
<p><strong>Sfântul Vasile cel Mare, întemeietorul filantropiei creÈtine.</strong></p>

<p> Etimologia numelui Vasile provine din grecescul Basileios, nume foarte răspândit în lumea creÈtină Èi reprezintă „<em>împărat</em>” sau „<em>rege</em>”. Varianta latină este Basilius. În Antichitate cel care conducea un trib, sau o gintă se numea „<em>basileu</em>”. Acest nume este în strânsă legătură cu Biserica, provine de la cuvântul grecesc „<em>basiliki</em>”, care la începuturi desemna un edificiu public în imperiul roman, ridicată din fonduri publice, fiind loc de adunare, sau de judecată, mai apoi devenind locaÈ de cult pentru creÈtini.</p>
<p> Astfel că Sfântul Vasile, îÈi începe scurta, dar rodnica viaÈă sub lumina unui nume predestinat, căruia îi îndeplineÈte întru-totul menirea. </p><p> Vasile s-a născut în anul 329, sau 330, dintr-o familie evlavioasă, nobilă Èi bogată din Cezareea Capadociei. Mama sa se numea Emilia, iar tatăl său, care pune temelie educaÈiei sale, Vasile, profesor de retorică la Neocezareea în Pont, fiu al Sfintei Macrina cea Bătrână Èi elev al Sfântului Grigorie Făcătorul de Minuni. Vasile era unul din cei zece fraţi, dintre care trei vor fi episcopi, cinci vor fi monahi. Bunica Macrina, împreună cu mama lor, Emilia, i-a crescut pe copii în evlavie Èi duh creştin, astfel că din întreaga familie vor proveni Èase sfinÈi.</p>
<p> După terminarea instrucÈiei în casa părintească, Vasile îÈi continuă studiile în Cezareea, apoi pleacă la Constantinopol „capitala orientului”, renumită pentru cei mai străluciÈi oratori Èi filozofi, iar de aici, trimis de Dumnezeu Èi „<em>mânat de deosebita sete de cunoaÈtere</em>”, ajunge la Atena, unde îl are ca prieten Èi tovarăÈ de studii pe Sfântul Grigorie din Nanzianz, cu care mai târziu într-o mănăstire de pe malul râului Iris, în preajma anului 358, alcătuiesc Filocalia, o antologie din scrierile marelui gânditor alexandrin Origen.</p>
<figure class="wp-block-image"><img class="wp-image-5007" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/sfantul-vasile-728x336.jpg" alt="opiniatimisoarei.ro">
<figcaption>Sfântul Vasile</figcaption>
</figure><p> Personalitate polivalentă, excelând în tot ceea ce a întreprins, îÈi dobândeÈte calitatea de Sfânt în corpul Bisericii Ortodoxe, atât prin învăÈăturile Èi cuvântul său, păstrate până astăzi în vasta sa operă, prin capacitatea de a reforma Èi sintetiza doctrina creÈtină, dar mai ales prin faptele sale de caritate.</p>
<p> Singurul dintre părinÈii capadocieni care a avut cinstea de a fi numit „<em>cel mare</em>” Èi asta atât, datorită darurilor cu care a fost înzestrat, dar mai ales pentru capacitatea de a împleti aceste calităÈi umane, făcându-le rodnice în spiritul credinÈei creÈtine, situându-se mereu în preajma umanului călăuzindu-l prin vorbe Èi fapte la măsura Divinului.</p>

<p><strong>Opera literară</strong>:</p>

<p> Considerat primul dintre „<em>cei trei mari dascăli ai lumii creÈtine</em>”, Vasile îÈi însuÈeÈte prin studii îndelungate aproape toată ÈtiinÈa trecutului Èi a prezentului, iar în gândirea sa înglobează o vastă varietate de idei, probleme vitale Èi de folos pentru învăÈătura creÈtină. Pe parcursul vieÈii sale, Sfântul Vasile a fost un ferm aderent la credinÈa niceeană. ConÈinutul celor patru volume de mari dimensiuni care cuprind lucrările sale prezentate în Patrologia abatelui Migne este format din opere dogmatice, omilii Èi cuvântări, lucrări ascetice, liturgice, pedagogice, canonice Èi corespondenÈă. Opera sa a exercitat o influenÈă puternică nu numai asupra contemporanilor, ci Èi asupra Bisericii creÈtine de pretutindeni, până în zilele noastre.</p>

<p><strong>Un păstor model</strong></p>
<p> În 370, murind episcopul Eusebiu, Sfântul Vasile a fost ales în locul acestuia ca episcop de Cezareea. Încă tânăr, în floarea vârstei , dar suferind de o boală severă Èi consumat de asceza, Sfântul Vasile începe cu vigoare să reorganizeze Biserica de sub jurisdicţia sa, înlăturând abuzurile clerului din vremea aceea. </p>
<p>Sfântul Vasile s-a preocupat intens Èi de unitatea Bisericii, încercând să curme ereziile Èi schismele din Biserică, prin „<em>cuvântări unite cu acÈiuni, prin tratate polemice, prin legături practice cu toÈi, căutând pe unii, trimiÈând pe alÈii, apelând, avertizând, blamând, cenzurând, invectivând, apărând popoarele, oraÈele, pe particulari, imaginând pentru fiecare câte un fel de salvare Èi vindecând peste tot. Era ca acel Veseleil, constructorul tabernacolului divin</em>” (Sf. Grigorie din Nazianz, Necrolog în cinstea Marelui Vasile, 41-43).</p>

<p><strong>Organizarea monahismului de către Sf. Vasile cel Mare</strong></p>
<p> După desăvârÈirea studiilor, Vasile se întoarce în Cezareea Èi este reÈinut de locuitorii acesteia, fiind considerat ca un al doilea întemeietor Èi protector al cetăÈii. Vreme de doi ani predă retorica, dar în urma succeselor repurtate, mândria Èi slava deÈartă îl „umflă Èi îl trufesc” astfel încât Grigorie din Nanzianz, prietenul său, intuind primejdia, îl înduplecă să păÈească pe calea adevăratei filosofii Èi înÈelepciuni.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p> Vasile părăseÈte catedra de retor din Alexandria, îÈi împarte averea la săraci, se retrage în Pont, în localitatea Anesi, unde întemeiazăo mănăstire de călugări. Pentru monahii din mănăstriea păstorită de el, întocmeÈte reguli de vieÈuire în obÈte: <em>Reguli mari </em>Èi<em> Reguli Mici</em> Èi alte lucrări ascetice, care ajung până în zilele noastre să constituie baza regululor de vieÈuire pentru întreg monahismul ortodox. Pentru prima dată sub forma unor întrebări Èi răspunsuri despre viaÈa monahală, Sfântul Vasile sintetizează esenÈa acesteia: comuniune ascetică Èi de rugăciune din cadrul unei mănăstiri, încununată de vieÈuire în sărăcie, castitate Èi supunere.</p>

<p><strong>AÈezământul filantropic Vasiliada.</strong></p>
<p> Sfântul Vasile nu s-a limitat doar la împărÈirea averilor pentru cei sărmani, sau fără adăpost, ci a lucrat cu toată fiinÈa sa pentru alinarea suferinÈelor celor din nevoi, mai ales în timpul secetei Èi foametei ce a lovit Capadochia în anul 368, în vremea când acesta era preot.</p>
<p> În calitate de Episcop, îÈi lărgeÈte acÈiunile filantropice, prin dispozitie către clerul aflat sub păstorirea sa, să înfiinÈeze aÈezminte filantropce permanente, dar pe de altă parte crează el însuÈi în apropierea Cezareei un mare complex filantropic, un oraÈ lângă oraÈ, pe care poporul îl denumeÈte <strong>Vasiliada</strong>, care cuprinde biserici, spitale, leprozerii, azile pentru bătrâni, case pentru străini, scoli elementare Èi de meserii, la care se adaugă clădiri anexe: bucătării, ateliere, dependinÈe.</p>

<p> Grigorie din Nanzianz numeÈte Vasiliada ca: „<em>monument al evlaviei</em>”, „<em>tezaur al tuturor</em>” Èi îl descrie astfel: „ <em>PriveÈte locaÈul unde boala se suferă cu <a href="https://bel-esprit.ro/rabdarea-o-virtute/">răbdare</a>, nenorocirile sunt adesea binecuvântate, iar milostivirea se găseÈte din belÈug. Ce însemnătate mai poate avea Teba cu cele Èapte porÈi ale sale, zidurile Babilonului cele mari Èi frumoase, care acuma nu mai există, cavoul lui Mausol din Caria, colosul de aramă din Rodos, sau templele cele mari Èi frumoase Èi multe altele pe care lumea le admiră Èi de care ne vorbeÈte istoria, dar care n-au adus celor ce le-au zidit decât puÈină glorie</em>”</p>
<p>AcÈiunile caritabile au fost integrate încă de la început în Biserica creÈtină primară, dar Sfântul Vasile le organizează sistematic, le conferă un caracter uman universal, lăsând moÈtenire în timp un model valabil Èi de urmat, pentru majoritatea organizaÈiilor creÈtine similare din toată lumea.</p>
<p><strong>Liturghia, Èi rugăciunile Sfântului Vasile cel Mare:</strong></p>
<p> Ca dovadă a preocupărilor sale pe tărâm liturgic, Sfântul Vasile împodobeÈte cultul Bisericii cu o Liturghie, care a fost consfinÈită, alături de cea atribuită Sfântului Ioan Gură de Aur, ca un „textus receptus”, adică definitiv Èi nemodificabil.</p><p>Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile este utilizată în cadrul Bisericii Ortodoxe în duminicile Postului PaÈtelui Èi în posturile sărbătorilor, ca Èi la sărbătoarea Sfântului Vasile (1 ianuarie), în total, de zece ori pe an. De asemeni tot de la el ne-au rămas Èi frumoasele rugăciuni din Pravila Sfântului Vasile cel Mare Èi Molitvele ce se citesc de ziua numelui său Èi la anumite slujbe.</p><p>Slăbit Èi istovit de boală Èi asceza ce Èi-o impune trupului, Sfântul Vasile se stinge la o vărstă încă tânără, la 50, sau 51 de ani, în data de 1 ianuarie 379.</p>
<p><strong>Cuvinte de învăÈătură din scrierile Sfântului Vasile cel Mare</strong></p>
<p>„Omul desăvârÈit este acela care primeÈte cu o reală stare a duhului Èi cu mulÈumire, din mâinile Domnului, schimbările vieÈii sale, atât pe cele fericite, cât Èi pe cele nefericite”</p><p>„Dumnezeu nu se uită la fapte, ci la dragostea cu care au fost făcute. Nu e nimic mult, când oamenii iubesc puţin, aşa cum nu este puţin, când oamenii iubesc mult.”</p><p>„Un lucru trebuie să avem clar în minţile noastre: că o dată ce suntem făptura bunului Dumnezeu, că o dată ce suntem păziţi de El, Care rânduieşte pentru noi şi pe cele mici şi pe cele mari, urmează că nu putem suferi ceva fără voia lui Dumnezeu şi că nici una dintre suferinţele noastre nu este spre vătămarea noastră sau spre ceva asemănător; şi deci nu trebuie, să ne închipuim pentru noi o situaţie mai bună.” </p><p>„Să nu-Èi pierzi, deci, plata de la Dumnezeu vrând să fii văzut de oameni. Dumnezeu este marele privitor al faptelor noastre. Să iubeÈti slava pe care Èi-o dă Dumnezeu! El dă strălucita răsplată!”</p><p>„Dumnezeu vrea ca tu, în simplitatea inimii tale, să fii darnic cu cel ce-ţi cere, dar, totuşi, cu raţiunea, să deosebeşti nevoia fiecăruia din cei care îţi cer“</p><p>„Adevăratul post stă în îndepărtarea de păcate. Nu mănânci carne, dar mănânci pe fratele tău! Te abţii de la vin, dar nu- ţi stăpâneşti ocările! Posteşti toată ziua, aştepţi să vină seara, ca să mănânci, dar îţi cheltuieşti toată ziua în judecăţi.”</p><p>„Căci ce este creştinismul? Asemănarea cu Dumnezeu după cât este cu putinţă firii omului. De ai primit a fi creştin, sârguieşte-te să te faci asemenea cu Dumnezeu! Îmbracă-te în Hristos!”</p><p>“Moartea este o urmare necesară a păcatului; te apropii de moarte, pe măsură ce te îndepărtezi de Dumnezeu, care este viaţa; moartea este lipsa vieţii. Adam, îndepărtându-se de Dumnezeu, s-a expus morţii”</p>
<p><strong>La mulÈi ani tuturor ce poartă numele Sfântului Vasile!</strong></p>
 
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-citate-biblice-despre-dragoste/" target="_blank" rel="noreferrer noopener" aria-label="Cele mai frumoase citate biblice despre dragoste (se deschide într-o filă nouă)">Cele mai frumoase citate biblice despre dragoste</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;&#111;&#110;&#099;&#117;rs&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;&#111;.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Sfântul Vasile cel Mare, întemeietorul filantropiei creștine
