Site icon Bel-Esprit

veghe

veghe

somnul nu se mai dă nopții, femeia
veghează copaci în picioare sub oasele ei
pe treizeci și trei de rânduri
stau în mâini ceasuri despuiate de timp

desprind ele de pe sâmbure pulpa și, descântată
apa curge din buzunare

se știe, femeia care veghează nu mai tresare

cuvinte decapitate se zbat, cât răgaz
să le dau chip
dar voce?

foto painting – Man with his Head Thrown Back, 1919 –

Visions of Chagall: Seeing a new world 

 

scoasă din minți ca sabia din teacă
vibrează scurt și retează
grumazul ferestrelor. știam
cât e de necruțătoare lumina, le pizmuiește – ele văd
lumea, la rândul lor, îi râvnesc
tinerețea. reciproce invidii nasc vrăbii pe stradă
și felinare
chioare. Citește și ferestre din care gâlgâie marea 

 

Exit mobile version