<p>„Sigmund Freud e inepuizabil&#8230;”, poate fi contestat acest adevăr?</p>
<p>Ideile sale au revoluÈionat psihologia modernă, punând bazele psihanalizei Èi stabilind direcÈiile ei de sondare a psihicului uman. Multe dintre teoriile sale sunt însă controversate până în ziua de astăzi.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-9692" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/a28b70751eb8ded37c243a95ee05d07a.jpg" alt="tumblr.com" width="563" height="656" /></p>
<p>Opiniile lui Freud despre femei, de exemplu, sunt considerate misogine, deÈi a afirmat în nenumărate rânduri că acestea ar putea deveni foarte buni psihologi. El se gândea la femei ca având mai multe nevoi din punct de vedere emoÈional, fiind mult mai predispuse la nevroze Èi isterie decât bărbaÈii. Unele dintre teoriile pe care le-a formulat pentru a explica aceste observaÈii personale par a fi complet absurde pentru noi, mai ales puse în raport cu progresul psihologic din zilele noastre. Teoria lui Freud despre cum a apărut Èesutul este un exemplu perfect.</p>
<p><strong>De ce au femeile o nevoie atât de mare de atenÈie?</strong> De ce se preocupă, uneori excesiv, de aparenÈele fizice? Ei bine, în opinia lui Freud, aceste aspecte se datorează faptului că femeile s-au născut cu o „deficienÈă genitală&#8217;”. În ziua de astăzi, când filozofia chinezească daoistă, care pune un foarte mare accent pe completarea reciprocă între sexe Èi care este foarte populară, aproape unanim acceptată, pare foarte absurd să priveÈti lipsa penisului la fiinÈele de sex feminin ca o &#8221;deficienÈă&#8221;. Dar aceasta era gândirea lui Freud. Femeile nu au penis, în concluzie sunt inferioare. Èi suferă de un adevărat complex, numit „penis envy”.</p>
<p><img class=" wp-image-9693 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/e3b5ef3cc080ca09b2ded25a54217b7c.jpg" alt="tumblr.com" width="345" height="450" /></p>
<p>Dar să continuăm.</p>
<p>Doktor Freud ne spune că <strong>sexualitatea</strong> este slăbiciunea tuturor &#8211; Èi puterea, în acelaÈi timp: sexul este principalul factor motivaÈional Èi numitorul nostru comun. Chiar Èi cei mai prudenÈi, mai puritani indivizi luptă din greu să-Èi suprime apetitul sexual (libidoul) Èi să-Èi controleze cât mai mult modul de exprimare a acestei tentaÈii. Ca exemplu, am putea să ne uităm către scandalurile care au zguduit din temelii Vaticanul Èi bisericile fundamentaliste. Freud a analizat acest conflict interior prezent atât la femei cât Èi la bărbaÈi în Viena epocii victoriene, făcând observaÈiile respective. Èi totuÈi, rolul activităÈii sexuale nu poate fi ignorat, el echilibrând, după cum s-a dovedit ÈtiinÈific, metabolismul Èi balanÈa noastră psihică.</p>
<p>Fiecare parte a corpului noastre are o anumită<strong> sensibilitate erotogenă</strong>. Freud a intuit Èi a exprimat faptul că fiinÈele umane se nasc cu ele, observând comportamentul bebeluÈilor în timpul alăptării: „Cei care au observat expresia de bine Èi de saÈietate pe care o exprimă faÈa zâmbitoare Èi gata să adoarmă a bebeluÈilor vor fi observat asemănarea cu expresia de satisfacÈie pe care o dă împlinirea unui act sexual între doi oameni care se iubesc”. Promovând ideea că orice parte a corpului are un potenÈial erotogen, Freud a întâlnit scepticismul, dar Èi opiniile contrare ale multora, Èi probabil că Èi în ziua de astăzi oamenii nu stăpânesc îndestul cunoaÈterea propriului corp.</p>
<p><strong>Homosexualitatea</strong> (subiect fierbinte <em>ever since!) </em>nu este o boală mintală: Freud a observat că oamenii de această orientare sexuală, tabuizată de societate, se disting adeseori printr-o înzestrare intelectuală deosebită Èi printr-o cultură etică profundă. În 1930, el a semnat o declaraÈie publică pentru a împiedica o lege care incrimina homosexualitatea, iar într-o scrisoare adresată unei mame care îÈi dorea să-Èi vindece fiul de această anormalitate, să-i zicem aÈa, a declarat: „Homosexualitatea nu este un avantaj, asta cu siguranÈă, dar nici nu e ceva de care să te ruÈinezi, nefiind un viciu sau o degradare; ea nu poate fi clasificată ca boală.”. Asta se întâmpla în 1935. Fără a mai pomeni istoricul acestei perspective asupra homosexualităÈii ca boală mintală, amintim doar că în 1973, <strong>American Psychiatric Association</strong> (APA) a realizat un sondaj în urma căruia 5,854 psihiatri au votat pentru scoaterea ei în afara listei DSM (the American Classifcation of Mental Disorders), în timp ce 3,810 au votat pentru menÈinerea ei.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-9694" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/f2a99d1359b7457312e040dfab5d14c3.jpg" alt="tumblr.com" width="564" height="437" /></p>
<p><strong>Toate relaÈiile de iubire conÈin sentimente ambivalente: </strong>una dintre observaÈiile studiilor freudiene, cu adevărat demne de luat în considerare în analiza relaÈiilor intime sau apropiate. Pe ce se bazează Freud? Pe faptul că, deÈi simÈim conÈtient sentimente de iubire pentru partenerul, părintele, soÈul, copilul nostru, lucrurile nu stau niciodată aÈa cum se văd ele din afară. În lumea subconÈtientului, în adâncimile oricărui fel de ataÈament care implică iubire sau grijă se ascund sentimente, fantezii, idei, complexe, frustrări, care sunt negative, distructive, chiar de invidie sau ură. Freud a susÈinut ideea că această mixtură de iubire Èi ură în relaÈiile apropiate face parte din natura umană Èi nu este în chip necesar patologică. Dar cum poÈi explica asta în cazul relaÈiilor toxice? Rămâne la latitudinea psihologilor să o facă, asta în cazul în care ei înÈiÈi au înÈeles-o.</p>
<p><strong>ÎnvăÈăm să iubim încă din primele relaÈii cu părinÈii sau cu cei care au grijă de noi, </strong>cu alte cuvinte, suntem ceea ce fac alÈii din noi (un articol interesant citiÈi <a href="https://www.catchy.ro/suntem-ceea-ce-fac-altii-din-noi/133163" target="_blank" rel="noopener noreferrer">aici</a>., pentru confirmare). „Harta dragostei” după care ne ghidăm în viaÈă, ceea ce se numeÈte „transfer” în termeni freudieni, este colorată în funcÈie de experienÈele din copilăria timpurie.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Cel ce iubeÈte multe femei – le descoperă. Cel care o iubeÈte doar pe una – descoperă iubirea.”</strong></em></p>
<p>Este evident, în concepÈia lui Freud, dar Èi în studiul experienÈial cotidian, că acei copii care au trăit într-o lipsă de iubire din partea părinÈilor (îndeosebi a celor de sex opus &#8211; dar asta este altă discuÈie), vor deveni adulÈi confuzi, timoraÈi, sau, mai rău, abuzatori emoÈionali în relaÈiile în care se vor implica. Freud a mai observat faptul că atunci când întâlnim un „obiect” asupra căruia ne răsfrângem iubirea, se petrece, de fapt, o „regăsire”a lui. De aici fenomenul pe care îl recunoaÈtem uneori fără prea mare efort că unii oameni îÈi aleg partenerii care le amintesc de mama/tatăl lor. Dacă e rău sau bine, rămâne subiect de discuÈie.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><img class="aligncenter size-full wp-image-9695" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/453a9019ecd8502115a8245319d957d2.jpg" alt="tumblr.com" width="564" height="685" /></p>
<p>&#8222;Ne atrage ce este familiar, iar familiarul nu constă numai în legăturile cu persoanele de referinţă, care este adevărat, reprezintă o bază a dezvoltării umane, ci şi în experienţele ulterioare, în mediul în care individul se dezvoltă, în educaţia pe care o primeşte şi de la terţe persoane, în calitatea interacţiunilor pe care le-a avut ulterior cu alţi oameni, în tiparele de interacţiune pe care le-a dezvoltat, în experienţele prin care a trecut şi în modul în care a învăţat să supravieţuiască. Este totuşi lesne de înţeles că modul în care am interiorizat experienţele anterioare influenţează alegerile viitoare căci facem ceea ce ştim până când învăţăm ceva diferit&#8221;, spune psiholog Erna Constantin, într-un interviu acordat ziarului <a href="https://adevarul.ro/locale/pitesti/nu-intalnim-intamplator-Intalnim-doar-persoane-cunoastem-subconstientul-nostru-citatul-freud-explicat-psiholog-1_5afbfc69df52022f7509a9a1/index.html" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Adevărul.ro.</a></p>
<p><strong>„<em>Noi nu ne întâlnim întâmplător… Noi întâlnim doar acele persoane pe care deja le cunoaÈtem în subconÈtientul nostru.</em>”</strong></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Sigmund Freud</strong></em></p>
<p><strong>Cei pe care îi iubim devin o parte din noi,</strong> spune Freud, Èi e absolut miraculos ce ni se întâmplă, nu-i aÈa? Avem tendinÈa să asimilăm/încorporăm în noi aspecte legate de cei pe care îi iubim, proces care se numeÈte „internalizare”. Expresii ca „jumătatea mea”, „sufletul pereche” amintesc exact de această teorie a conexiunii puternice, uneori definitive, care se produce în straturile intime ale fiinÈei celor care se iubesc.</p>
<p style="text-align: center;">*</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi e superior prin ceva. De aceea încerc să învăÈ câte ceva de la fiecare.”</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Sigmund Freud</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">*</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-9696" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/36f8c7a4e78736151f70fc5d91650e9e.jpg" alt="tumblr.com" width="670" height="354" /></p>
<p>Teroia sa despre <strong>paranoia</strong> este, de asemenea, foarte interesantă.</p>
<p><strong>Paranoia</strong> este un simptom destul de răspândit care semnalează îmbolnăvirea psihică, cât Èi o boală în sine. Freud însă nu a dorit să o lase doar la acest nivel. Teoria sa sugerează că paranoia poate fi Èi un simptom al unor tendinÈe homosexuale reprimate, dar Èi un mecanism de auto-apărare al stimei de sine. Mai târziu, psihologii au demonstrat că nu există nici o legătură între paranoia Èi comportamentul de tip homosexual, ci mai degrabă ea este urmarea unor emoÈii negative care au dominat psihicul victimei în perioada copilăriei.</p>
<p>Din această cauză, teoria aceasta este analizată Èi în prezent, căutându-se toate legăturile posibile dintre această tulburare Èi stima de sine, un subiect foarte dezbătut în zilele noastre.</p>
<p style="text-align: center;">*</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Primul om care a preferat să înjure decât să dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizaÈiei.” </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Sigmund Freud</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">*</p>
<p>La începutul carierei sale, Freud a observat că mulÈi dintre pacienÈii săi care sufereau de &#8222;<strong>nevroze isterice</strong>&#8221; au reprimat amintirile de abuz sexual Èi de traume timpurii. În cele mai multe dintre aceste cazuri, făptaÈul se spunea că este tatăl pacientei. Medicii au fost conÈtienÈi de această plângere, relativ comună în rândul pacienÈilor de sex feminin, dar în acele zile, ei le-au respins în mod universal ca fantezii perverse din partea pacientului. Freud, cu toate acestea, a început să ia în serios cazurile de abuz Èi a ascultat ce au de spus pacientele.</p>
<p>De văzut acest film, cu o distribuÈie de zile mari:</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="pjyP9DjUdVk" title="A Dangerous Method Official Trailer (2011) HD"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=pjyP9DjUdVk"><img src="https://i.ytimg.com/vi/pjyP9DjUdVk/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="A Dangerous Method Official Trailer (2011) HD"></a></amp-youtube></p>
<p>Astfel, el a descoperit legături puternice între anumite afecÈiuni psihice Èi traumele abuzurilor sexuale suferite în copilărie. DeÈi Ètia că va stârni o puternică reacÈie negativă din partea comunităÈii medicale, el a prezentat acest subiect, tabu la acea vreme, Èi nu s-a sfiit să folosească termeni oarte virulenÈi, precum <em>viol</em>, <em>abuz</em>, <em>traumă</em> Èi <em>seducÈie</em>.</p>
<p>Astfel, t<strong>eoria SeducÈiei</strong> rămâne una dintre cele mai controversate declaraÈii ale marelui psiholog.</p>
<p style="text-align: center;">*</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Învaţă repede din greşelile altora, că nu ai timp să le faci tu singur pe toate.” </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Sigmund Freud</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">*</p>
<p><strong>Se spune adesea că râsul este cel mai bun medicament</strong>. Ei bine, nu Freud a inventat teoria descărcării energetice prin râs, dar a încercat să o demonstreze din punct de vedere psihologic. El susÈine că în interiorul creierului se acumulează foarte multă energie. Ei bine, omul a găsit un mod eficace de a descărca această energie, Èi mai ales, a reuÈit să o facă într-un mod plăcut.Râsul. El a susÈinut că prin râs, putem elibera această energie negativă produsă de insatisfacÈiile sexuale Èi de agresivitatea natural-umană într-un mod plăcut, Èi care nu dăunează nimănui.</p>
<p style="text-align: center;">*</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8221;Unicul om cu care să te compari eÈti tu, cel din trecut. Si singurul, fata de care trebuie să fii mai bun eÈti tu, în prezent.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Sigmund Freud</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">*</p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/ce-vrea-de-fapt-o-femeie-scrisoare-catre-dr-freud/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Ce vrea, de fapt, o femeie? Scrisoare către Dr. Freud.</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='David Gurau' src='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/gurau/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">David Gurau</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#100;av&#105;&#100;gu&#114;&#097;u&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;&#111;&#046;&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>