<h1><strong>7 februarie în evenimente importante</strong></h1>
<p><strong>Citatul zilei:</strong> &#8222;<em>Stilul de viaţă se bazează pe primii patru sau cinci ani ai copilăriei. Această perioadă se încheie cu dezvoltarea deplină personală şi cu fixarea ulterioară a atitudinii faţă de viaţă. Din acel moment, răspunsurile la întrebările impuse în viaţă nu sunt dictate de realitatea relaţiilor în sine, ci de anumite atitudini automate pe care le numim stilul individual.</em>&#8221;</p>
<p><strong>Alfred Adler</strong> (n. 7 februarie 1870 – d. 28 mai 1937) a fost un medic psihiatru austriac, fondator al Ècolii de psihologie individuală; a doua Ècoală vieneză de psihoterapie, în ordine cronologică (după psihanaliza lui Sigmund Freud Èi înainte de logoterapia lui Viktor Frankl).</p>
<p><img class="size-full wp-image-31063 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/61455204_427746968051043_2491990795947606016_n.png" alt="" width="200" height="243" /><strong>Alfred Adler</strong> a fost întemeietorul Ècolii de psihologie individuală. S-a născut din părinÈi evrei, a absolvit Facultatea de Medicină de la Universitatea din Viena. În colaborare cu Sigmund Freud Èi un mic grup de colegi ai lui Freud, Adler s-a aflat printre cofondatorii miÈcării psihanalitice, ca membru de bază al SocietăÈii Psihanalitice din Viena. A fost prima figură importantă care s-a desprins de psihanaliză pentru a forma o Ècoală independentă de psihoterapie Èi teorie a personalităÈii. Faptul a avut loc după ce Freud a declarat ideile lui Adler prea diferite, chiar contrare ideilor sale Èi a ajuns să dea un ultimatum tuturor membrilor SocietăÈii (pe care Freud o păstorea) să-l părăsească pe Adler sau să se supună excluderii, dezavuând astfel dreptul la disidenÈă. Adler a fundamentat astfel o nouă metodă de intervenÈie psihoterapeutică, denumită ulterior psihoterapia adleriană.</p>
<p>În urma rupturii, punctul de vedere al lui Adler va ajunge să aibă o influenÈă enormă, independentă asupra disciplinelor consilierii Èi psihoterapiei aÈa cum s-au dezvoltat acestea în secolul XX. Adler a înrâurit figuri însemnate din Ècolile de psihoterapie de mai târziu, precum Rollo May, Viktor Frankl, Abraham Maslow Èi Albert Ellis. Descoperirile sale au precedat Èi au fost uneori surprinzător de coerente cu intuiÈiile unor neo-freudieni ulteriori, de exemplu acelea reliefate în scrierile lui Karen Horney, Harry Stack Sullivan Èi Erich Fromm.</p>
<div id="attachment_3792" style="width: 497px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-3792" class="size-full wp-image-3792" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/0fb9b86bfb8e170a15f43ed6e398e943.jpg" alt="" width="487" height="716" /><p id="caption-attachment-3792" class="wp-caption-text">ENGLAND. Cambridge. 1958. &#8216;Author and Cambridge Don C.S. Lewis.&#8217;</p></div>
<p style="text-align: left;"><strong>Harry Sinclair Lewis</strong> (n. 7 februarie , 1885, în Sauk Centre, Minnesota – d. 10 ianuarie, 1951, Roma, Italia) a fost prozator american.<br />
A fost primul american care a luat Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1930 &#8222;pentru forÈa Èi plasticitatea artei lui descriptive, precum Èi pentru darul de a crea cu ascuÈime Èi umor personaje reprezentând tipologii noi&#8221;. Şi nu uitaţi: &#8222;<em><strong>Agresivitatea este o formă de curaj, dar o formă foarte proastă.&#8221;</strong></em> (Sinclair Lewis )</p>
<div id="attachment_31065" style="width: 650px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-31065" class=" wp-image-31065" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/51157320_364863807672693_3526492707809656832_o.jpg" alt="" width="640" height="336" /><p id="caption-attachment-31065" class="wp-caption-text">Thomas Morus</p></div>
<p style="text-align: left;"><strong>„Nu poÈi părăsi o corabie în plină furtună sub pretext că nu poÈi stăpâni vântul”</strong><br />
<strong>Thomas Morus</strong>, în engleză Thomas More, (n. 7 februarie 1478, Londra &#8211; d. 6 iulie 1535, Londra) a fost un avocat, scriitor Èi om de stat englez, personalitate reprezentativă a umanismului din Europa.<br />
Pe durata vieÈii sale Èi-a câÈtigat reputaÈia de important erudit, ocupând mai multe posturi publice, incluzându-l pe acela de Lord Cancelar, din 1529 până în 1532. Morus a introdus termenul de „utopie” (greacă „niciun loc”, dar similar cu eu topos &#8211; „loc fericit”), numele dat de el unei naÈiuni insulare ideale, imaginare, a cărui sistem politic a fost descris în cartea lui, publicată în 1516. Este cunoscut în special pentru refuzul său de a-l recunoaÈte pe Henric al VIII-lea drept cap al Bisericii Angliei, nefiind dispus să renunÈe la principiile sale Èi la religia sa catolică, acel refuz având drept consecinÈe terminarea carierei sale politice, închiderea sa în Turnul Londrei, Èi apoi executarea lui pentru înaltă trădare.</p>
<p><img class="size-full wp-image-31066 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/51383456_365871507571923_5941401674156343296_n.jpg" alt="" width="640" height="391" /></p>
<p><strong>Robert, Arhiduce de Austria-Este</strong>, PrinÈ Imperial de Austria, PrinÈ Regal al Ungariei, Boemiei Èi CroaÈiei (8 februarie 1915 – 7 februarie 1996), a fost al doilea fiu al împăratului Carol I, ultimul împărat al Austro-Ungariei Èi a soÈiei acestuia, Zita de Bourbon-Parma.<br />
La 16 aprilie 1917, la vârsta de doi ani, Roberto a fost numit Arhiduce de Austria-Este de tatăl său, împăratul. În urma morÈii sale în 1996, a fost succedat ca Èef al liniei de Austria. Este de fiul său cel mare, Arhiducele Lorenz de Austria-Este, PrinÈ al Belgiei.</p>
<div id="attachment_31068" style="width: 425px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-31068" class="size-full wp-image-31068" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/51762744_365979027561171_1281909263815409664_n-1.jpg" alt="" width="415" height="565" /><p id="caption-attachment-31068" class="wp-caption-text">Constantin Golescu</p></div>
<p>„<em><strong>În fericirea obÈtii ne vom găsi fiecare în parte fericirea sa</strong></em>.”<br />
<strong>Constantin Golescu</strong> (cunoscut sub numele de Dinicu Golescu, n. 7 februarie 1777 – d. 5 octombrie 1830) a fost un boier Èi cărturar român, fiu al marelui ban din Èara Românească Radu Golescu Èi al ZoiÈei Florescu.A avut parte de o bună educaţie, studiind la Academia grecească din Bucureşti. A primit rangul de mare logofăt (1812) şi l-a deţinut până la moarte.</p>
<p>Fii săi, cei patru fraţi “Goleşti” (Ètefan, Nicolae, Alexandru, Radu), au avut un rol important în desfăşurarea revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte mari evenimente politice din istoria românească a secolului al XlX-lea.El însuşi s-a aflat printre boierii care au sprijinit revoluţia lui Tudor Vladimirescu.Scrierile sale, dintre care cea mai cunoscută este “Însemnare a călătoriii mele, Constantin Radovici din Goleşti, făcută în anul 1824,1825,1826”, sunt rezultatul preocupărilor politice pe care le-a avut.</p>
<p>În urma uciderii lui Tudor Vladimirescu,după un exil de aproape şase ani, în anul 1826, Dinicu Golescu a revenit în Èara Românească. În această perioadă a călătorit prin mai multe ţări din Europa.La întoarcere a fost unul dintre cei mai activi partizani ai înnoirilor şi s-a consacrat unui program de reforme culturale şi sociale. Avea să moară însă după numai patru ani, la 5 octombrie 1830, pe neaşteptate.Dinicu Golescu este considerat unul dintre întemeietorii învăţământului şi presei din România. A înfiinţat şcoli în limba română şi le-a alcătuit programul de funcţionare, a contribuit decisiv la apariţia primelor periodice româneşti şi a încurajat interesul pentru cultură al tinerilor.</p>
<p><img class=" wp-image-31069 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/51393330_365997207559353_8324261598835245056_n-1.jpg" alt="" width="392" height="597" /></p>
<p><em><strong>“Ne citim unul altuia poeme /până ne vine rău/privindu-ne sfârÈiti, desfiguraÈi/ ca după un imens hohot de râs.”</strong></em><br />
<strong>Florin Mugur</strong> (n. Legrel Mugur, 7 februarie, 1934, BucureÈti &#8211; d. 9 februarie, 1991) a fost un poet, eseist Èi prozator evreu român.<br />
Fiul unui ziarist, Florin Mugur a debutat literar la vârsta de 13 ani, iar la vârsta de 19 ani a publicat prima carte.<br />
După ce a debutat în 1948 în suplimentul ziarului Tînărul muncitor, respectând reÈeta Èantierismului, cu inevitabilele „învolburări grandilocvente”, a urmat Ècoala de Literatură Èi Critică Literară „Mihai Eminescu”.<br />
Absolvent al FacultăÈii de Limbă Èi Literatură Română din BucureÈti (1960), Florin Mugur a lucrat mai întâi ca profesor în două sate din judeÈul ArgeÈ Èi apoi în BucureÈti, devenind apoi redactor la editura Cartea Românească, Èi redactor-Èef adjunct al revistei ArgeÈ.<br />
Prieten apropiat al lui Norman Manea. A purtat o importantă corespondenÈă cu prietenii scriitori, iată de ce Gabriel Dimisianu îl compară astfel: „M. Blecher Èi Florin Mugur, spirite care comunică prin afinităÈi de structură umană Èi chiar de destin.”</p>
<p><img class=" wp-image-31077 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/st-e1612716169525.jpg" alt="" width="421" height="421" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div class="kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto"><strong>S-A NĂSCUT ÎN 7 FEBRUARIE &#8230; CU 150 DE ANI ÎN URMĂ &#8230; <span class="pq6dq46d tbxw36s4 knj5qynh kvgmc6g5 ditlmg2l oygrvhab nvdbi5me sf5mxxl7 gl3lb2sf hhz5lgdu"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="" width="16" height="16" /></span></strong></div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">&#8222;&#8230; îndeplinind o misiune mare Èi semnificativă Èi ocupând un loc binemeritat în cultura modernă suedeză.&#8221;</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto"><strong>Carl Wilhelm Eugen Stenhammar</strong> (7 februarie 1871 &#8211; 20 noiembrie 1927) este considerat unul dintre cei mai importanÈi compozitori scandinavi din epoca sa, iar opera sa &#8211; inclusiv melodii, piese corale Èi orchestrale &#8211; reprezintă cea mai bună muzică suedeză la a secolului. Èi-a început educaÈia muzicală la Stockholm. Apoi a plecat la Berlin pentru a-Èi continua studiilemuzicale. A devenit un admirator al muzicii germane, în special al lui Richard Wagner Èi Anton Bruckner. Stenhammar însuÈi a descris stilul primei sale simfonii în Fa major drept „idilic Bruckner”. Ulterior, el a căutat să se emancipeze Èi să scrie într-un stil mai „nordic”, urmând îndrumările lui Carl Nielsen Èi Jean Sibelius. Simfonia nr. 2 a acestuia din urmă, în special, a avut un efect deosebit asupra lui, determinându-l să-Èi schimbe stilul Èi să-Èi retragă propria simfonie de la interpretare. Rezultatul căutărilor sale pentru un stil nou a fost a doua simfonie în Sol minor, compusă la aproape doisprezece ani după prima, care arată influenÈa lui Nielsen, Sibelius Èi Franz Berwald, printre altele. Din 1906 până în 1922 Stenhammar a fost director artistic Èi dirijor Èef al orchestrei Symphony Göteborg, prima orchestră profesională cu normă întreagă din Suedia.</div>
</div>
<p><img class="wp-image-31072 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/147269741_868674750624927_4721303619562812289_o.jpg" alt="" width="415" height="415" /></p>
<div class="kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto"><strong>ALLES GUTE ZUM GEBURTSTAG &#8230; <span class="pq6dq46d tbxw36s4 knj5qynh kvgmc6g5 ditlmg2l oygrvhab nvdbi5me sf5mxxl7 gl3lb2sf hhz5lgdu"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t5e/1.5/16/1f382.png" alt="" width="16" height="16" /></span><span class="pq6dq46d tbxw36s4 knj5qynh kvgmc6g5 ditlmg2l oygrvhab nvdbi5me sf5mxxl7 gl3lb2sf hhz5lgdu"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t68/1.5/16/1f942.png" alt="" width="16" height="16" /></span></strong></div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">&#8222;Singura femeie de care ascult este vocea de pe GPS-ul meu.&#8221; (<strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=BqusYy-4D3s" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Dieter Bohlen)</a></strong></div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Născut în Bremen, <strong>Dieter Günter Bohlen</strong> (7 februarie 1954) este un muzician, compozitor, producător de discuri Èi personalitate de televiziune germană. Adesea denumit „Pop-Titan” în presa de limbă germană, el a obÈinut faima ca membru al duo-ului modern <strong>Modern Talking</strong> în anii &#8217;80 Èi de atunci a produs numeroÈi artiÈti germani Èi internaÈionali. De asemenea, este judecător la spectacolele de casting Deutschland sucht den Superstar Èi Das Supertalent, fiind prezent în toate sezoanele ambelor spectacole.</div>
<div dir="auto"><img class=" wp-image-31075 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/j-g.jpg" alt="" width="412" height="570" /></div>
</div>
<div dir="auto"></div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">
<div class="kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto"><strong>ASTĂZI AR FI ÎMPLINIT 94 DE ANI &#8230; <span class="pq6dq46d tbxw36s4 knj5qynh kvgmc6g5 ditlmg2l oygrvhab nvdbi5me sf5mxxl7 gl3lb2sf hhz5lgdu"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="" width="16" height="16" /></span></strong></div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">&#8222;Ètiu că voi lupta până în ultima mea zi pentru fericire, împotriva terorii, împotriva terorismului intelectual, a indiferenÈei Èi a înstrăinării &#8230;&#8221; (<a href="https://www.youtube.com/watch?v=oieG0DHfISE" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>Juliette Gréco</strong></a>)</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Născută în Montpellier, dintr-un tată corsican absent, Èi o mamă din Bordeaux, <strong>Juliette Gréco</strong> (7 februarie 1927 &#8211; 23 septembrie 2020) a fost o cântăreaÈă Èi actriÈă franceză. Cele mai cunoscute piese ale sale sunt „Jolie Môme”, „Déshabillez-moi” Èi „La Javanaise”. A cântat piese cu versuri scrise de poeÈi francezi, precum <a href="https://bel-esprit.ro/jacques-prevert/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Jacques Prévert</strong> </a>Èi Boris Vian Èi cântăreÈi, ca Jacques Brel Èi Serge Gainsbourg. Cariera sa de Èaizeci de ani s-a încheiat în 2015, când Èi-a început ultimul turneu mondial intitulat „Merci”. Ca actriÈă, Gréco a jucat roluri în filme ale regizorilor francezi, precum Jean Cocteau Èi Jean-Pierre Melville.</div>
<div dir="auto">
<p>Marea ei iubire a fost cântăreÈul de jazz <a href="https://www.catchy.ro/iubiri-imposibile-juliette-greco-si-miles-davis/35189?fbclid=IwAR0XfUz6QDgJUu4f-yV2tmLVhlwRJlShCDv-Ixzc4M8fSYK93uzD7dqBGXg" target="_blank" rel="noopener">Miles Davis</a>:</p>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">„<em><strong>Miles şi cu mine am trăit acea mare poveste de dragoste pe care toţi ar vrea să o trăiască. N-am pierdut niciodată legătura pe parcursul vieţii. Îmi lăsa mesaje în diverse locuri din Europa în care ştia că o să ajung şi eu. Scria &#8222;Am fost aici, tu nu.&#8221; Iar cu câteva luni înainte să moară, a venit să mă vadă. La un moment dat, stăteam amândoi în sufragerie, iar eu m-am ridicat şi am ieşit pe verandă. L-am auzit râzând în spatele meu. Ce te-a apucat? l-am întrebat. Mi-a răspuns: </strong></em><em><strong>în oricare colţ al lumii aş fi fost, dacă aş fi văzut </strong></em><em><strong>spatele acesta, aş fi ştiut că eşti tu</strong></em>”.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Pe când Juliette dădea acest interviu, Miles ar fi împlinit 80 de ani. S-a stins la doar 65, în urma unui atac cerebral.</div>
</div>
</div>
<div dir="auto"><img class=" wp-image-21957 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/roy_beatles.jpg" alt="" width="405" height="362" /></div>
<div dir="auto"><strong>7 februarie 1964</strong>. Datorită mediatizării Èi unei campanii publicitare făcute de casă de discuri Capitol Records, mii de fani care Èipă îi salută pe Beatles când avionul lor aterizează în New York la 13:20. Scenele devin imagini iconice ale Beatlemaniei. Yeah, yeah, yeah &#8230;</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div dir="auto">Creat Èi co-scris de Tony Jordan, <strong>„Dickensian”</strong> este un serial de televiziune de dramă britanic din 20 de părÈi, care a avut premiera la BBC One în perioada 26 decembrie 2015 &#8211; 21 februarie 2016.</div>
<div dir="auto">Personaje fictive din romanele celebre ale lui <a href="https://bel-esprit.ro/what-the-dickens/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Charles Dickens</strong></a> prind viaÈă atunci când drumurile lor se încruciÈează în Londra secolului al XIX-lea, în timp ce inspectorul Bucket investighează uciderea partenerului lui Ebenezer Scrooge, Jacob Marley.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">1935: <strong>Stroe Èi Vasilache</strong>, celebrul cuplu de comici, prezintă în premieră &#8222;<strong>Bing Bang</strong>&#8221; – primul film sonor realizat la BucureÈti cu o aparatură construită de inginerul român Argani.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Stroe Èi Vasilache a fost un cuplu de umoriÈti români, format din artistul evreu Nicolae Stroe (1906-1990) Èi artistul român Vasile Vasilache (1907-1944).</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/Stroe.jpg"><img class="aligncenter wp-image-46527" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/Stroe.jpg" alt="" width="420" height="316" /></a></div>
<div dir="auto">Prima emisiune „Ora veselă” a fost difuzată de Radio BucureÈti pe data de 9 ianuarie 1929. După decesul prematur al lui Vasile Vasilache în bombardamentul BucureÈtiului din 4 aprilie 1944, Nicolae Stroe a continuat singur transmiterea în direct, ani în Èir, a popularei emisiuni „Ora veselă”, care începea totdeauna cu refrenul:</div>
<div dir="auto">Alo, alo, aici e Stroe (Èi Vasilache),</div>
<div dir="auto">Èi roagă să-i daÈi voie,</div>
<div dir="auto">O clipă să vă-nveselească,</div>
<div dir="auto">Să glumească,</div>
<div dir="auto">Iar cu Voi&#8230;</div>
<div dir="auto"></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="oOOqn72F8G"><p><a href="https://bel-esprit.ro/celebritatea-animal-de-companie/">Celebritatea, animal de companie</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Celebritatea, animal de companie&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/celebritatea-animal-de-companie/embed/#?secret=7TmICxrT1Y#?secret=oOOqn72F8G" data-secret="oOOqn72F8G" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pcon&#099;ur&#115;&#064;&#121;&#097;ho&#111;&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
S-a întâmplat în 7 februarie
