<p><strong>Ultima noapte (din an…)</strong></p>
<p><strong> </strong>… am lăsat fereastra deschisă Èi gerul m-a înfiorat, cu degete reci Èi sticloase… din Èemineu, prevestiri de tandre îmbrăÈiÈări, cu căldura de peste timpuri a Iubirii adevărate… flăcările joacă în miezul lor sentimentele noastre amestecate Èi sufletul neliniÈtit. <em>O să mă fac frumoasă pentru tine</em>, chiar dacă nu te-ai arătat, e ultima zi din an Èi undeva, în zona aceasta de mijloc, dintre răceală Èi flacără nestinsă, tot ne vom revedea…</p>
<p>În faÈa oglinzii, adevăruri ascunse dincolo de lume vin necontenit, din adâncuri – <em>timpul ne face vulnerabili Èi ne grăbeÈte paÈii spre nicăieri…</em> nu Ètiu dacă sunt veselă că începe un an pe care mi-l doresc mai fericit, sau tristă pentru ultimele clipe ale zilei în care, iată, aÈtept venirea ta, fără speranÈă, dar cu câtă emoÈie… <em>Perlele sunt absolut obligatorii, la fel Èi mantoul negru din hermelină… de parcă m-aÈ pregăti pentru teatru sau cine Ètie ce petrecere fastuoasă, în care să apar la braÈul tău…</em> Cât de frumos Ètim să iubim noi, românii, ce dor nespus joacă pe buzele noastre cuvinte alese…</p>
<p>Èi ce frumos poÈi visa într-o seară de Ajun, în singurătate… dacă nu primeÈti din mâna unui vizitator neobiÈnuit o scrisoare în culori marmorate, cu parfum de amintire. Ce apariÈie! Èi ce frumos grăieÈte!</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-17199" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/12/a3489ee7c2c74e84b0343fbc413ea7e4.jpg" alt="" width="564" height="726" /></p>
<p><em>„Stimată Doamnă, primiÈi această scrisoare din partea unui domn care se plimbă în faÈa locuinÈei Dv. de ceva vreme, fără să îndrăznească să vă tulbure tihna… PriveÈte doar spre fereastra deschisă Èi îÈi aranjează încontinuu paltonul, îÈi trece dintr-o mână într-alta mănuÈile de piele Èi potriveÈte impacient capătul argintat al lornionului, ca Èi când ar vrea să-Èi ocupe mâinile cu ceva… Sărut-mâinile Èi să-mi fie iertată îndrăzneala, sunt doar un mesager ajuns întâmplător într-o poveste care nu-i aparÈine”…</em></p>
<p><em> </em>Ce altă seară mai potrivită pentru o scrisoare de adio?</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Mâinile desfac cu un tremur nervos plicul, dar frigul nu se mai simte… Cu o caligrafie impecabilă, rândurile mi se aÈtern în faÈa ochilor, aducând în mintea Èi în sufletul meu învolburat surpriza:</p>
<p><em><strong>Astă seară se joacă „Zoe”, pentru prima dată, la Teatrul NaÈional… În faÈa unui astfel de eveniment, nu pot decât să îndrăznesc a vă cere favorul de a mă însoÈi, pentru a sărbători cum se cuvine trecerea dintre ani… Vă aÈtept la ora 19 cu o trăsură, mă veÈi recunoaÈte, din nou, după dragostea fierbinte pe care v-o port dintotdeauna.</strong></em></p>
<p><em><strong> 31 decembrie 1852</strong></em></p>
<p><em><strong> Al Dv., A.T</strong></em></p>
<p>Uitasem de inaugurarea Teatrului, de BucureÈtii care se pierdeau în ceaÈă la capătul ferestrei sculptate de gerul năprasnic, de perle Èi mănuÈi dantelate, dar nu de viaÈă (mi-am amintit: <em>Zoe</em> înseamnă viaÈă, da, ce altceva îÈi poÈi dori mai fierbinte decât <em>ViaÈă</em>, să trăieÈti, să speri, să iubeÈti cu toată fiinÈa ta, Doamne, cât sunt de fericită!)…</p>
<p>Abia în foaierul puternic luminat, între perechile atât de elegante Èi emanând strălucirea unei fericiri depline, în foÈnetul rochiilor cu ample crinoline, a sobrietăÈii domnilor în fracuri negre, mă regăsesc la braÈul tău Èi Ètiu că nu mi-aÈ fi dorit să fiu în alt loc sau cu altcineva… În mintea mea rămâne pentru totdeauna <strong>31 decembrie 1852</strong>, sala aceasta de teatru nouă, luminoasă Èi caldă precum o majestuoasă catedrală, un BucureÈti devenit brusc atât de frumos în <em>Noaptea de Anul Nou</em>, Èi vocea ta, care mă cuprinde într-o binefăcătoare îmbrăÈiÈare: „<em>Începe spectacolul</em>”…</p>
<p> ;</p>
<p>(În 31 decembrie 1852 a avut loc inaugurarea Teatrului NaÈional BucureÈti)</p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/zoe-dumitrescu-busulenga-sa-va-fie-gandul-pe-verticala/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Să vă fie gândul pe verticală&#8230;</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 30 30"><path d="M26.37,26l-8.795-12.822l0.015,0.012L25.52,4h-2.65l-6.46,7.48L11.28,4H4.33l8.211,11.971L12.54,15.97L3.88,26h2.65 l7.182-8.322L19.42,26H26.37z M10.23,6l12.34,18h-2.1L8.12,6H10.23z" /></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;o&#110;&#099;ursrad&#117;st&#097;&#110;&#099;&#097;&#064;&#121;&#097;ho&#111;.com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>