<p><span style="color: #000000;">Un text recent, care circulă la greu în media, semnat de <strong><a href="https://bel-esprit.ro/de-ce-iubim-femeile-mircea-cartarescu/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Mircea Cărtărescu, </a></strong></span> <span style="color: #000000;">ridică o problemă interesantă dae deloc nouă în psihologia poporului nostru. O asemenea radiografie, cu un asemenea diagnostic, am mai văzut Èi la Caragiale, doar că marele nostru dramaturg o făcuse cu mijloacele unei ironii fine, în spatele căreia se mai zărea un strop de speranÈă, pe principiul „ridendo castigat mores.” (Oh, dar ce ne vom face când se va scoate Èi ora aceea de latină biata din curriculum, ar trebui să începem de pe acum să ne descotorosim de expresiile astea &#8211; sau poate că ele vor face totuÈi diferenÈa între intelectuali?) am subliniat câteva dintre cuvintele cheie/expresiile care mi s-au părut importante în opinia exprimată. </span></p>
<p><span style="color: #000000;">Fără doar Èi poate, are dreptate (cum ar fi putut să nu?), vorbind despre mitocănia care ne caracterizează ca naÈie, însă ceea ce lipseÈte cred că este istoria acestei deveniri. Cum ar spune Noica, „devenirea întru” mitocănie. În primul rând, să ne definim termenii, ca să Ètim despre ce vorbim, să avem un limbaj comun, ar spune Voltaire, clasicul moralist. Mădălina Dumitrache ne lămureÈte<strong><a href="https://webcultura.ro/mitocania-mitocanul/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"> aici. </a></strong>După cum vă spuneam, tema nu e nouă. Să o luăm la pas mărunt, lingvistic mai întâi: mitocanul este definit ca „<em>om care are comportări grosolane, vulgare; bădăran, mojic</em> (DEX). Există, de asemenea – în limba română – o multitudine de sinonime, în cazul acestui termen – atât în variante literare, cât şi populare: <em>bădăran, grosolan, mahalagiu, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, ţărănoi, ţoapă, ţopârlan, vulgar, (pop.) mocan, mocârţan, modârlan, pădureţ, râtan, ţopârcă, (reg.) mocodan, mocofănos, modârlău, modoran, mogâldan, necunoscător, negândit.” </em></span></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-27533" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/caine.jpg" alt="" width="500" height="750" /></p>
<p> ;</p>
<p><span style="color: #000000;">AÈadar, mitocănia e sinonimă cu lipsa de cultură Èi civilizaÈie. Cum altfel? În condiÈiile în care Ècoala se face la noi ca pe vremea lui Spiru Haret, în condiÈii crunte de subfinanÈare, nicio mirare producătoare de revelaÈii. E o stare de fapt: un popor e cu atât mai necultivat cu cât se omoară în el spiritul, tradus prin dragostea de carte. ÎnvăÈarea pe de rost, deprofesionalizarea profesorilor, menÈinerea sistemului într-o paradigmă birocratică de Ev Mediu, Ècolile subfinanÈate din punct de vedere administrativ, logistic Èi remunerativ, iată un tablou în care somnul unora naÈte monÈtri. Sărăcia alterează fiinÈa umană Èi o menÈine în nesiguranÈă, iar asta naÈte răutate, bine spune Cărtărescu. Un lup flămând muÈcă pe oricine, nu-i aÈa? Cel sătul are timp să stea de pază, dacă nu-i ghiorÈăie maÈele. AÈa e Èi cu oamenii. Fenomenul s-a generalizat, însă. Apreciez că 70 la sută din populaÈia noastră aparÈine deja clasei de jos, dacă greÈesc să mă contraziceÈi cu argumente, vă rog. Pătura intelectualilor s-a subÈiat îngrozitor, răsfirându-se, la rândul ei, în alte subcategorii inferioare. CâÈi aristocraÈi mai cunoaÈtem în ziua de astăzi? Genul <strong><span style="color: #000000;"><a style="color: #000000;" href="https://bel-esprit.ro/neagu-djuvara-e-dureroasa-aceasta-racire-a-sentimentelor/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Neagu Djuvara</a></span>, Constantin Bălăceanu-Stolnici</strong>&#8230;. Poate că sunt eu o romantică incurabilă sau chiar paseistă, dar mi-e dor de excelenÈă&#8230;<br />
</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Èi încă ceva: pe măsură ce bunul simÈ se atrofiază, căzut în marasmele manelizării, mitocănia se extinde ca o plagă infectată, care se nutreÈte din propria mizerie. </span></p>
<p><span style="color: #000000;">Dar mai bine să citim textul:</span></p>
<p><em><span style="color: #000000;">„Dacă trăieÈti numai în România, e posibil să nu-Èi dai seama că e ceva în neregulă cu lumea din jur. Au culoarea mediului Èi te miÈti odată cu el. EÈti una cu toÈi ceilalÈi. Dar dacă te întorci, după o vreme îndelungată, în Èară e cu neputinÈă să nu fii izbit de cât de normală e umanitatea de aici. De cât de chinuiÈi sunt oamenii Èi de cât de răi devin din cauza asta. Nu se poate să nu fii uimit de faptul, de pildă, că una dintre cele mai răspândite strategii de supravieÈuire este <strong>mitocănia agresivă.</strong></span></em><br />
<em><span style="color: #000000;">În orice Èară civilizată oamenii încearcă să-Èi menajeze nervii cât se poate de mult. Sunt prevenitori unii faÈă de alÈii în forme duse aproape până la caricatură. Èi-au dezvoltat zâmbete sociale Èi ritualuri de contact care să elimine, practic, posibilitatea oricăror conflicte. Când cineva te contrazice, îi zâmbeÈti si spui: &#8222;We agree to disagree&#8221; (&#8222;am căzut de acord că nu suntem de acord&#8221;). Când cineva te calcă pe picior, te grăbeÈti să-Èi ceri tu scuze. O ipocrizie blândă Èi surâzătoare te întâmpină peste tot, ca un balsam care alină toate rănile Èi satisface toate susceptibilitatile. Această ipocrizie poartă numele de politeÈe Èi e esenÈială pentru fluidizarea substanÈei sociale. Românul nu este aÈa pentru că nu poate fi, obiectiv, aÈa. Pentru că la noi, când eÈti bun, eÈti călcat în picioare.</span></em><br />
<em><span style="color: #000000;">Să ne imaginăm o tânără care devine vânzătoare. ÎÈi iubeÈte meseria Èi îÈi propune să fie cât mai draguÈă si mai serviabilă cu clienÈii. Zâmbetul profesional, acel zâmbet care vinde marfa, i se va Èterge însă curând de pe faÈă după ce vreo cinci-Èase inÈi îi vor trata câte-o bădărănie sau vor începe sa urle la ea, chiar din prima zi de lucru. Sunt toate Èansele ca după o lună de zile zâmbetul să-i dispară complet, iar după un an să avem vânzătoarea noastră standard, acră Èi scârbită, care te repede de nu te vezi.</span></em><br />
<em><span style="color: #000000;">Bădăranii de care am vorbit nu sunt nici ei bădărani din naÈtere. Èi ei sunt bieÈii oameni la care s-a urlat Èi care-au fost umiliÈi de când se Ètiu. Au devenit scârbosi pentru că au simÈit pe pielea lor că nu Èine să fii drăguÈ cu ceilalÈi. Pentru că, la toate ghiÈeele, au rezolvat numai urlând. Pentru că doar fiind mitocani au avansat social, călcând peste cei blânzi. În armată, soldaÈii sunt extrem de chinuiÈi &#8222;în perioadă&#8221; de sergenÈii lor. Când ajung ei înÈiÈi sergenÈi, îi chinuiesc pe noii recruÈi Èi mai abitir. <strong>Èi tot aÈa, în toate straturile sociale Èi la toate nivelurile, românii sunt propriii călăi Èi propriile victime într-o societate profund alienată psihic, o societate isterică.</strong></span></em><br />
<em><span style="color: #000000;">Cred că asta ne distinge, ca români, în lume, la ora actuală: <strong>tensiunea continuă la nivelul vieÈii cotidiene.</strong> Starea continuă de explozie, care ne provoacă ulcere Èi atacuri cerebrale. <strong>Conflictul generalizat al fiecăruia cu fiecare.</strong> Nu vreau să spun prin asta că suntem fundamental răi. FireÈte, ne-au împins spre asta sărăcia Èi lipsa de orizont, carenÈele de educaÈie, perplexitatea maselor ÈărăneÈti dezrădăcinate Èi aduse în ghetourile marilor oraÈe. Pot fi Èi alte explicaÈii obiective.</span></em><br />
<em><span style="color: #000000;">Dar e încă ceva, mai subtil, mai întunecat în tot acest <strong>cinism social</strong>. ÎnrăiÈi de lumea în mijlocul căreia trăim, cu timpul începe să ne placă să fim răi. <strong>Sadismul</strong> nostru răbufneÈte atunci în insultă Èi obscenitate. Începem să ne mândrim cu <strong>grobianismul</strong> nostru Èi, exhibitioniÈti ai moralei, ne dezbrăcăm voluptuos de caracter în aplauzele excitate ale publicului. Curând, devenim la fel de cinici, la fel de incapabili de a distinge binele de rău ca târfele Èi noii îmbogăÈiÈi. Ascensiunea (sau doar supravieÈuirea) noastră socială e marele premiu câÈtigat cu preÈul <strong>mitocăniei.</strong> Iar cercul acestei nevroze naÈionale nu ar putea fi spart decât printr-o lungă terapie care, ca orice demers psihanalitic, ar fi lungă, scumpă Èi cu un rezultat incert. Nu cred că ne-o putem permite deocamdată.”</span></em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><span style="color: #000000;">Cam asta ne aÈteaptă, dacă nu cumva s-a Èi întâmplat cât timp am fost plecaÈi. Cine nu a simÈit vreodată un gram de mizantropie stă foarte bine la capitolul ipocrizie.</span><br />
<span style="color: #000000;">Ceea ce e mai trist este că oamenii buni, autentici, se pierd printre rebuturi, Èi nu invers. Dar suntem nevoiÈi să trăim Èi să facem slalom printre maimuÈe. O penurie de suflet Èi o sărăcie de minte, o pată versatilă care se întinde, dusă de apele timpului, în contra bunei credinÈe Èi a bunului simÈ.</span><br />
<span style="color: #000000;"><strong>Quo vad</strong><span class="text_exposed_show"><strong>is, homine?</strong> (pentru generaÈiile care nu vor mai studia latină, în traducere liberă: Încotro te îndrepÈi, omule?)<br />
<a class="profileLink" style="color: #000000;" title="Damian Spiridon" href="https://www.facebook.com/damian.spiridon.7?__tn__=%2CdK-R-R&;eid=ARCSMUUkZno6ciVGdHBrYJYUE5mmfxhHAPjQ-UGCI6mu2GPnONNoYKvGyAI0L1CVmwT7nK_qPzsG9_nK&;fref=mentions" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100016898739319&;extragetparams=%7B%22__tn__%22%3A%22%2CdK-R-R%22%2C%22eid%22%3A%22ARCSMUUkZno6ciVGdHBrYJYUE5mmfxhHAPjQ-UGCI6mu2GPnONNoYKvGyAI0L1CVmwT7nK_qPzsG9_nK%22%2C%22fref%22%3A%22mentions%22%7D" data-hovercard-prefer-more-content-show="1"><strong>Damian Spiridon</strong> spune aÈa: </a>„<em>O interioritate precară, neputinÈa cronică de-a iubi, absenÈa marilor emoÈii, narcisismul hedonist compulsiv, vanitatea Èi setea de glorie deÈartă, toate astea înseamnă de fapt suflete mutilate, suflete care agonizează în carcase humanoide în milioane Èi milioane de exemplare.</em></span></span></p>
<div class="text_exposed_show">
<p><em><span style="color: #000000;">O plictiseală atroce macină aceste suflete precare, o neputinÈă cronică de-a escamota această limită mortificantă înscrisă în gena lor ultimă. Ei nu cred în nimic altceva decât într-un confort tot mai diversificat al propriei carcase găunoase. Èi mai cred în Mamona, zeul mască, acea figură contrafăcută, ipocrită, care le conferă un &#8222;loc&#8221; în lume.</span></em></p>
<p><em><span style="color: #000000;">Acesta e omul nou la care se lucrează. Un om fără amintiri, fără rădăcini, fără memoria marilor arhetipuri. De fapt un homununcul vârât într-o mare conexiune controlată, într-o lume complet &#8222;dezvrăjită&#8221;.</span></em><br />
<em><span style="color: #000000;">Genul ălă care crede că dragostea e o reacÈie chimică în creier, care se poate stimula cu instrumente potrivite, cum credeau unii enciclopediÈti din secolul al XVIII- a, când &#8222;spiritul ÈtiinÈific&#8221; a făcut prăpăd. </span></em><span style="color: #000000;"><em>Un gând nerezonabil</em>”.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Èi atunci ce ar fi de făcut? Să ne întoarcem la lucruri simple, de care să Èinem cu dinÈii, gândindu-ne că poate, mai curând decât ne putem aÈtepta, vom deveni un popor barbar, care -Èi va fi uitat istoria, înlocuind-o cu un prezent degenerat. </span></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #000000;"><strong>10 sfaturi de viaÈă de la <a href="https://bel-esprit.ro/nicolae-steinhardt-curajul-e-taina-finala/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Nicolae Steinhardt:</a></strong></span></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #000000;"><strong>1. Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoÈi.</strong></span><br />
<span style="color: #000000;"><strong>2. Nimeni să nu silească pe aproapele său, nici măc<span class="text_exposed_show">ar pentru a-i face bine.<br />
3. Împrejurările sunt mai întotdeauna grele. Împrejurările nu pot fi scuză decât pentru rataÈi.<br />
4. Prieten se numeÈte omul care te ajută fără ca verbul să fie urmat de un complement circumstanÈial de timp sau de loc sau de mod.<br />
5. Elementara deÈteptăciune e o îndatorire.<br />
6. BiruinÈa nu-i obligatorie; obligatorie e lupta.<br />
7. Ochii noÈtri nu sunt concepuÈi pentru dispreÈ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneÈte să iasă din sufletele noastre.<br />
8. În viaÈa noastră nu există profesori mai severi decât viciile Èi incapacităÈile noastre.<br />
9. Drumul către iubire se îngustează când ne uităm spre ceilalÈi de la înălÈimea vulturilor aflaÈi în zbor.<br />
10. Dumnezeu iubeÈte nevinovăÈia, nu imbecilitatea.</span></strong></span></p>
<p><span style="color: #000000;">GândiÈi-vă bine! „Curajul e taina finală”, spunea monahul de la Rohia, Èi dacă am gafat cu generaÈia aceasta, poate că mai e timp să ne redresăm. Cum? Numai prin cultură! Investind în Ècoală, în cărÈi, în studiu! În meserii care să ne ajute să ieÈim la liman. De ce nu, în agricultură, pentru că în curând ne vor mânca alimentele pe care le îngurgităm. Vi se pare un scenariu apocaliptic? Èi dacă e o previziune?</span></p>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;&#111;&#110;curs&#114;adu&#115;&#116;&#097;&#110;c&#097;&#064;&#121;a&#104;oo.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>