<p><strong>„Libertatea locuieÈte în munÈi.”</strong></p>
<p>Desigur, nu în munÈii pe care îi vede toată lumea, limitând orizontul cu crestele lor trufaÈ seducătoare. Èi nici de un lanÈ de munÈi. Ci de <em>acel <strong>munte ”vrăjit”</strong></em> pe care îl vezi cu ochii închiÈi, căutându-Èi drumul. Cu siguranÈă, nu e imposibil de găsit, pentru că <strong><em>Paul Thomas Mann</em></strong> ( 6 iunie 1875 – 12 august 1955) a ajuns pe înălÈimile lui, făcându-l vizibil. E locul unei simbolice întoarceri acasă, o Ithaca, un centrum mundi situat în propriul sine, după ce a străbătut anevoios întregul labirint al existenÈei umane. O călătorie în lumea de dincolo.</p>
<div id="attachment_10639" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10639" class="size-full wp-image-10639" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/mann.jpg" alt="" width="564" height="753" /><p id="caption-attachment-10639" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p>De altfel, cartea îÈi selectează încă din titlu cititorii, prin proiecÈia mitologică pe care o propune: între viaÈă – concret, realitate Èi ficÈiune – fantezie, imaginaÈie, ideal, există un popas în care cele două coordonate ale spiritului se regăsesc pentru a reclădi fiinÈa arhetipală. Protagonistul acestui Bildungsroman (roman al al formării unei personalităÈi), Hans Castorp, reface întreaga evoluÈie spirituală a umanităÈii, într-un parcurs odiseic: nici un detaliu al vieÈii nu este ignorat, nicio întrebare nu este eludată, nicio explicaÈie nu rămâne incompletă, astfel încât opera devine o imagine a lumii cu valoare iniÈiatică Èi, în plus, în cheie optimistă.</p>
<p>MulÈi se plâng de dificultatea lecturii, Èi pe bună dreptate, fiindcă ea este o probă a răbdării, a curajului de a coborî în tine pe măsură ce înaintezi în paginile ei Èi a înÈelegerii, dar oferă, în schimb, o viziune atât de amplă Èi detaliată asupra VieÈii, încât, la punctul final care încheie ultima frază, ai sentimentul alergătorului de cursă lungă, sosit pe primul loc: cutremurat din temelii, dar învingător, capabil să desfizi legea care pune limită fiinÈei umane, prin moarte. AcelaÈi lucru l-a experimentat Èi scriitorul care dă mai departe povestea, odată cu avertismentul că : ”<em>Povestitorul nu va sfârÈi cât ai bate din palme istoria lui Hans. Nu-i vor fi suficiente nici cele Èapte zile ale săptămânii Èi nici Èapte luni. Cel mai potrivit este să nu se întrebe dinainte cât timp se va scurge pe pământ în vreme ce povestirea aceasta îl va Èine în mrejele sale. Èi, Doamne Dumnezeule, nu vor fi nici chiar Èapte ani! Èi cu aceasta, începem…</em>”</p>
<p data-start="0" data-end="389">Thomas Mann este văzut de critici ca unul dintre acei autori rari care reuÈesc să unească rigoarea intelectuală cu o profunzime umanistă copleÈitoare. În interpretările lor, opera lui stă sub semnul unei tensiuni fertile: între spiritul analitic, aproape clinic, al observatorului social Èi vibraÈia caldă, uneori melancolică, a celui care înÈelege fragilitatea Èi măreÈia naturii umane.</p>
<p data-start="391" data-end="826">Criticii subliniază fascinaÈia lui pentru <strong data-start="433" data-end="495">destinul individual în faÈa forÈelor istorice Èi culturale</strong> – de la decadenÈa unei familii în <em data-start="530" data-end="548">Casa Buddenbrook</em> până la dilemele morale Èi intelectuale din <em data-start="593" data-end="609">Muntele vrăjit</em>. Ei văd în stilul său acea <strong data-start="637" data-end="660">&#8222;gravitate clasică&#8221;</strong>, moÈtenită de la Goethe Èi rafinată cu ironia subtilă a epocii moderne, în care eleganÈa frazei nu este niciodată gratuită, ci poartă în ea analiza lucidă a lumii.</p>
<p data-start="828" data-end="1180">De asemenea, mulÈi critici au remarcat <strong data-start="867" data-end="952">forÈa cu care Thomas Mann a înÈeles contradicÈiile fundamentale ale omului modern</strong> – raÈiune Èi pasiune, disciplină Èi instinct, artă Èi viaÈă. În interpretările lor, Mann nu judecă pripit, ci construieÈte un spaÈiu literar unde conflictul dintre valori opuse devine terenul fertil al maturizării interioare.</p>
<p data-start="1182" data-end="1502">UmaniÈtii văd în el un <strong data-start="1205" data-end="1254">apărător al culturii Èi demnităÈii spiritului</strong> în faÈa barbariei politice Èi a vulgarităÈii morale. Din acest motiv, imaginea sa de intelectual public – exilat voluntar din Germania nazistă, dar mereu cu gândul la soarta Europei – este văzută ca o prelungire firească a eticii sale artistice.</p>
<p data-start="1504" data-end="1742">În esenÈă, criticii îl descriu ca pe un <strong data-start="1544" data-end="1581">constructor de catedrale narative</strong>, unde fiecare frază e o arcadă, fiecare personaj un vitraliu, iar lumina care le străbate nu este altceva decât conÈtiinÈa lucidă, dar compasivă, a autorului.</p>
<div id="attachment_10640" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10640" class="size-full wp-image-10640" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/mann-1.jpg" alt="" width="564" height="705" /><p id="caption-attachment-10640" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p>Abia dincolo de rama cărÈii, cu adevărat, fiecare va avea de scris propriul final, pentru că orice capitol are în vedere, după ce este parcurs temeinic, de un test al propriei conÈtiinÈe.</p>
<p>Acest roman polimorf, capodoperă a literaturii secolului XX, alături de <strong><em>Casa Buddenbrook</em></strong> (…”care de-a lungul anilor a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane”, motiv pentru care scriitorul a primit premiul Nobel în 1924), tetralogia <em>Iosif Èi fraÈii săi</em>, <em>Doctor Faustus</em> Èi alte patru romane mai puÈin cunoscute, <em>AlteÈa regală</em>, <em>Lotte la Weimar</em>, <em>Alesul,</em> <em>Mărturisirile escrocului Felix Krull</em>, peste treizeci de povestiri, o dramă epică, numeroase eseuri consacrate unor scriitori, cu precădere germani, dar Èi ruÈi, precum Èi câtorva filosofi, psihologi Èi compozitori germani, un amplu jurnal Èi o răsfirată corespondenÈă, constituie opera unui clasic născut sub zodia unui romantism structural, pe care îl afirmă tranÈant, fără ezitare, dincolo de orice determinare spaÈială sau temporală.</p>
<p>Dincolo de trama epică, destul de simplă (un tânăr burghez din Hamburg face o vizită vărului său la sanatoriul elveţian pentru tuberculoşi, Berghof, dar va fi el însuÈi internat pentru o perioadă de Èapte ani), am identificat alte straturi de profunzime care funcÈionează, la o privire mai atenÈă, pe principiile Alchimiei, putând fi considerată, astfel, o Carte a CărÈilor: un plan în care se construieÈte imaginea Operei de Artă Èi, odată cu ea, a Creatorului ce străbate, ascensional, cele nouă cercuri ale infernului dantesc (lumea de la oraÈ, de jos, desemnată metonimic), încercând mereu să prelucreze materia amorfă a realităÈii obiective astfel încât să cristalizeze în formele ideale ale ficÈiunii acolo sus, pe muntele ”vrăjit!”, unde îl aÈteaptă Parnasul, întru dreaptă răsplătire.</p>
<p>Thomas Mann însuÈi declară: <em><strong>”Povestea sa (n.n a lui Hans Castorp) este povestea unei înălÈări (Steigerung), dar ea este Èi înălÈarea în sine, ca poveste, ca povestire”</strong></em>. Povestea celor Èapte ani petrecuÈi în sanatoriu (care poate echivala cu un laborator ezoteric), completaÈi de cei doisprezece necesari evocării lor, completează semnificaÈiile mistice ale acestui proces de transfigurare în care se împletesc, subliminal, Èi alte destine creatoare – tânjirea lui Richard al III-lea, delirul lui Macbeth, împovărătorul legământ dintre Faust Èi Mefisto, teroarea supravieÈuirii lui Cehov în salonul nr.6…</p>
<p>DesăvârÈirea Operei presupune sfâÈierea Creatorului ei ca fiinÈă profană Èi reîntruparea lui în ordinea sacră a IdealităÈii – <strong>Hans Castorp</strong> devine un alter ego al scriitorului, cu atât mai interesant în avatarurile sale iniÈiatice; al doilea plan este unul existenÈialist, o carte de înÈelepciune datorită căreia drumul fiecăruia dintre noi îÈi poate netezi abruptele suiÈuri Èi coborâÈuri.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h4><strong>Mari prieteni</strong></h4>
<p>Colaborarea Èi prietenia dintre marii scriitori au produs evoluÈia fiecărei epoci. Thomas Mann a fost una dintre personalităÈile care a atras în jurul său companioni de prestigiu.</p>
<p><strong><a href="https://bel-esprit.ro/herman-hesse-e-fericit-doar-cine-stie-a-iubi/" target="_blank" rel="noopener">Hermann Hesse</a>:</strong> A fost un alt scriitor german de seamă Èi a câÈtigat Premiul Nobel pentru Literatură în 1946. Hesse Èi Mann au fost apropiaÈi Èi au corespondat frecvent.</p>
<p><strong>James Joyce:</strong> Autorul irlandez celebru pentru romanul &#8222;Ulysses.&#8221; DeÈi Mann Èi Joyce au avut opinii diferite despre arta literară, au dezvoltat o relaÈie de respect Èi interes reciproc.</p>
<p><strong><a href="https://bel-esprit.ro/rainer-maria-rilke-poetul-cel-mai-citit-dupa-goethe-ok/" target="_blank" rel="noopener">Rainer Maria Rilke</a>:</strong> Poet Èi scriitor austro-german cunoscut pentru lirismul său profund. Mann Èi Rilke au avut schimburi de scrisori Èi au discutat aspecte literare Èi filozofice.</p>
<p><strong>Gerhart Hauptmann:</strong> Dramaturg Èi scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1912. Hauptmann Èi Mann au avut relaÈii amicale Èi de colaborare în lumea literară.</p>
<p><strong>Stefan Zweig:</strong> Scriitor austriac cunoscut pentru operele sale de ficÈiune Èi biografii. Mann Èi Zweig au avut o relaÈie de prietenie Èi au colaborat în anumite proiecte.</p>
<p><strong>Bertolt Brecht:</strong> Dramaturg, poet Èi regizor german, cunoscut pentru teatrul său epic. DeÈi au avut diferenÈe ideologice, Mann Èi Brecht au interacÈionat în anumite contexte culturale.</p>
<h4><strong>Mari iubiri</strong></h4>
<p>Iubirea vieÈii lui Thomas Mann a fost soÈia sa, <strong>Katia Mann</strong> (născută Katharina Hedwig Pringsheim). RelaÈia lor a fost una profundă Èi durabilă, care a durat pe parcursul întregii vieÈi a lui Thomas Mann.</p>
<p>Thomas Mann Èi Katia s-au întâlnit în 1900 Èi s-au căsătorit în 1905. Au avut Èase copii împreună Èi au format o familie mare Èi fericită. Katia a fost o susÈinătoare constantă a carierei literare a lui Thomas Mann, oferindu-i sprijin emoÈional Èi intelectual. În scrisorile Èi jurnalele sale, Thomas Mann a vorbit adesea despre iubirea Èi admiraÈia sa pentru Katia. Ea a fost văzută nu doar ca partenera sa de viaÈă, ci Èi ca unul dintre principalii săi critici Èi consilieri literari. Katia a fost o femeie inteligentă, educată Èi cultă, care a avut o influenÈă semnificativă asupra gândirii Èi creativităÈii lui Thomas Mann.</p>
<div id="attachment_51736" style="width: 348px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/08/Mann.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-51736" class="size-full wp-image-51736" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/08/Mann.jpg" alt="" width="338" height="300" /></a><p id="caption-attachment-51736" class="wp-caption-text">pinterest.com</p></div>
<p>RelaÈia lor a trecut prin numeroase provocări, inclusiv exilul lor în timpul regimului nazist din Germania. Familia Mann a părăsit Germania în 1933 din cauza opiniilor lor antinaziste Èi au trăit în diferite Èări europene înainte de a se stabili în Statele Unite. În timpul acestor dificultăÈi, legătura dintre Thomas Mann Èi Katia s-a consolidat.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Iubirea nu este ceva care să poată fi înÈeles în mod intelectual. Ea vine din inima Èi trebuie să fie trăită.&#8221; &#8211; Din &#8222;Muntele vrăjit&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Iubirea este în primul rând o artă, iar ca orice artă, ea necesită să te dedici, să te perfecÈionezi Èi să investeÈti timp Èi pasiune în ea.&#8221; &#8211; Din &#8222;Doctor Faustus&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Iubirea este singura lucrare care nu cere nici un obiect, nici un scop. Ea nu caută nici un lucru în schimb. A dărui este în sine satisfacÈia.&#8221; &#8211; Din &#8222;Despre iubire&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Iubirea nu se bazează pe nimic altceva decât pe sine însăÈi Èi nu cunoaÈte altă scop decât pe sine însăÈi. Ea este fericită în propriul ei mers Èi în propriul ei scop. Iubirea nu cere nimic, pentru că nu vede nimic ce să aibă. Iubirea este recompensă în sine, Èi trebuie să nu ceri nimic pentru a fi iubit.&#8221; &#8211; Din &#8222;Despre iubire&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Iubirea nu Èine cont de convenÈii, de poziÈie socială sau de prejudecăÈi. Ea se naÈte dintr-o conexiune profundă între două suflete Èi îÈi găseÈte propria cale.&#8221; &#8211; Din corespondenÈa sa personală</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Iubirea nu poate fi îngrădită sau controlată. Ea este o forÈă care curge în mod natural Èi eliberează sufletele din limitările lor.&#8221; &#8211; Din corespondenÈa sa personală</strong></em></p>
<p>Katia Mann a fost un partener esenÈial în viaÈa Èi cariera lui Thomas Mann, fiind un sprijin constant Èi un factor de stabilitate. Iubirea Èi respectul lor reciproc au fost o parte importantă a succesului Èi impactului pe care l-au avut în lumea literară Èi culturală.</p>
<h4><strong>Citate semnificative, invitaÈie la o <a href="https://humanitas.ro/humanitas/colectii/biblioteca-virtuala?fbclid=IwAR2XSvt2Nn_UUgEVDLGhKMANwg_hj4reYEf_EQUpCX8TeBa4-zJowZlYd7c" target="_blank" rel="noopener">lectură</a> autentică:</strong></h4>
<p><em>Timpul este un dar al zeilor.</em></p>
<p>*</p>
<p><em>Muzica trezeşte timpul.</em></p>
<p>*</p>
<p><em>Unde este mult Spaţiu, acolo este şi mult Timp.</em></p>
<p>*</p>
<p><em>Omul este stăpânul contrariilor, ele există datorită lui şi prin urmare el este mai nobil decât ele.</em></p>
<p>*</p>
<p><em>A fi tânăr înseamnă a fi spontan, înseamnă a fi rămas aproape de izvoarele vieţii, înseamnă a te ridica şi a te descătuşa de lanţurile unei civilizaţii perimate, a cuteza acolo unde altora le lipseşte curajul acţiunii.</em></p>
<p>*</p>
<p><em>Sentimentele noastre sunt o sursă preţioasă de viaţă şi individualitate.</em></p>
<p>*</p>
<p><em>Singurul fel de a contempla moartea în chip esenÈial Èi fără înflorituri constă în a o înÈelege, a o percepe ca pe o parte, ca pe o împlinire Èi ca pe o condiÈie sacră a vieÈii, Èi în niciun caz – căci aceasta ar fi contrariul sănătăÈii, nobleÈei, raÈiunii Èi fidelităÈii – nu trebuie să o separi de viaÈă, să i-o opui sau chiar s-o transformi într-un argument împotriva ei.</em></p>
<p>*</p>
<p><em>Acela care nu este capabil să apere ideea, plătind cu fiinÈa, cu braÈul sau cu sângele său, nu este demn, Èi este vorba să rămâi om, oricât de spiritualizat ai fi.</em></p>
<p>*</p>
<p><em>Teama, decenţa, dezgustul izvorât din ruşine şi o înspăimântătoare nevoie de puritate înăbuşă iubirea, o ţintuiesc în sfere întunecate şi nu îngăduie decât în parte acestor revendicări confuze să pătrundă în conştiinţă şi să se manifeste prin acţiune. Această biruinţă a castităţii nu e, însă, decât o biruinţă aparentă, o biruinţă a lui Pyrus. Încă o victorie ca aceasta şi sunt pierdut, căci imperativul iubirii nu se lasă legat, violentat, iubirea prigonită nu e moartă, trăieşte în adâncul tainei ei, continuă să tindă spre împlinire, rupe cercul magic al castităţii şi reapare – deşi sub o înfăţişare schimbată şi de nerecunoscut.</em></p>
<div id="attachment_10641" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10641" class="size-full wp-image-10641" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/mann-t.jpg" alt="" width="564" height="725" /><p id="caption-attachment-10641" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p><strong>LecÈia lui Thomas Mann e simplă</strong>: ViaÈa înseamnă urcuÈ Èi neistovită creÈtere. Acolo sus, aerul se rarefiază, dar, oricât de năucit ai fi, trebuie să continui mereu a-Èi pune întrebări, până ajungi în punctul în care vârful cel mai greu de atins capătă cea mai profundă adâncime, pentru că numai aÈa poÈi coborî în tine Soarele înălÈimilor.</p>
<p>Cu alte cuvinte: <strong><em>Pacea dintre realitate şi gând a fost întotdeauna greu de încheiat</em></strong> (dar niciodată imposibilă n.n).</p>
<p> ;</p>
<p>CitiÈi Èi despre <strong><a href="https://bel-esprit.ro/rudyard-kipling-sa-ai-curajul-sa-spui-da/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Rudyard Kipling&#8230;</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 30 30"><path d="M26.37,26l-8.795-12.822l0.015,0.012L25.52,4h-2.65l-6.46,7.48L11.28,4H4.33l8.211,11.971L12.54,15.97L3.88,26h2.65 l7.182-8.322L19.42,26H26.37z M10.23,6l12.34,18h-2.1L8.12,6H10.23z" /></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:c&#111;&#110;&#099;u&#114;&#115;ra&#100;&#117;&#115;&#116;a&#110;ca&#064;y&#097;&#104;o&#111;.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>