221;, 1948). Acest film a devenit un punct de referinÈă pentru neorealismul italian Èi este recunoscut pentru modul său sincer Èi nemijlocit de a prezenta viaÈa de zi cu zi a oamenilor obiÈnuiÈi. Filmul prezintă povestea unui bărbat sărac care îÈi pierde bicicleta necesară pentru a-Èi menÈine locul de muncă, explorând teme precum disperarea Èi injustiÈia socială. <strong>Roger Ebert</strong>, unul dintre cei mai respectaÈi critici de film, a descris filmul (&#8222;The Bicycle Thief&#8221;) ca fiind o poveste directă, asemănătoare unei parabole, care a avut un impact puternic la lansare, fiind văzută ca un fel de fabulă marxistă. Ebert a subliniat că, deÈi personajul principal este condus în totalitate de nevoi economice, filmul devine cu timpul o poveste universală care transcende criticile, devenind o relatare a luptei umane Èi a dorinÈei de a proteja Èi susÈine familia, o temă cu care mulÈi se pot identifica</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Filmul poate fi vizionat <a href="https://filmehd.se/ladri-di-biciclette-hoti-de-biciclete-1948-filme-online.html" target="_blank" rel="noopener">AICI</a>.</strong></h3>
<p><strong>&#8222;Umberto D.&#8221; (1952)</strong>: Acest film este o dramă profundă despre un bătrân pensionar care se luptă să supravieÈuiască în Roma modernă. Este o explorare sensibilă a singurătăÈii, sărăciei Èi disperării umane, prezentând viaÈa cotidiană a personajelor marginale cu o profundă empatie Èi respect.</p>
<p><strong>&#8222;Miracol în Milano&#8221; (&#8222;Miracolo a Milano&#8221;, 1951)</strong>: DeÈi este mai puÈin realist în stil, acest film combină elemente de fantezie cu critica socială. Povestea urmăreÈte un tânăr orfan care ajunge să ajute locuitorii săraci ai unui cartier mizer din Milano prin intermediul unei porumbei magice.</p>
<p><strong>&#8222;Ieri, azi, mâine&#8221; (&#8222;Ieri, oggi, domani&#8221;, 1963)</strong>: Această comedie uÈoară, care a câÈtigat Oscarul pentru cel mai bun film străin, este formată din trei povestiri separate, fiecare prezentând o femeie diferită (toate interpretate de Sophia Loren) în diferite regiuni ale Italiei.</p>
<p><strong>&#8222;Grădina Finzi-Contini&#8221; (&#8222;Il Giardino dei Finzi-Contini&#8221;, 1970)</strong>: Acest film, care a câÈtigat Èi el Oscarul pentru cel mai bun film străin, explorează viaÈa unei familii evreieÈti bogate în timpul ascensiunii fascismului în Italia.</p>
<p><strong>&#8222;Cei doi bani speranÈă&#8221; (&#8222;Due soldi di speranza&#8221;, 1952)</strong>: Acest film mai puÈin cunoscut, dar totuÈi important, prezintă povestea de dragoste dintre un curier sărac Èi o tânără dintr-un sat italian.</p>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>”Floarea soarelui” (I girasoli/Sunflower)</strong> este un film dramatic italo-sovietic din 1970, regizat de Vittorio De Sica. A fost primul film occidental care a fost filmat în URSS. Unele scene au fost filmate lângă Moscova, în timp ce altele lângă Poltava, Ucraina.</div>
<div dir="auto">La sfârÈitul celui de-al Doilea Război Mondial, Giovanna, o mireasă de război care locuieÈte lângă Milano, refuză să accepte că soÈul ei, Antonio, dispărut pe frontul rusesc, este mort. Există un flashback referitor la scurta prietenie a lor în apropiere de oraÈul ei natal, Napoli, concediul lui de 12 zile pentru a se căsători cu ea, viclenii pentru a nu fi înrolat Èi la sfârÈit despărÈirea. La câÈiva ani după război, încă fără nicio veste de la Antonio, Giovanna pleacă în Rusia să-l găsească, pornind din oraÈul din apropierea bătăliei de iarnă când a dispărut. Înarmată cu fotografia lui, oare îl va găsi? &#8230;</div>
</div>
<h4><strong>Palmares</strong></h4>
<p>Filmele lui De Sica sunt remarcabile pentru modul în care combină teme sociale profunde cu o abordare cinematografică autentică Èi inovatoare. Ele oferă o fereastră în viaÈa cotidiană a Italiei postbelice Èi rămân puncte de reper în cinematografia mondială. Vittorio De Sica a fost unul dintre cei mai apreciaÈi regizori ai secolului al XX-lea Èi a primit numeroase premii pe parcursul carierei sale, iar dintre cele mai notabile distincÈii, amintim:</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Premiile Oscar</strong>:</p>
<p style="text-align: center;">A câÈtigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin de patru ori:</p>
<p style="text-align: center;">&#8222;Sciuscià&#8221; (cunoscut Èi ca &#8222;Shoeshine&#8221;) în 1947.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;">&#8222;HoÈi de biciclete&#8221; (&#8222;Ladri di biciclette&#8221;) în 1949.</p>
<p style="text-align: center;">&#8222;Ieri, azi, mâine&#8221; (&#8222;Ieri, oggi, domani&#8221;) în 1964.</p>
<p style="text-align: center;">&#8222;Grădina Finzi-Contini&#8221; (&#8222;Il Giardino dei Finzi-Contini&#8221;) în 1971.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Festivalul de Film de la Cannes</strong>:</p>
<p style="text-align: center;">&#8222;Miracol în Milano&#8221; (&#8222;Miracolo a Milano&#8221;) a câÈtigat Marele Premiu (Palme d&#8217;Or) la Festivalul de Film de la Cannes în 1951.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Festivalul InternaÈional de Film de la Berlin</strong>:</p>
<p style="text-align: center;">&#8222;Cei doi bani speranÈă&#8221; (&#8222;Due soldi di speranza&#8221;) a câÈtigat Ursul de Argint la Festivalul InternaÈional de Film de la Berlin în 1952.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Premiile BAFTA</strong>:</p>
<p style="text-align: center;">&#8222;Umberto D.&#8221; a fost nominalizat la Premiile BAFTA pentru Cel mai bun film din orice sursă în 1955.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Premiile David di Donatello</strong>:</p>
<p style="text-align: center;">A câÈtigat numeroase premii David di Donatello pe parcursul carierei sale.</p>
<p>Aceste premii reflectă nu doar talentul său ca regizor, dar Èi influenÈa pe care filmele sale au avut-o asupra cinematografiei la nivel mondial. Filmele lui De Sica sunt adesea lăudate pentru modul în care abordează teme sociale complexe Èi pentru stilul său neorealist, care a adus o nouă perspectivă în lumea filmului.</p>
<h4><strong>Colaborări</strong></h4>
<p>De Sica a colaborat adesea cu scenaristul Cesare Zavattini, un parteneriat care a contribuit la definirea stilului Èi abordării neorealiste. Filmele lor se concentrau pe povestiri simple, dar profund umane, adesea cu actori necunoscuÈi sau non-profesioniÈti, pentru a capta mai autentic realitatea vieÈii cotidiene.</p>
<p>Regizorul a lucrat, de asemenea, strâns, cu actriÈa italiană <strong>Sophia Loren</strong>. Colaborarea lor a fost una dintre cele mai fructuoase, marcând atât cariera lui De Sica, cât Èi pe cea a Loren. Au lucrat împreună în filme precum &#8222;Ieri, azi, mâine&#8221; (&#8222;Ieri, oggi, domani&#8221;), unde Loren a jucat trei roluri diferite, Èi &#8222;Matrimonio all&#8217;italiana&#8221; (&#8222;Căsătorie în stil italian&#8221;), bazat pe piesa &#8222;Filumena Marturano&#8221; de <strong>Eduardo De Filippo</strong>. PrezenÈa magnetică a lui Loren Èi regia sensibilă a lui De Sica au creat momente memorabile în cinematografia italiană.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/12/loren.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-54588" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/12/loren.jpg" alt="" width="337" height="420" /></a></p>
<p><strong>Marcello Mastroianni</strong>, unul dintre cei mai cunoscuÈi actori italieni, a lucrat de asemenea îndeaproape cu De Sica. A apărut în &#8222;Ieri, azi, mâine&#8221; alături de Sophia Loren Èi în alte filme ale lui De Sica. Chimia dintre Mastroianni Èi Loren, îndrumată de viziunea lui De Sica, a dat naÈtere unor performanÈe remarcabile.</p>
<p>Carlo Montuori, director de imagine, a colaborat cu De Sica pe multe dintre filmele sale neorealiste, iar munca lui Montuori a fost esenÈială în capturarea esteticii neorealiste, cu imagini brute, autentice, care reflectau realitatea vieÈii postbelice din Italia.</p>
<p><strong>Franco Magli</strong></p>
<p>Franco Magli, un alt director de imagine, a lucrat cu De Sica în filme precum &#8222;Miracol în Milano&#8221;. ContribuÈia sa a fost vitală în crearea atmosferei unice a filmului, care combina realismul cu elemente de fantezie.</p>
<p>Pe lângă cariera sa de regizor, De Sica a continuat să joace în filme Èi să regizeze lucrări mai comerciale. De-a lungul carierei sale, a câÈtigat numeroase premii, inclusiv patru Premii Oscar, consolidându-Èi astfel statutul de unul dintre cei mai influenÈi regizori ai secolului al XX-lea.</p>
<p>InfluenÈa lui De Sica asupra cinematografiei nu se limitează doar la Italia; lucrările sale au inspirat regizori Èi scriitori de film din întreaga lume. El este adesea citat ca o influenÈă majoră de către regizori care doresc să exploreze realismul social Èi să prezinte poveÈti despre oameni reali Èi experienÈele lor. MoÈtenirea lui Vittorio De Sica rămâne vie prin filmele sale, care continuă să fie studiate Èi apreciate de cinefili Èi critici deopotrivă.</p>
<h4><strong>Mari iubiri</strong></h4>
<p>RelaÈia dintre Vittorio De Sica Èi Maria Mercader a fost una dintre cele mai semnificative Èi de durată relaÈii din viaÈa regizorului italian. Maria Mercader, născută în Barcelona, Spania, în 1918, era o actriÈă cu origini spaniole Èi italiene. Ea Èi De Sica s-au întâlnit în anii 1940 Èi au început o relaÈie care avea să dureze până la moartea lui De Sica în 1974. De Sica divorÈase de <strong>Giuditta Rissone,</strong> o actriÈă italiancă cu care a colaborat în câteva pelicule<strong>, </strong> în 1937.</p>
<p>Mercader a avut un impact profund asupra vieÈii personale Èi profesionale a lui De Sica. Cuplul s-a căsătorit după ce De Sica a divorÈat de prima sa soÈie, Giuditta Rissone. Maria Èi Vittorio au avut împreună doi copii, Christian Èi Manuel. Christian De Sica a urmat, de asemenea, o carieră în actorie Èi a devenit un actor cunoscut în Italia.</p>
<p>Maria Mercader a fost nu doar soÈia lui De Sica, dar Èi o colaboratoare în cariera sa. Ea a apărut în câteva dintre filmele lui De Sica, inclusiv în &#8222;La porta del cielo&#8221; (1945). RelaÈia lor a fost descrisă ca fiind plină de dragoste Èi respect reciproc, cu Maria având un rol stabilizator Èi de suport în viaÈa adesea tumultuoasă a lui De Sica.</p>
<p>Mercader Èi De Sica au împărtăÈit o pasiune comună pentru artă Èi cinematografie, Èi se spune că ea l-a influenÈat pe De Sica în anumite aspecte ale muncii sale. Maria a rămas alături de De Sica în perioadele sale dificile, inclusiv în timpul luptelor sale financiare Èi ale problemele legate de jocurile de noroc.</p>
<p>RelaÈia lor a fost una dintre poveÈtile de dragoste celebre ale cinematografiei italiene, demonstrând o legătură profundă atât pe ecran, cât Èi în viaÈa reală. După moartea lui De Sica în 1974, Maria Mercader a continuat să fie o figură respectată în lumea filmului Èi a rămas o păstrătoare importantă a moÈtenirii lui De Sica. Ea a decedat în anul 2011, lăsând în urmă un amprentă proprie în istoria cinematografiei, alături de legendarul său soÈ.</p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="OR5QNdSTgR"><p><a href="https://bel-esprit.ro/federico-fellini-nu-stim-nimic-ne-imaginam-totul/">Federico Fellini: Nu Ètim nimic, ne imaginăm totul</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Federico Fellini: Nu Ètim nimic, ne imaginăm totul&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/federico-fellini-nu-stim-nimic-ne-imaginam-totul/embed/#?secret=5URZfoBkIl#?secret=OR5QNdSTgR" data-secret="OR5QNdSTgR" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;con&#099;&#117;r&#115;&#064;&#121;a&#104;oo.&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>