<h1><strong>Despre somn, numai de bine. </strong></h1>
<p>Ètim deja că oamenii ar muri mai repede din cauza lipsei de somn decât de foame, pentru că, în timpul somnului, celulele se regenerează, iar corpul nostru începe să producă hormoni importanţi, că insomnia micÈorează creierul Èi poate cauza o creştere în greutate de aproximativ 900 grame pe săptămână… SimÈim efectele somnului cu o mai mare satisfacÈie decât alte activităÈi, pentru că el estompează Èi chiar produce detaÈarea de stările negative, acÈionând ca un paliativ cu efecte garantate. Stăpânim teoria despre beneficiile somnului Èi am vrea să profităm cât mai mult de ele, pentru că vrem să fim fericiÈi, iar asta nu se poate traduce decât printr-un echilibru între trup Èi minte. Dar practica? Ce se întâmplă cu noi de suntem din ce în ce mai triÈti, mai depresivi, mai apatici, mai devitalizaÈi? Nu putem spune precum<strong> Edgar Allan Poe:</strong> „Somnul – acele infime crâmpeie de moarte. Cât le detest!”, pentru că în locul poeziei, în existenÈa precipitată a secolului nostru se întinde tot mai mult proza, Èi măcar aceea de ar fi de calitate. S-a comprimat timpul, o dată cu el Èi Èansa noastră la relaxare.</p>
<h4 style="text-align: center;"><strong><a href="https://www.daysoftheyear.com/days/world-sleep-day/" target="_blank" rel="noopener">Ziua Mondială a Somnului</a> este celebrată în 15 martie.</strong></h4>
<p><img class="alignleft size-full wp-image-5217" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/2f03179bc98507d4428f222770b8dfaf.jpg" alt="" width="564" height="805" /></p>
<p>Spectacolul străzii devine, pe zile ce trece, tot mai sumbru, pentru că oamenii au uitat să zâmbească. AdolescenÈii pe care îi văd zi de zi se plâng tot mai mult că sunt obosiÈi. Oamenii se preling pe străzi ca niÈte umbre congestionate. M-am întâlnit zilele trecute cu o thailandeză, care m-a întrebat Èocată: ”<em>De ce la voi sunt oamenii atât de triÈti? De ce se uită mereu în jos Èi sunt atât de palizi?</em>”. Mi-am întrebat prietenii Èi brusc, mi-am amintit de mine. Adorm abia după miezul nopÈii, mă trezesc invariabil în jurul orelor 3-4, apoi la 6 dimineaÈa… Ziua curge greu, în momentele de răgaz visez la somn, atunci când nu adorm din picioare. Unde mai punem că vine Èi primăvaraîn curând, cu astenia ei cu tot…</p>
<p>AÈa că să vedem ce spun specialiÈtii, că tot e 1 noaptea Èi e timp pentru citit… ”Insomnia afectează aproape jumătate din adulÈii din Statele Unite de mai bine de 60 de ani.”, Èi chiar aveam impresia că ei sunt foarte liniÈtiÈi… ”Peste 1 milion de români suferă de tulburări ale somnului, dintre care doar aproximativ 5000 sunt diagnosticaţi.” Cauze?</p>
<p><img class="alignleft size-full wp-image-5218" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/2b1bb0d1fe7dfb8d4de2ccf6eef8f231.jpg" alt="" width="564" height="798" /></p>
<p>Cu excepÈia cazului în care anumite afecÈiuni medicale sau medicamente sunt cauza nemulÈumirii, cel mai comun vinovat este anxietatea, spune <strong>Lisa Meltzer,</strong> specialist. “Dacă eÈti anxios Èi îngrijorat, este foarte dificil să te relaxezi Èi să adormi. Când nu dormi bine, vei fi mai anxios Èi îÈi va fi mai dificil să îÈi controlezi emoÈiile.”</p>
<p>Èi totuÈi, ce e de făcut dacă intenÈionăm, ca tot omul normal, să adormim îndată ce ne punem în pat? Spicuiesc din câteva articole, semnate de specialiÈti, care ne indică inclusiv tehnici de relaxare, exerciÈii de distragere a atenÈiei Èi multe modalităÈi de a-Èi pregăti corpul pentru somn.</p>
<h4><strong>ForÈează-te să rămâi treaz</strong></h4>
<p>Există ceva pentru care psihologia inversă nu este bună? În acest caz, poate ameliora anxietatea excesivă. Un mic studiu efectuat la Universitatea din Glasgow a constatat că insomniaci care au fost instruiÈi să stea în pat Èi să încerce să rămână treji cu ochii deschiÈi au adormit mai repede decât cei care au fost puÈi să adoarmă fără această “intenÈie paradoxală”. Primii au adormit mai uÈor Èi au prezentat mai puÈină anxietate în ceea ce priveÈte somnul.</p>
<p>“Întotdeauna le spun oamenilor, somnul este singurul lucru din viaÈă în care cu cât încerci mai mult Èi cu cât lucrezi mai mult la el, cu atât este mai probabil că vei eÈua”, spune Meltzer. “Psihologia inversă nu este o soluÈie pe termen lung, dar poate ajuta.”</p>
<p><strong>Ridică-te Èi fă ceva timp de 10 minute</strong></p>
<p>“Dacă te trezeÈti noaptea Èi nu te poÈi întoarce la culcare în 15 minute, ieÈi din pat Èi fă o activitate care îÈi solicită intelectul Èi corpul, ca un puzzle sau o carte de colorat”, spune Richard Wiseman, profesor de psihologie. “Stai departe de televizor Èi ecrane digitale; lumina albastră s-a dovedit a suprima melatonina, un hormon care provoacă somn. “Cheia este să eviÈi asocierea patului cu trezirea”, spune Wiseman într-un videoclip, sugestiv intitulat “59 de secunde”.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>“Aceasta este o teorie de control a stimulilor”, spune Meltzer. “Totul în viaÈă are o valoare stimulantă, chiar Èi patul tău”, deci corpul tău ar trebui să recunoască faptul că statul în pat înseamnă că e timpulul pentru somn. “Pentru a oferi patului acea valoare, singurele lucruri pe care ar trebui să le faci în el sunt somnul Èi sexul”, explică ea. “A ieÈi din pat dacă nu poÈi dormi este foarte greu, dar, de asemenea, foarte important. Dacă petreci 10 ore în pat, dar dormi doar 6, este foarte rău. Patul devine un loc pentru gândire, îngrijorare, uitat la televizor, nu pentru somn.”</p>
<h4><strong> Ascunde-</strong><strong>Èi ceasul</strong></h4>
<p>Încercând să adormi, urmăreÈti cum minutele trec… Èi se pare familiar scenariul? Fă-Èi o favoare: ascunde ceasul. Verificarea constantă a timpului măreÈte doar stresul, ceea ce face mai dificilă reducerea presiunii pe care o pui pe sistemul tău nervos. “Dacă te uiÈi la ceas, creÈte stresul Èi îÈi faci griji că nu adormi”, spune Meltzer.</p>
<p><img class="alignleft size-full wp-image-5219" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/b3d30be8d8cf4d5baa561a9f1463dc52.jpg" alt="" width="564" height="554" /></p>
<h4><strong>RăcoreÈte-Èi camera</strong></h4>
<p>Ètiai că temperatura interioară a corpului este un element integrat în reglarea ceasului biologic? Când adormi, temperatura corpului scade uÈor, lucru pe care unii experÈi cred că ajută de fapt, conform Harvard Medical School. FundaÈia National Sleep recomandă o temperatură a dormitorului de 60 până la 67 de grade F (16-17 grade Celsius!) pentru cele mai bune condiÈii de somn.</p>
<p>“Secretul este un dormitor răcoros, întunecos Èi confortabil”, spune Meltzer. “Întunericul transmite creierului că ai nevoie de melatonină, care spune ceasului interior că este timpul să dormi. Melatonina răceÈte temperatura internă a corpului, care atinge punctul său cel mai scăzut între 2 Èi 4 dimineaÈa.”</p>
<p><strong>Fă un duÈ cald înainte de culcare</strong></p>
<p>Încălzirea corpului cu un duÈ fierbinte cu o oră înainte de culcare Èi apoi trecerea în aer mai rece va face ca temperatura corpului să scadă mai repede. Studiile arată că această scădere rapidă a temperaturii încetineÈte metabolismul mai rapid Èi pregăteÈte corpul pentru somn. <strong>“DuÈurile pot fi, de asemenea, foarte relaxante, astfel încât ajută Èi ele”</strong>, spune Meltzer.</p>
<p><strong>CitiÈi continuarea</strong> acestui articol pe Catchy.ro, accesând link-ul <a href="https://www.catchy.ro/despre-somn-numai-de-bine/126723" target="_blank" rel="noopener">aici.</a></p>
<p><strong>FYY:</strong></p>
<p>Somnul este o parte esenÈială a vieÈii noastre, iar cercetările ÈtiinÈifice Èi psihologice au descoperit numeroase curiozităÈi fascinante despre el. Iată câteva dintre cele mai interesante aspecte experimentate ÈtiinÈific Èi psihologic:</p>
<ol>
<li><strong>Paralizia în timpul somnului REM</strong>: În timpul fazei de somn REM (Rapid Eye Movement), corpul intră într-o stare de paralizie temporară cunoscută sub numele de atonie REM. Acest mecanism previne acÈiunile fizice ale viselor, protejându-ne astfel să nu ne rănim în timp ce visăm.</li>
<li><strong>Visarea Èi procesarea emoÈiilor</strong>: Studiile arată că visarea joacă un rol important în procesarea emoÈiilor Èi a experienÈelor din timpul zilei. În timpul somnului REM, când visăm cel mai mult, creierul nostru lucrează la consolidarea amintirilor emoÈionale, ajutându-ne să ne gestionăm sentimentele Èi stresul.</li>
<li><strong>Deprivarea de somn Èi efectele asupra creierului</strong>: Experimentele au demonstrat că lipsa somnului poate avea efecte semnificative asupra funcÈiilor cognitive, inclusiv asupra memoriei, atenÈiei Èi luării deciziilor. Deprivarea de somn afectează, de asemenea, zonele creierului responsabile de controlul emoÈional, crescând sensibilitatea la stres Èi emoÈiile negative.</li>
<li><strong>Somnul Èi învăÈarea</strong>: Somnul joacă un rol crucial în consolidarea memoriei Èi îmbunătăÈirea învăÈării. În timpul somnului, conexiunile între neuroni se întăresc, facilitând astfel transferul informaÈiilor din memoria pe termen scurt în cea pe termen lung.</li>
<li><strong>Fazele somnului Èi funcÈiile lor</strong>: Somnul nu este un proces uniform, ci este împărÈit în mai multe faze, fiecare cu funcÈii specifice. Fazele non-REM sunt esenÈiale pentru refacerea fizică, în timp ce faza REM este asociată cu procesarea emoÈiilor Èi consolidarea memoriei.</li>
<li><strong>Microvise Èi ”naps”-uri</strong>: Studiile sugerează că chiar Èi perioade scurte de somn, cunoscute sub numele de naps-uri sau microvise, pot îmbunătăÈi performanÈa cognitivă Èi starea de alertă. Aceste pauze scurte de somn pot fi deosebit de benefice pentru consolidarea memoriei Èi revitalizarea funcÈiei cognitive.</li>
<li><strong>InfluenÈa luminii asupra somnului</strong>: Expunerea la lumină, în special la lumina albastră emisă de ecranele electronice, poate perturba producÈia de melatonină, un hormon esenÈial pentru reglarea ciclului somn-veghe. Prin urmare, utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare poate afecta calitatea somnului.</li>
</ol>
<p>Aceste curiozităÈi despre somn evidenÈiază complexitatea Èi importanÈa somnului pentru sănătatea noastră fizică Èi mentală. ÎnÈelegerea mecanismelor Èi efectelor somnului ne poate ajuta să adoptăm obiceiuri mai sănătoase de somn Èi să îmbunătăÈim calitatea vieÈii noastre.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 30 30"><path d="M26.37,26l-8.795-12.822l0.015,0.012L25.52,4h-2.65l-6.46,7.48L11.28,4H4.33l8.211,11.971L12.54,15.97L3.88,26h2.65 l7.182-8.322L19.42,26H26.37z M10.23,6l12.34,18h-2.1L8.12,6H10.23z" /></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:co&#110;&#099;u&#114;&#115;&#114;a&#100;&#117;s&#116;anca&#064;&#121;&#097;hoo.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>