Năvalnic. Un zeu dezlănțuit pe scenă.

”Nu voi fi un rock star, voi fi o legendă.”

Freddie Mercury, recunoscut universal ca unul dintre cei mai mari interpreți din istoria muzicii rock, a trăit viața unei flacări care a ars doar atât cât să-și respecte promisiunea de a deveni „o legendă”.

Dacă i-am privi viața prin intermediul unora dintre cele mai memorabile citate Freddie Mercury, am împărți vraja în bucăți mai mici, ca să-i mângâiem amintirea cu încântarea ce nu și-a știrbit uluiala.

Despre copilărie

Freddie Mercury s-a născut Farrokh Bulsara, la 5 septembrie 1946, în Zanzibar, care făcea atunci parte din Commonwealth, iar azi din Tanzania. Tatăl său, Bomi, lucra ca funcționar public pentru guvern, astfel că familia sa trăia în condiții privilegiate față de restul populației de pe insulă.

„Părinții mei erau foarte stricți. Au crezut că internatul îmi va face bine. Deci, când aveam vreo șapte ani, am fost trimis într-unul în India pentru o vreme ”, și-a amintit Mercury. „Acel fundal m-a ajutat foarte mult, pentru că m-a învățat să mă descurc de la o vârstă fragedă și să fiu responsabil. A fost o revoltă a unei educații, care pare să fi funcționat, cred.”

Mama sa, Jer Bulsara, s-a asigurat că Freddie va lua lecții de pian în timpul petrecut la St Peter’s School, lângă Bombay. “Freddie era foarte timid, dar în același timp era născut pentru a face show”, declara unul dintre foștii săi colegi. Atunci când cânta, copilul se transforma într-o cu totul altă persoană.

S-a născut cu patru dinți în plus, lucru care i-a deformat fizionomia – avea porecla “Bucky” -, dar i-a asigurat un registru vocal colosal.

Școala de artă

În 1964, Mercury și familia sa au părăsit Zanzibar-ul pentru a scăpa de violența momentului și s-au mutat la Feltham, în Middlesex. La 20 de ani, tânărul a început studiile de artă și design grafic.

„M-am dus la Ealing Art School, la Londra, anul după plecarea lui Pete Townshend. Muzica era o linie secundară la tot ceea ce făceam, iar școala a fost un teren fertil pentru muzicieni. Mi-am luat diploma și apoi m-am gândit să-i dau o șansă ca artist independent. Am făcut-o câteva luni, dar apoi m-am gândit: Doamne, am făcut destul. Interesul pur și simplu nu era acolo.”

După absolvirea în 1969, Freddie s-a alăturat unei serii de trupe și a vândut haine la mâna a doua pe piața Kensington.

Primele zile ale ”Queen”

Viața lui Freddie Mercury s-a schimbat în momentul în care i-a cunoscut pe bateristul Roger Taylor și pe chitaristul Brian May, muzicienii alături de care urma să formeze una dintre cele mai de succes formații rock din toate timpurile. În aprilie 1970, el a făcut echipă cu cei doi pentru a deveni solistul trupei acestora, Smile. De-acolo a evoluat ”Queen”, iar John Deacon li s-a alăturat în iulie 1971.

În această perioadă a renunțat de tot la numele său, devenind Freddie Mercury. “Cred că schimbarea numelui semnifică asumarea unui nou destin. L-a ajutat să fie persoana care și-a dorit să fie. Bulsara era încă undeva acolo, însă pentru public avea să fie un personaj diferit –  un zeu”, spunea Brian May.

„Am gândit din timp numele Queen. Nu ar fi putut fi King; nu are aceași coroană sau aură precum Queen. Era un nume foarte regal și părea splendid. E puternic, universal și imediat. Avea mult potențial vizual și era deschis la tot felul de interpretări. Simt că numele Queen se potrivea, de fapt, acelei perioade. Era grandios, foarte pompos, cu tot felul de conotații. A însemnat atât de mult. Nu era doar o etichetă precisă. Cu siguranță am fost conștient de conotațiile homosexuale, dar aceasta a fost doar o fațetă.”

 Bohemian Rhapsody

După trei albume apreciate – Queen (1973), Queen II și Sheer Heart Attack (ambele din 1974) – Queen a devenit un fenomen internațional cu albumul din 1975, A Night At The Opera, care conținea capodopera de șase minute „Bohemian Rhapsody”.

Mercury, care a spus că „aproape a respins piesa”, a declarat că single-ul, care a fost lansat pe 31 octombrie în acel an, a marcat un moment decisiv.

„Atunci fost, într-adevăr, când vulcanul Queen a erupt, când brusc a lovit – bang!” 

Queen – regina video

Pe lângă celebrul videoclip pentru „Bohemian Rhapsody”, Queen a creat câteva videoclipuri memorabile de-a lungul anilor 70 și 80, inclusiv cel pentru „I Want To Break Free”, de pe albumul The Works din 1984, în care s-au îmbrăcat ca femei într-un casă suburbană, pentru a parodia telenovela britanică ”Coronation Street”.

„Videoclipul a șocat destul de mulți oameni, pentru că au crezut că nu avem acel element distractiv. Am intrat atât de ușor în rolurile noastre. Dumnezeule! Cred că acesta este unul dintre cele mai bune videoclipuri de până acum. De fapt, încă mă face să chicotesc de fiecare dată când îl văd și l-am văzut de multe ori. Mă bucur că am făcut-o.”

Live Aid a clătinat lumea

Spectacolul Queen’s Live Aid pe stadionul Wembley, pe 13 iulie 1985, nu a intrat în istorie doar ca eveniment reper al momentului, ci ca cel mai bun show live din toate timpurile. A fost o realizare cu totul excepțională, semnificativă pentru trupă.

„În ceea ce mă privește, o fac din mândrie. Este ceva de care să fiu mândru: că sunt de fapt cu toți „Biggies” – toate cele mai mari stele – și că pot face ceva care merită. Da, sunt mândru mai mult decât orice.„

Mary Austin, ”Love of my life”

În momentul în a cerut-o în căsătorie pe Mary Austin, o tânără cu care îi făcuse cunoștință May, viața lui Freddie a luat o întorsătură oarecum ciudată față de cursul de până atunci. Mary era angajata unui butic din Londra pe care Freddie l-a vizitat de zeci de ori până să aibă curaj s-o invite în oraș.

Fata era fascinată de Freddie. “Nu mai întâlnisem pe nimeni ca el. Era foarte încrezător, îmi plăcea de el”.

În decembrie 1973, la cinci luni de la lansarea albumului de debut al trupei Queen, Freddie a cerut-o pe Mary Austin de soție.

“Când aveam 23 de ani, mi-a dat o cutie mare în ziua de Crăciun. Înăuntru era o altă cutie, apoi alta, și alta și tot așa. Era ca unul dintre jocurile lui amuzante. În final, am găsit în ultima cutie un inel de jad. Am rămas fără cuvinte, nu mă așteptam deloc”, a spus Mary.

Pe măsură ce faima trupei creștea, iar el devenea o stea internațională, logodna nu părea să mai ajungă la căsătorie. Mary îl bănuia de o aventură cu o altă femeie, până în momentul în care el i-a spus adevărul despre orientarea sa sexuală. “Nu o să uit niciodată clipa aia. Fiind un pic naivă, mi-a luat mai mult să văd adevărul”, a povestit Austin, căreia Freddie i-a mărturisit că e “bisexual”. “Nu, Freddie, nu cred că ești bisexual, cred că ești homosexual”, i-a răspuns ea.

Au rămas apropiați în continuare, el i-a cumpărat un apartament în apropierea casei sale, așa că Mary Austin a rămas parte din viața lui.

”Toate iubirile mele m-au întrebat de ce nu o pot înlocui pe Mary Austin, dar pur şi simplu este imposibil. Singurul prieten pe care îl am este Mary şi nu vreau pe altcineva. Pentru mine, ea a fost precum o soţie. Pentru mine, relaţia cu ea a fost precum o căsătorie. Credem unul în celălalt şi asta este suficient pentru mine.”

„We Are The Champions” a fost versiunea sa de „My Way”

„We Are The Champions” a devenit unul dintre cele mai de succes imnuri rock din toate timpurile, iar Mercury a glumit că este versiunea sa de „My Way„.

„We Are The Champions este cea mai egocentrică și arogantă melodie pe care am scris-o vreodată. M-am gândit la fotbal când l-am scris. Am vrut un cântec de participare, ceva de care fanii să se poată agăța. A avut drept scop masele. Am vrut să scriu ceva la care toată lumea să poată cânta, ca un cântec de fotbal. Și, în același timp, m-am gândit că ar fi frumos să ai o piesă câștigătoare destinată tuturor. A funcționat un deliciu.”

Succesul ca artist solo

Anii 80 au constituit un alt deceniu de mari reușite pentru Queen – cu albume de succes, inclusiv A Kind Of Magic – și au marcat, de asemenea, o înflorire creativă a lui Mercury ca artist solo.

În 1986, a lansat albumul Mr Bad Guy.

„Am fost întotdeauna dornic să fac un album solo. Am vrut doar să fie momentul și locul potrivit, astfel încât să pot lucra corect la melodiile pe care am vrut să le fac înainte să îmbătrânesc prea mult. Am avut o mulțime de idei care au izbucnit pentru a ieși și au existat o mulțime de teritorii muzicale pe care am vrut să le explorez, pe care chiar nu le-aș putea face în Queen. ”

A urmat în 1988 albumul Barcelona, o colaborare cu soprana Montserrat Caballé, iar la finalul lui ’91, după înregistrarea celui de-al 14-lea album al trupei, Innuendo, Freddie s-a retras din muzică.

Boala era într-un stadiu avansat, însă prefera să nu vorbească niciodată despre asta. “Ne proteja și nu aducea boala în discuție”, își amintește mama lui.

”Oamenii mă întreabă întotdeauna ce semnifică versurile mele. Ei bine, o să vă spun ceea ce v-ar spune orice poet amabil dacă aţi îndrăzni să-i cereţi să-şi analizeze creaţiile: dacă îl vedeţi, dragilor, atunci e acolo.”

Ei bine, te ”vedem”, Freddie, și azi!

foto tumblr.com

Citește și I was born to love you