<h4>Verdi s-a „născut ieri”</h4>
<p>Dacă ne gândim cât de actuală Èi proaspătă s-a păstrat muzica lui, putem afirma, metaforic, că <em><strong>Verdi</strong></em> s-a născut ieri.</p>
<p>Dar <em><strong>Verdi</strong></em> chiar s-a „născut ieri&#8221;: aÈa a fost scris, la 11 octombrie 1813, în registrul de botez. Deoarece la acea vreme era obiÈnuit să se marcheze începutul zilei la apusul soarelui Èi nu la răsăritul acestuia, istoricii nu sunt siguri dacă Verdi s-a născut pe 9 sau pe 10 octombrie.</p>
<p>La mai bine de un secol de la moartea sa, operele lui <em><strong>Giuseppe Verdi</strong></em> rămân unele dintre cele mai populare din lume. Chiar Èi o simplă căutare pe <a href="https://www.operabase.com/productions/">Operabase</a> arată reprezentaÈii ale numeroaselor opere verdiene în întreaga lume: <a href="https://bel-esprit.ro/ratacire-intr-o-lume-a-barbatilor-la-traviata/">La traviata</a> în Danemarca Èi Colorado, Nabucco în Slovacia Èi Berlin, Aida în Ohio Èi Hong Kong.</p>
<p><img class="alignnone size-medium wp-image-52718 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/10/verdi-191x300.jpg" alt="giuseppe verdi" width="191" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #999999;">Giuseppe Verdi (10 octombrie 1813 &#8211; 27 ianuarie 1901)</span></p>
<h4>„Drama per musica”</h4>
<p>Creatorul unui nou tip de operă „drama per musica”, un gen în care muzica se va supune textului Èi îl va urma docilă, <strong><em>Verdi</em></strong> a văzut lumina zilei când opera devenise deja un gen foarte gustat de publicul de toate categoriile, graÈie creaÈiilor lui Jean-Baptiste Lully, Rameau, Handel, Mozart, Rossini.</p>
<p>Tatăl Traviatei s-a născut într-un sat din nordul Italiei, aflat sub stăpânirea napoleoniană în ceea ce era atunci departamentul francez Taro. Familia sa conducea un han Èi, datorită condiÈiilor bune de trai, tânărul <em><strong>Giuseppe</strong></em> primeÈte o educaÈie aleasă, sprijinită mult de Antonio Barrezzi, iubitor de muzică Èi prieten al tatălui lui <em><strong>Giuseppe.</strong></em></p>
<p>S-a înscris la Conservatorul din Milano la vârsta de 19 ani, iar în ciuda faptului că la 15 ani interpretase deja în public una dintre lucrările sale, o cantată în opt miÈcări, Conservatorul l-a respins din motive mai degrabă tehnice decât de talent. Acest eÈec nu a însemnat nimic, atâta vreme cât Verdi a reuÈit, mai apoi, să fie cel mai interpretat compozitor din lume, astfel încât Conservatorul din Milano se numeÈte acum <em><strong>Conservatorul Giuseppe Verdi</strong></em> :).</p>
<h4>Verdi Èi Margherita</h4>
<p>Binefăcătorul Barezzi îl invită pe <em><strong>Verdi</strong></em> să fie profesorul de muzică al fiicei sale mai mari, Margherita, iar cei doi iau foarte în serios muzica sufletelor îndrăgostindu-se nebuneÈte Èi căsătorindu-se în aprilie 1836, chiar de ziua Margheritei.</p>
<p>Au avut doi copii, Virginia Èi Icilio. Ambii au murit în copilărie în timp ce <em><strong>Verdi</strong></em> lucra la prima sa operă Èi, la scurt timp după aceea, la doar 26 de ani, Margherita i-a urmat în lumea umbrelor.</p>
<p style="text-align: center;"><img class="alignnone size-medium wp-image-52710 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/10/margherita-barezzi-verdi-300x223.jpg" alt="Portretul lui Margherita Barezzi Verdi, soÈia lui Giuseppe Verdi de Augusto Mussini" width="300" height="223" /><span style="color: #999999;">Margherita Barezzi, portret de Augusto Mussini</span></p>
<p>Era anul 1840 când casa lui Verdi se umpluse de fantome, iar el devenise prada disperării. Într-un mod ironic, cum numai viaÈa este în stare s-o facă, a doua Èi singura sa operă comică „Il giorno din regno” &#8211; a cărei primă reprezentaÈie are loc în septembrie a acelui an &#8211; eÈuează spectaculos. În cuvintele lui <em><strong>Verdi</strong></em>:</p>
<blockquote><p>„Un giorno di regno” nu a reuÈit să mulÈumească: cu siguranÈă muzica a fost în parte de vină, dar Èi interpretarea. Cu mintea chinuită de nenorocirile mele domestice, amărât de eÈecul operei mele, am fost convins că nu puteam găsi nicio consolare în arta mea Èi am decis să nu mai compun niciodată.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>
</blockquote>
<p>A cunoscut o renaÈtere de succes la VeneÈia în 1845, când titlul său a fost schimbat în „Il finto Stanislao”; tocmai prin acest titlu lucrarea a fost cunoscută în secolul al XX-lea.</p>
<h4>„Cariera mea a început cu Nabucco”, spune Verdi</h4>
<p>Cel care îl va ajuta să dea o nouă întorsătură carierei sale este directorul de atunci al teatrului La Scala, Merelli, comandându-i opera Nabucco.</p>
<p>Prezentată pe scena din Milano pentru prima dată în 1842, Nabucco a fost un triumf care îl va readuce pe <em><strong>Verdi </strong></em>la viaÈă. Nabucco va ajunge la 57 de reprezentaÈii în doar trei luni. Un record absolut Èi de neegalat, pentru La Scala.</p>
<h4>Va pensiero</h4>
<p>Succesele vin unul după altul pentru celebrul compozitor Èi <em><strong>Verdi,</strong></em> patriot notoriu Èi susÈinător înfocat al monarhiei constituÈionale, devine un politician ales în 1859, când face parte dintr-un consiliu provincial, în acea perioadă fiind numit Èef al unei delegaÈii care s-a întâlnit cu regele Vittorio Emanuele.</p>
<p>În 1861, a fost ales în Parlamentul din Piemont-Sardinia, care a devenit Parlamentul Regatului Italiei după reuÈita unificării. Èi-a folosit uneori muzica în scopuri patriotice, mai ales cu corul „Va pensiero” din Nabucco.</p>
<p>Nabucco spune povestea evreilor cuceriÈi Èi exilaÈi din Israel de către regele babilonian Nabucco. Cuvintele din „Va pensiero”, cunoscut sub numele de „Corul sclavilor evrei”, vorbescc despre dorinÈa miÈcării Risorgimento ca Italia să fie sub controlul italienilor: O mia patria mea, si belle e perduta/ O, Èara mea, atât de frumoasă Èi atât de pierdută.</p>
<p>Italienii continuă să cânte „Va pensiero” ca un act politic chiar Èi în secolul XXI. În 2011, ei l-au cântat în Teatro dell&#8217; Opera din Roma pentru a protesta împotriva reducerilor bugetului de stat pentru artă. Este, de asemenea, cântecul oficial al unui partid politic regional italian, Lega Nord.</p>
<h4>Avea o slăbiciune pentru Shakespeare</h4>
<p>De-a lungul carierei sale, <em><strong>Verdi</strong></em> a continuat să lucreze la opere bazate pe piesele lui Shakespeare. Cu toate acestea, a compus una dintre capodoperele sale &#8211; Èi una dintre cele mai populare opere din lume &#8211; Otello (1887) la un deceniu după ce s-a retras oficial.</p>
<p>Printre celelalte opere shakespeariene finalizate de el se numără Macbeth (1847) Èi ultima, Falstaff (1893), bazată pe „Nevestele vesele din Windsor”.</p>
<h4>În epoca de aur a muzicii clasice</h4>
<p><em><strong>Giuseppe Verdi</strong></em> s-a născut în perioada de glorie a lui Beethoven. Într-o epocă de aur a muzicii clasice, a fost contemporan cu Wagner, Brahms Èi Ceaikovski. Verdi a luptat pentru Italia independentă, o cauză căreia i s-a dedicat cu pasiune.</p>
<p>A murit la ora trei în dimineaÈa zilei de 27 ianuarie 1901, alături fiind fiica sa adoptivă Maria Èi vechea lui prietenă, soprana Teresa Stolz.</p>
<p>Majoritatea magazinelor din Milano s-au închis timp de trei zile, iar La Scala Èi-au suspendat spectacolele, în timp ce parlamentul italian a deplâns pierderea „simbolului eroic al Risorgimentului nostru”.</p>
<p>A lăsat instrucÈiuni pentru o înmormântare modestă în cimitirul municipal din Milano, alături de soÈia sa Giuseppina (a doua), care murise în 1897. Inmormântarea urma să aibă loc în zori sau seara fără flori sau muzică. DorinÈele lui au fost respectate, dar „una dintre cele mai înalte expresii ale geniului naÈional” subevaluase stima imensă pe care o aveau italienii pentru el. Aproximativ 2000 de oameni au asistat la procesiunea din dimineaÈa înceÈoÈată a zilei de 30 ianuarie: în timp ce carul mortuar purta sicriul în cimitir, mulÈimea aflată de-a lungul traseului a început să cânte marele refren „Va, pensiero” din Nabucco: „Va, pensiero, sull’ali dorate ” („Zboară, gând, pe aripi de aur”).</p>
<p>O lună mai târziu, sicriul său a fost mutat în „Casa di Riposa per Musicisti” (Casa de odihnă a muzicienilor), urmărit de aproape 300.000 de oameni.</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;umi&#110;i&#116;a&#046;&#103;i&#117;&#114;&#103;&#105;&#117;.a&#064;gma&#105;&#108;.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Verdi s-a născut „ieri”
