<h2><strong>Singurătate Èi vacuitatea sinelui</strong></h2>
<p>DeÈi, prima impresie ar fi că singurătatea e o adâncire în sine, nu e decât o liniÈtire Èi purificare după o perioadă de zgomot Èi zbucium, de tracasare Èi solicitări ingrate Èi nesuferite. Pe termen lung, însă, sigurătatea e calea ieÈirii din sine. Pustnicii se leapădă încet, încet de sentimentul sinelui, desprinderea de lume nu e deloc împlântare într-o identitate proprie, căci sinele nu se poate manifesta într-un mod coerent Èi consistent decât într-o relaÈie concretă, într-un context social.</p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/ce/04/dd/ce04ddcc902583df828b803d1c6e8cfe.jpg" alt="Inspiring! Enjoy the digital collages realised by the “visual supplier” artist Viet Huynh." /></p>
<p><strong>Sigurtătatea e primul Èi cel mai la îndemână focar de irealitate Èi virtualitate.</strong> Dacă eÈti lucid îÈi dai seama că nu eÈti mai nimic din ce îÈi trece prin minte, că transpunerea imaginară în diverse îÈi produce doar un fals sentiment al identităÈii. Nu suntem ce ne imaginăm, nu suntem ce ne trece prin minte. Nu suntem vânători doar pentru că ne închipuim cu arcul pe umeri, nu suntem patinatori doar pentru că visăm patinând. Nu suntem morali doar pentru că putem concepe principii morale. Nu suntem buni pentru că aspirăm să fim buni.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Acel ”selfie-trucat” manipulează ceva mai mult decât simple aparenÈe vizuale: începe cu gândurile cele mai inofensive, aparent, despre noi înÈine.</strong></em></p>
<p>În fond, însă, suntem ceea ce dovedim în relaÈii, nu ce ne închipuim/ dorim. De aici derivă expresia englezească ”wishful thinking”.</p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/45/51/37/4551375fe2c6a518022b0c255c3878b6.jpg" alt="Inspiring! Enjoy the digital collages realised by the “visual supplier” artist Viet Huynh." /></p>
<p><strong>Sinele -de-singurătate e de fapt cel fals. </strong> Fuga în pustie e o fugă de identitatea proprie, un refuz al ei. Această alegere radicală anulează complet faptul de a fi cumva, cineva, căci dispare Èi relaÈia cu lumea. În schimb,în singurătatea de colÈ de realitate, lumea imaginată e o fantasmă Èi relaÈiile sinelui cu ea unele inventate.</p>
<p style="text-align: center;"><em> <strong>Marile mistificări se petrec în virtual, în antecamera realităÈii.</strong></em></p>
<p>Da, te retragi trei zile să te scuturi, să te primeneÈti, să îÈi încarci bateriile, hai trei luni, hai un an, cât te reinventezi. Dar refuzul relaÈionării concrete lumea e anulare de sine, inevitabil, către asta conduce conduce&#8230;</p>
<p>Cu vârsta mi-a devenit tot mai greu să mă identific cu avatarurile Èi formele singurătăÈii. Îmi pare că mintea mea e o fotografie cu o mulÈime frenetică din care cu greu reuÈesc să încercuiesc un chip pe care să îl pot numi al meu.</p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/d1/b4/91/d1b49142d2a268e92c880aed44db5179.jpg" alt="Intricate Studies – BOOOOOOOM! – CREATE * INSPIRE * COMMUNITY * ART * DESIGN * MUSIC * FILM * PHOTO * PROJECTS" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p> ;</p>
<p>Mintea artistului e o gelatină oricum, capacităÈile lui de transpunere sunt mari, imaginaÈia sa e vastă Èi miÈcările sufletului agile. ArtiÈtii sunt antrenaÈi să se ”identifice” cu ceea ce invocă, dar tocmai graÈie acestei uriaÈe capacităÈi empatice devin Èi mai conÈtienÈi că nu sunt ceea ce simt, ceea ce gândesc, ceea ce cred la un moment dat.</p>
<p>Mi-e din ce în ce mai greu să pricep cum pot unii să îÈi ia în serios gândirea într-atât încât să îÈi pună ancora sufletească în ea&#8230; Cu simÈirea e mai de înÈeles, căci ea are mai multă putere asupra stării de confort Èi de bine&#8230; sau de rău. Dar ideile sunt ale nimănui.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Mintea mea e o cameră cu lumină difuză, ticsită ca o consignaÈie de obiecte uzate, pierdute sau lăsate de alÈii ostentativ. Din toate acestea a mea e o rotiÈă minusculă, un mecanism de ceas (din argint, poate?). </strong> </em></p>
<p>Singurătatea ne destramă, ne anulează, devenim una cu lumea, cu oricine. Scrisul de asemenea e o ieÈire din sine. Azi sunt o prostituată din Taiwan mâine o nemâncată din Dorohoi. Nu poÈi avea o biografie reală Èi o identitate interioară clară dacă nu trăiÈti nimic concret, dacă ceea ce numeÈti viaÈa proprie nu e cu nimic mai tangibilă decât viaÈa unui jupuitor de piei din zorii erei industriale.</p>
<p><strong>SubstanÈa lumii interioare poate lua orice formă, e o magmă modelabilă&#8230; Singurătatea ne anulează.</strong></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Nu existăm cu adevărat decât în doi sau mai mulÈi.</strong></em></p>
<p>Identitatea e ca o mânuÈă cu două feÈe. Ea trebuie confirmată Èi din afară nu doar resimÈită sau postulată din interior, trebuie recunoscută Èi de alt for subiectiv. De aceea am spus mereu că e o pretenÈie absurdă din partea unui domn să fie numt <em>doamnă</em> doar pentru că aÈa se simte el&#8230; Trebuie să consimt Èi eu, trebuie ca reperele mele să îl recomande ca atare, e necesar că identitatea lui reală să corespundă noÈiunii mele de ”doamnă”. Dacă nu, am puteri depline asupra a gândirii Èi limbajului propriu (argumentul lui J. Peterson), nu mă poate obliga să îmi schimb referenÈialul.</p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/87/d7/20/87d720812c307e78ae0bc2002ea81bd4.jpg" alt="Collage of an elephant in the rain" width="449" height="696" /></p>
<p><span style="color: #000000;">Nu avem nici o identitate în singurătate&#8230; tocmai asta e durerea din care ÈâÈneÈte noianul de pretenÈii ale contemporanilor. Doar atunci când imaginea de sine corespunde cu imaginea altuia despre noi putem spune că suntem ceva, cumva, altminteri suntem doar aspiraÈi la un chip, trăim cu o simplă imagine neconfirmată.</span></p>
<p>CitiÈi Èi despre <a href="https://bel-esprit.ro/emil-botta-poet-al-viziunilor-crepusculare-emil-botta/?fbclid=IwAR1yHNqxC6pbfz5fpyTI9sWRbMX3ULyoMgpa0u6ENrzu-Y7Wki6XuWywnBw" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>Emil Botta</strong></a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:f&#105;&#108;o&#122;&#111;fie&#064;&#103;&#109;a&#105;l&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Singurătate și vacuitatea sinelui
