<p>Pe Victor Chircu l-am &#8222;întâlnit&#8221; total întâmplător. Pe Facebook. O prietenă comună postase ceva scris de el. Pur Èi simplu am avut impulsul de a mai citi încă o dată. Am intrat, cuminte, pe profilul lui Èi am citit mai multe postări. Unele mi-au tăiat răsuflarea, la altele am râs în hohote, iar la câteva a trebuit să îmi revizuiesc &#8222;comportamentul&#8221; faÈă de povestirile SF. Pentru că se scrie atât de mult Èi atât de rău, încât nu îÈi mai vine să crezi că e adevărat atunci când Èi se întâmplă să citeÈti ceva atât de bun. Am dorit să Ètiu cine este scriitorul Victor Chircu. Am aflat, datorită generozităÈii sale de a-mi oferi câteva dintre gândurile Èi părerile sale. E născut Èi crescut în Brăila, spune el: &#8222;<em>Brăila mea nu este mai cu moÈ decât BucureÈtiul altora, sau BraÈovul, Clujul, Suceava sau Bacăul celorlalÈi. Dar e locul în care m-am născut</em>&#8222;.</p>
<div id="attachment_3917" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-3917" class="wp-image-3917 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/43490642_103356867315938_4948467787224842240_o-e1543166014760.jpg" alt="din arhiva autorului" width="600" height="600" /><p id="caption-attachment-3917" class="wp-caption-text">Victor Chircu</p></div>
<p>Este stabilit de ceva vreme în Marea Britanie (how convenient for a good writer!), dar susÈine că are &#8222;<em>în buzunarul de la piept, în partea stângă, deasupra inimii, câteva fire din praful de pe străzile Brăilei Èi o batistă înmuiată în Dunăre, Èi nespălată de când am plecat!&#8221;</em> Scrie aproape orice, cu uÈurinÈa marilor prozatori de odinioară, o imaginaÈie de invidiat Èi mă bucur nespus că scrie mult. L-am întrebat ce înseamnă scrisul pentru el Èi mi-a răspuns: &#8221; pentru mine, cuvintele nu doar se formează în creier Èi creează imagini, noÈiuni. În cazul meu, cuvintele sunt vii, au miros, au gust. Le pipăi Èi le simt. Un cuvânt pentru mine nu este gol, el este plin Èi asociat simÈului pe care îl descrie sau căruia îi este asociat&#8221;.</p>
<p>Pe mine personal m-a cucerit profunzimea scriiturii, firescul ei dar Èi un simÈ al umorului foarte bine dozat. Când citesc ceva scris de Victor, e ca atunci când în faÈa mea am o cutie plină cu surprize. Nu Ètiu niciodată la ce să mă aÈtept, dar mă prinde de fiecare dată, indiferent de gen. &#8222;<em>Pentru mine, scrisul este o unealtă pe care caut să o Èlefuiesc în fiecare zi, cu fiecare rând, cu fiecare text, cu fiecare povestire. Probabil că dacă nu aÈ scrie, aÈ fi mai puÈin. Cred că cel mai bine definesc asta, dacă spun că aÈ manifesta durerea membrului fantomă</em>!&#8221;, mărturiseÈte autorul , Èi îl înÈeleg foarte bine. Exact asta simÈeam Èi eu când citeam înainte să am norocul să îl citesc pe el. E un scriitor tânăr Èi scrisul lui produce dependenÈă. Cea mai plăcută dependenÈă. Cea a cititului.</p>
<p>AÈadar, la bună lectură!</p>
<p><em>Florina Ungureanu</em></p>
<h3>Mi-ai mîncat inima</h3>
<p><em>Victor Chircu</em></p>
<p>Cîrciumarul se apropie Èi lăsă sticla pe faÈa nelustruită a mesei. O săltă pe cea goală. Apucă scrumiera plină de mucuri Èi-o vărsă în coÈul ce străjuia lîngă perete. Trase de Ètergarul de la brîu, mătură faÈa de lemn Èi puse scrumiera la loc. Privi la cel ce stătea cu capul între palme, nesimÈitor la ce era în jur. Luă banii mototoliÈi dinaintea lui, îi numără, întoarse spatele Èi trecu după tejghea. Lepădă sticla în paiele dintr-o ladă de lemn de la picioare, ascunse banii într-un sertar Èi rămase cu privirea dusă către muÈterii Èi cu urechea ascuÈită după comenzi.</p>
<p>În încăperea joasă a cîrciumii era fum să-l tai cu cuÈitul. Acreala tutunului se împletea cu mirosul de sudoare ce ieÈea din trupurile încinse ale lucrătorilor abia scăpaÈi de pe Èantiere. Un praf subÈire stăruia în aerul îmbîcsit, tăiat felii de soarele scăpat prin ochiurile de geam de pe un perete. O iuÈeală de carne friptă îÈi muta nările, scăpată dinspre uÈa bucătăriei. Scaunele scîrÈîiau apăsate de dosurile ălora de stăteau pe ele. Mesele îÈi schimbau faÈa cu drojdie Èi cu vin, mîinile apucau zdravăn paharele, le duceau la guri Èi le deÈertau. Limbile slobode, aprinse de licoare, curgeau repede. Din cînd în cînd cîte un glas răzbătea deasupra celorlalte Èi chema pe cîrciumar să mai aducă un kil. Din bucătărie îÈi făceau loc fripturi Èi palmele murdare ale muÈteriilor apucau hartanele de pasăre. MuÈcau bine din ele, mestecau, înghiÈeau Èi rîgîiau mulÈumiÈi. Prindeau între degete mititeii binecuvîntaÈi cu mătura de busuioc dată prin mujdei de usturoi, îi tăvăleau bine prin muÈtarul aprins Èi-i făceau să dispară cît ai clipi. Se mai odihneau, aprindeau Èigări, trăgeau cu sete Èi apucau iar paharele. Într-un colÈ lăutarii ziceau de inimă albastră. MuÈteriii mai strigau la ei cînd li se făcea de schimbat măsura. Zdrîngarii storceau lemnul sculelor. Guristul nu lăsa muzicuÈa să se odihnească.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><strong><em>TanÈo, caii mei să moară,</em></strong><br />
<strong><em>De n-am să te fur diseară</em></strong><br />
<strong><em>În papuci Èi-n pielea goală,</em></strong><br />
<strong><em>Să bag toată lumea-n boală,</em></strong><br />
<strong><em>TanÈo.</em></strong></p>
<p>George apucă sticla plină, tocmai adusă de cîrciumar, îi puse gîtul pe buza paharului Èi-l umplu. Îl duse la gură Èi-l puse la loc gol pe jumătate. Atîrnă o Èigară între buze Èi-i dădu foc. Suflă fumul în val repede Èi duse iar mîna la tîmplă. Sprijini cotul pe masă Èi căută cu privirea în gol. Glasul lăutarului i se agăÈa de inimă, se încolăcea ca un vierme Èi rodea în el. Apucă paharul, îl dădu peste cap Èi-l umplu iar. ÎÈi pironi ochii în oglinda vinului. SimÈea un nod în burtă Èi-o arsură i se strecura prin măruntaie. Îi văzu faÈa în licoarea din pahar. Rîdea spre el Èi-i fugi sufletul. SimÈi că i se taie picioarele. Parcă îi despicase cineva coÈul pieptului, îi trăsese inima afară Èi-Èi înfipsese ghearele în ea. O apă limpede îÈi făcu loc din ochii lui, se scurse sub bărbie Èi se făcu nod. Chipul din pahar se tulbură. Ridică mîna Èi se Èterse la ochi cu mîneca. Privirea i se mai limpezi. Căută în jur. ÎnÈelese unde se află. O toropeală moale îi legă tîmplele Èi o lene caldă îi împînzea genunchii. Vinul îÈi făcea loc.</p>
<p>Lăutarii osteniseră. Lăsară sculele din mîini Èi se aÈezară la o masă. Apucară paharele cu drojdie puse dinainte de cîrciumar Èi se-mpărtăÈiră. MuÈteriii nu isprăviseră cu mîncatul. Cîrciumarul deschisese un ochi de geam Èi fumul gros fugea afară. Răcoarea pătrundea înăuntru. Un miros de ploaie se făcea simÈit. Soarele mai scăpă cîteva fuioare de lumină Èi dispăru. Rămăsese în urmă un aer de seară, plin de praf. O liniÈte curgea pe străzi. Glasurile muncitorilor se loveau de pereÈii coÈcoviÈi ai cîrciumii, căutau, îÈi făceau loc Èi răzbăteau afară. Pe vîna de ciment din faÈă un cîrd de copii băteau o băÈică de minge.</p>
<p>George simÈi că nu mai poate. Lăsă în sticlă vin pe-un sfert Èi se ridică. MiÈcă picioarele Èi se urni către uÈă. Trecu pe lîngă tejghea fără să bage de seamă pe cîrciumar. Ajunse în prag, trase de clanÈă Èi ieÈi. Afară hoÈul de Dumnezeu scosese Èuriul Èi dăduse buzunar la burta cerului. Începuse să plouă de rupea pămîntul. N-ai mai fi plecat. Ridică privirea Èi căută la norii negri care se bolovăneau repezi. În spate lăutarii apucaseră iar sculele Èi ziceau de lampă stinsă.</p>
<p><strong><em>Unde-oi fi, unde-oi dormi,</em></strong><br />
<strong><em>Ce guriÈă-oi săruta,</em></strong><br />
<strong><em>Ce sîn alb oi dezmierda?</em></strong></p>
<p>I se înfipse glasul guristului în inimă. Trase de uÈă, o închise Èi o luă la pas. Curgea cerul pe el. Un noroi subÈire umbla pe lîngă trotuare Èi dispărea în gurile de canal. Papucii de cauciuc călcau în glod Èi stropeau. Se vopsise pînă la genunchi. CămaÈa murdară i se lipise de piele. Nu băgă de seamă. Măsură cîteva străzi Èi-ajunse. Se opri în faÈa porÈii. Căută peste gard la casa de dincolo. Întinse mîna, aÈeză palma pe numărul ce străjuia poarta într-o parte Èi săltă fruntea. Ploaia i se izbea de faÈă. Privi iar peste gard.</p>
<p>Deschise gura Èi strigă o dată, scurt: „<em>LenuÈo!</em>” Rămase cu ochii pironiÈi către faÈa casei, scormonind geamurile. Văzu că nu miÈcă nimic dincolo de perdele Èi ridică iar glasul. Strigă de cîteva ori, ascuÈit. O răguÈeală îl zgîrie. TuÈi, ridică privirea Èi deschise gura. Supse stropii de apă Èi-i lăsă să curgă pe gît. Un scîrÈîit se auzi dinspre casă Èi văzu uÈa cum se deschide. O văzu cum apare în prag Èi simÈi că se înmoaie Èi vine grămadă. Fata căută către poartă Èi băgă de seamă că este cineva dincolo de ea. Se-ntoarse Èi apăru cu o ruptură de geacă deasupra capului. IeÈi în ploaie Èi lipăi repede. Ajunse, deschise poarta Èi se-nfăÈiÈă în faÈa lui, dreaptă. Îl căută cu privirea, îl recunoscu Èi deschise gura: „<em>George!</em>” Vru să mai zică ceva dar nu mai apucă. Flăcăul o apucă de umeri, o trase aproape, o privi în ochi Èi-i zise: „<em>LenuÈo, mi-ai mîncat inima!</em>” ÎÈi încolăci mîinile în jurul ei, îi strivi ÈîÈele de pieptul lui Èi îi muÈcă gura. Fata sîsîi printre dinÈi, îÈi înfăÈură degetele în părul lui Èi se împinse în el.</p>
<p>Ploaia curgea peste ei. Două case mai încolo, un moÈneag apărut de cine Ètie unde se opri la altă poartă, băgă o cheie în broască Èi deschise. Înainte de a intra privi într-o parte Èi văzu încleÈtarea. Se Èterse pe faÈă, clătină din cap Èi un zîmbet îi înflori în barba albă. Èi un gînd îl purtă peste ani în urmă, cînd Èi el tot aÈa, la o poartă…</p>
<p><strong>SFÎRŞIT</strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/37325948_1277174532413668_4022824660453294080_o.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/florina-ungureanu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Florina Ungureanu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/florinamunte?ref=br_rs&#038;lst=100000563409402%3A100003633992466%3A1535781038" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-addthis" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 448 512"><path fill="currentColor" d="M400 32H48C21.5 32 0 53.5 0 80v352c0 26.5 21.5 48 48 48h352c26.5 0 48-21.5 48-48V80c0-26.5-21.5-48-48-48zm-32 252c0 6.6-5.4 12-12 12h-92v92c0 6.6-5.4 12-12 12h-56c-6.6 0-12-5.4-12-12v-92H92c-6.6 0-12-5.4-12-12v-56c0-6.6 5.4-12 12-12h92v-92c0-6.6 5.4-12 12-12h56c6.6 0 12 5.4 12 12v92h92c6.6 0 12 5.4 12 12v56z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#102;l&#111;&#114;iun&#103;&#064;&#103;&#109;ai&#108;&#046;c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>