<p style="text-align: left;"><strong>Tudor Arghezi</strong> nu este, structural, un poet liric. Domeniul său e cel al cuvintelor asupra cărora îÈi poate răsfrânge darul de poet-artizan (<em>homo faber</em>), uneori nepoetice, dar cu mare capacitate de a se revigora din punct de vedere semantic.ExerciÈiul lingvistic nu este nici pe departe unul facil, pentru că el „trudeÈte” până la epuizare, în căutarea „slovei de foc” care, îmbrăÈiÈând „slova făurită” se regăsesc într-o nuntă sacră, într-o hierogamie a cuvintelor, în „carte”, după cum sună versurile din cunoscutul poem „Testament” sau chiar, înainte de el, din arta poetică sugestiv Èi profetic intitulată „Rugă de seară”, manifest poetic cu valoare existenÈială:</p>
<p style="text-align: center;">„<em><strong>S</strong><strong><em>ă</em>-mi fie verbul limbă</strong></em><br />
<em><strong>De flăcări ce distrug,</strong></em><br />
<em><strong>Trecînd ca Èerpii cînd se plimbă ;</strong></em><br />
<em><strong>Cuvîntul meu să fie plug.</strong></em><br />
<em><strong>Tu, faÈa solului o schimbă,</strong></em><br />
<em><strong>Lăsînd în urma lui belÈug.</strong></em>”</p>
<p style="text-align: left;">Spunea „<em>vreau cuvântul dur, ca să mi se împiedice în pană</em>” sau „<em>Un cuvînt numeste, alt cuvînt îl pune în miÈcare, un alt cuvînt îi aduce lumina. Un cuvînt cîntăreste un miligram si alt cuvînt poate cîntări greutatea muntelui răsturnat din temelia lui si înecat în patru silabe. Cuvinte fulgi, cuvinte aer, cuvinte metal. Cuvinte întunecate ca grotele si cuvinte limpezi ca izvoarele pornite din ele. Într-un cuvînt se face ziuă si alte cuvinte amurgesc. Cuvintele scapără ca pietrele sau sînt moi ca melcii. Ele te asaltează ca viespile sau te linistesc ca răcoarea; te otrăvesc ca buretii sau te adapă cu roua trandafirie. Chimia aplicată la culori si parfume este o copilărie, comparativ cu magiile foarte vechi, pe care le realizează cuvintele, de la primele cîntece si basme despre dumnezeu si om&#8230;</em>” („Scrisoare cu tibiÈirul”).<br />
Astfel, creatorul are proprietăÈi demiurgice, pentru că „<strong>numai Christ Èi poetul au putut fi răbdaÈi să calce pe mare</strong>”. Cum procedează el, atunci? Ca un restaurator de lumi, prin cuvinte care declanÈează imagini Èi, din supleÈea lor lingvistică, devin, într-un anumit context, producătoare de sensuri profunde, perfect explicabile nu doar mitologic, ci Èi psihanalitic. Un mic exerciÈiu de ceea ce se cheamă de-construcÈie hermeneutică:</p>
<p style="text-align: center;">„<strong style="font-style: italic;">Am luat ceasul de-ntâlnire</strong><br />
<em><strong>Când se tulbură-n fund lacul</strong></em><br />
<em><strong>Şi-n perdeaua lui subţire</strong></em><br />
<em><strong>Îşi petrece steaua acul.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Câtă vreme n-a venit</strong></em><br />
<em><strong>M-am uitat cu dor în zare.</strong></em><br />
<em><strong>Orele şi-au împletit</strong></em><br />
<em><strong>Firul lor cu firul mare.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Şi acum c-o văd venind</strong></em><br />
<em><strong>Pe poteca solitară,</strong></em><br />
<em><strong>De departe, simt un jind</strong></em><br />
<em><strong>Şi-as voi să mi se pară.”</strong></em></p>
<p> „Melancolie”</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_10313" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10313" class="size-full wp-image-10313" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/82b5bcb52de520d680fd3051a2a40bb8.jpg" alt="" width="500" height="333" /><p id="caption-attachment-10313" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p>La prima vedere, versurile anunÈă un pastel erotic, exprimat cu mijloace ale unei imagistici simbolice de-a dreptul fruste: întâlnirea leagă două perspective temporale cu semnificaÈie afectivă, stea, elementele primordiale conturează o cosmogonie erotomorfă în care iubirea devine factor generator, spaÈiul capătă întruchipare edenică (amintind, desigur, de „Lacul” eminescian dar Èi de cel al lui Lamartine), de asemenea, sunt prezente antinomiile funciare universale (terestru-celest, yin Èi yang, principiul masculuin-principiul feminin), ceea ce duce la ideea că dragostea e forÈa care uneÈte contrariile (<em>coincidentia oppositorum</em>). O lectură în cheie de interpretare simbolică, pe substrat mito-poetic, care nu pune probleme lectorului.<br />
Câteva observaÈii însă, pentru lărgirea perspectivei:<br />
&#8211; opÈiunea pentru sememul „ceas”, nu „oră” nu e întâmplătoare: se spune „ceasul al 12-lea”, aÈa încât e vorba despre momentul zero în care lucrurile capătă formă Èi sens, nu e o oră oarecare, în niciun caz în registru uman, ci arhetipal. Refacerea androginului presupune eliberarea de chingile umanului Èi transcende, ca durată metafizică, orice determinare în concret.<br />
&#8211; lacul care „se tulbură” e imaginea subconÈtientului „afectat” de emoÈia întâlnirii (mirajul ei, mai degrabă &#8211; pentru că înseamnă un <em>descensus ad inferos</em>, în infernul Èi nedeterminarea din noi, sediul trăirilor sublime, purificate, esenÈializate). Nu poate fi explicată în termeni comuni, mai degrabă se pune problema unei experienÈe extatice;<br />
&#8211; tulburarea „în fundul lacului” accentuează profunzimea sentimentului erotic, capabil să ajungă în spaÈiile ultime ale sufletului, care se spiritualizează treptat (ceasul produce tulburarea care e văzută procesual, într-o dinamică infailibilă &#8211; dar pare cunoscută, dintr-o experienÈă anterioară, atavică &#8211; de aceea propuneam simbolistica androginului &#8211; prin forÈa acelui „când”- moment exact al revelaÈiei, presimÈite Èi imaginate ca atare);</p>
<p>&#8211; care ar putea fi semnificaÈia verbului aÈezat în incipitul primei strofe? „Am luat ceasul de-ntâlnire”? Are sens de posesie, de asumare, de integrare în fiinÈa eterică a universului, de contopire cu Marele Tot? Cu siguranÈă, în acest caz, fiecare lector va avea propriul punct de vedere, ceea ce confirmă teza lui Umberto Eco privitoare la Opera aperta, adică la acea calitate esenÈială a creaÈiei literare de a se preta unui număr infinit de interpretări, dată fiind deschiderea spaÈiului semantic oferit de polisemie sau de prezenÈa simbolurilor plurisemnificative;<br />
&#8211; interesantă ambiguitatea: „perdeaua subÈire” e a lacului sau a ceasului? dacă e a lacului, se referă la suprafaÈa care sclipeÈte precum o fantomatică fata morgana. Cunoscându-l pe Arghezi, aÈ merge pe ipoteza ”perdeaua subÈire a ceasului”, pentru că duce cu gândul la efemeritatea clipei de graÈie, iar imaginea artistică e capabilă acum de reverberaÈii ample la nivelul sensului. Întâlnirea produce senzaÈia cosmogoniei, dar momentul e fulguraÈie, asemeni vălului Mayei. (perdea, văl&#8230; care ar fi diferenÈa?)</p>
<p>&#8211; între „dor” Èi „jind” se întinde întreaga istorie a eroticii, între impulsul primordial, arhetipal, Èi intensitatea sentimentului prezent, a tensiunii emoÈionale provocate de momentul întâlnirii. În erotica argheziană, iubita, ca Èi Poezia, e „logodnică de-a pururi, mireasă niciodată”, pentru că împlinirea aduce cu sine intrarea în babal Èi, prin urmare, nostalgia a „ceea ce ar fi putut fi” dacă n-ar fi fost&#8230; între realitate Èi tânjire, Arghezi optează întotdeauna pentru cea din urmă, de aici Èi prezenÈa în text a sentimentului nostalgiei paradisiace: „Èi-aÈ voi să mi se pară”&#8230; AÈteptarea „câtă vreme n-a venit” oferă spiritului dimensiunea lui cosmică, pentru că „orele” se aglutinează în eternitatea fiinÈei care se proiectează cosmic: ce metaforă extraordinară a ieÈirii din timpul uman! „<em>Orele şi-au împletit/Firul lor cu firul mare.” </em><a href="https://bel-esprit.ro/firul-rosu-intre-mit-si-realitate/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Firul roÈu</a>, firul destinului care uneÈte fiinÈele, „de departe”<em>. </em>Legătura omenească &#8211; aceea concretă, fizică, este perisabilă, pare a traduce metafora argheziană, pe când cea metafizică este sentiment pur Èi emoÈie necontrolată, prin urmare autentică. Un fel de „nuntă în cer”, ca să-l parafrazăm pe Eliade.<br />
&#8211; imaginea din versul final e ambiguă, de asemenea: ivirea stelei de seară (un posibil Luceafăr) pare sclipirea unui ac (sau a unei lame) care străpunge momentul înserării. Dacă ne referim la perdeaua ceasului, steaua poate căpăta sensul Destinului („a fi cu stea în frunte” &#8211; expresie binecunoscută) care însoÈeÈte facerea lumii. „Petrecerea acului” poate fi înÈepătura &#8211; durerea, <em>mala suerte</em>, dar poate fi Èi „împodobirea” voalului&#8230;</p>
<p>Între aceste interpretări, se cern cititorii, Èi, desigur, destinul nostru, al tuturor.</p>
<p>AscultaÈi vocea lui Tudor Arghezi <a href="http://www.radio-arhive.ro/articol/arghezi-tudor-21-mai-1880-14-iulie-1967/1973631/4831/141" target="_blank" rel="noopener noreferrer">aici.</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;&#111;&#110;cursra&#100;&#117;&#115;t&#097;nc&#097;&#064;&#121;a&#104;oo.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>