<div class="" dir="auto">
<div id=":r149:" class="x1iorvi4 x1pi30zi x1l90r2v x1swvt13" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message">
<div class="x78zum5 xdt5ytf xz62fqu x16ldp7u">
<div class="xu06os2 x1ok221b">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>O arhitectură modernă, armonioasă şi vie este semnul vizibil al unei democraţii autentice.&#8221;</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Walter Adolph Gropius</strong> (n. 18 mai 1883, Berlin, Germania &#8211; d. 5 iulie 1969, Boston, Massachusttes, SUA), a fost un arhitect Èi pedagog german, cetăÈean naturalizat american, fondator Èi director al Bauhaus, unul din marii arhitecÈi ai secolului 20, care a trăit Èi creat în Germania, până în 1934, Èi apoi în Statele Unite ale Americii, din 1937 până la moartea sa.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Clădirile concepute de el foloseau materiale foarte moderne la vremea respectivă, între care: beton, beton armat, structuri de oÈel Èi cărămizi de sticlă. Nu întâmplător lucrările sale arhitecturale sunt comparate frecvent cu artefacte vizuale, adesea cu picturi abstracte.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În 1919 Gropius a fondat Bauhaus, ceea ce desemnează atât Staatliches Bauhaus, o Ècoală de artă, design Èi arhitectură din Germania, activă între 1919-1933, cât Èi un curent artistic foarte influent în arhitectura, artele plastice, designul, mobilierul Èi decorările interioare ale secolului 20. Ambele sensuri ale termenului Bauhaus sunt strâns legate de <strong><a href="https://www.facebook.com/Belesprit.ro/videos/1891012540999628" target="_blank" rel="noopener">Walter Gropius.</a></strong></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div id=":r14a:" class="x1n2onr6">
<div class="x1n2onr6">
<div class="x78zum5 xdt5ytf x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6">
<div class="x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6">
<div class="x1n2onr6">
<div class="x6s0dn4 x1jx94hy x78zum5 xdt5ytf x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6 xh8yej3">
<div>
<div class="xqtp20y x1n2onr6 xh8yej3">
<div class="x1qjc9v5 x1q0q8m5 x1qhh985 xu3j5b3 xcfux6l x26u7qi xm0m39n x13fuv20 x972fbf x1ey2m1c x9f619 x78zum5 xds687c xdt5ytf x1iyjqo2 xs83m0k x1qughib xat24cr x11i5rnm x1mh8g0r xdj266r x2lwn1j xeuugli x18d9i69 x4uap5 xkhd6sd xexx8yu x10l6tqk x17qophe x13vifvy x1ja2u2z">
<div class="xamitd3 x1n2onr6">
<div class="xqtp20y x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6">
<div class="x10l6tqk x13vifvy">*****</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<p>Azi e ziua oiÈei Dolly, printre altele:)!</p>
<p>DeÈi anunÈată public abia în februarie 1997, OiÈa Dolly s-a născut în 5 iulie1996 în ScoÈia Èi a fost primul mamifer clonat!! A fost creată prin tehnica clonării somatice, utilizând o celulă provenită din glanda mamară a unei oi adulte, de către o echipă de oameni inteligenÈi ai <a href="https://www.ed.ac.uk/roslin/about">Institutului Roslin</a> din ScoÈia. Dolly a fost un miracol Èi a demonstrat că era posibilă clonarea unui organism viu prin transferul materialului genetic al unei celule adulte într-un ovul fără nucleu. Dolly a trăit până la vârsta de 6 ani, moment în care a fost eutanasiată din cauza unor afecÈiuni pulmonare Èi articulare. Acest experiment reuÈit a deschis uÈi către cercetări Èi dezbateri privind clonarea Èi manipularea genetică a organismelor. De atunci s-au realizat Èi alte clonări animale, însă tehnica clonării nu a fost încă folosită pe scară largă în aplicări practice. Oaia Dolly rămâne un punct de referinÈă important în istoria clonării Èi a cercetărilor genetice.</p>
<p><img class=" wp-image-50856 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/download-5.jpeg" alt="" width="370" height="269" /></p>
<p>Link: <a href="https://www.youtube.com/watch?v=qfNUGNsuw7o">https://www.youtube.com/watch?v=qfNUGNsuw7o </a></p>
<p>*****</p>
<p>Să nu uităm realizările făcute de <strong>NASA</strong>, care marchează ziua de 5 iulie:</p>
<ul>
<li>1997: Misiunea Mars Pathfinder: Roverul Sojourner a fost eliberat cu succes pe suprafaÈa planetei Marte pe 5 iulie 1997, devenind prima sondă spaÈială de acest gen care a explorat direct suprafaÈa marÈiană.</li>
<li>2016: Misiunea Juno: Sonda spaÈială Juno a intrat în orbita planetei Jupiter la 5 iulie 2016. Va face măsurători Èi va colecta date importante despre structura internă a lui Jupiter, zonele polare, vânturile atmosferice, câmpul magnetic Èi altele, după ce a orbitat de 37 de ori în jurul planetei-gigant.</li>
</ul>
<p><img class=" wp-image-50840 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Untitled1-300x289.png" alt="" width="426" height="410" /></p>
<p>*****</p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Amicus Plato amicus Aristoteles magis amica verita.”</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Plato este prietenul meu, Artistotel este prietenul meu, dar cel mai bun prieten al meu este adevărul.”</em></strong></p>
<p>O altă revoluÈie în domeniul ÈtiinÈei exacte a avut loc o dată cu publicarea cărÈii <strong>„Principia”</strong> a lui <strong>Sir Isaac Newton</strong>, la 5 iulie 1687. Cartea de teorie expune Legile Fundamentale ale MiÈcării &#8211; mai simplu, Legile lui Newton &#8211; Èi Legea GravitaÈiei Universale, legi ce au rămas pilonii de bază ai fizicii mecanicii clasice.</p>
<p><img class="wp-image-50848 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Untitled1-2-300x168.png" alt="" width="500" height="280" /></p>
<p>*****</p>
<div dir="auto">&#8222;<strong>Sinceritatea este un pericol numai pentru ignoranÈi&#8230;&#8221;</strong></div>
<div dir="auto"><strong>Constantin Tănase</strong> (n. 5 iulie 1880, Vaslui, România – d. 29 august 1945, BucureÈti, România) a fost un actor român de scenă Èi de vodevil, celebru cupletist Èi o figură cheie în teatrul de revistă românesc.</div>
<div dir="auto">În 1919, a pus bazele trupei de teatru CărăbuÈ în BucureÈti, împreună cu care urma să creeze o tradiÈie de teatru de cabaret/ revistă pe parcursul următorilor 20 de ani, tradiÈie prezentă Èi astăzi, mai ales la Teatrul de revistă „Constantin Tănase”, care funcÈionează încă la adresa fostului &#8222;CărăbuÈ&#8221; pe Calea Victoriei, 33-35, în inima BucureÈtiului.</div>
<div dir="auto">În buna tradiÈie a marilor actori de comedie, a creat un tip de personaj, acela al cetăÈeanului simplu, umil Èi necăjit, mereu în contradicÈie cu birocraÈia aparatului de stat; personajul său, unic în costumul său clasic, cu pătrăÈele, crizantemă la butonieră Èi bastonaÈ, s-a făcut purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce de multe ori în atenÈia cenzurii.</div>
<div dir="auto">Împreună cu &#8222;CărăbuÈ&#8221; a făcut numeroase turnee prin Èară, Èi cel puÈin un turneu în Turcia. Tănase a jucat de asemenea Èi la Paris. O sursă menÈionează operele de caritate ale actorului – 3 Ècoli primare Èi o biserică.</div>
<div dir="auto">La &#8222;CărăbuÈ&#8221;, Tănase lansează carierele a numeroÈi artiÈti, mai ales <a href="https://bel-esprit.ro/pink-martini-pana-cand-nu-te-iubeam/" target="_blank" rel="noopener">Maria Tănase</a> Èi Horia Èerbănescu.</div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto">
<div id="attachment_50868" style="width: 497px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Constantin-Tanase.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-50868" class="wp-image-50868 " src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Constantin-Tanase-767x1024.jpg" alt="" width="487" height="650" /></a><p id="caption-attachment-50868" class="wp-caption-text">foto: Arhivele Radio România</p></div>
<p>*****</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto">S-A NĂSCUT ÎN 5 IULIE &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="&#x1f940;" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Annie Fischer este o mare artistă pătrunsă de un spirit de măreÈie Èi profunzime autentică.</strong>” (Sviatoslav Richter)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Pianista clasică maghiară <strong>Annie Fischer</strong> (5 iulie 1914 &#8211; 10 aprilie 1995) s-a născut într-o familie de evrei din Budapesta Èi a studiat în acel oraÈ la Academia de muzică Franz Liszt cu Ernő Dohnányi Èi Arnold Szekely. Èi-a început cariera ca pianistă de concert în 1924 la vârsta de zece ani, debutând cu concertul pentru pian nr. 1 al lui Ludwig van Beethoven. Când avea 12 ani, a apărut cu Tonhalle-Orchestre Zürich, interpretând Concertul pentru pian nr. 23 al lui Mozart Èi Concertul pentru pian al lui Robert Schumann. În 1933, Fischer a câÈtigat Concursul InternaÈional de Pian Franz Liszt în oraÈul natal cu o interpretare a Sonatei pentru Pian în B minor a lui Franz Liszt. De-a lungul carierei sale a cântat în principal în Europa Èi Australia fiind auzită rar în Statele Unite.</div>
<div dir="auto">A fost căsătorită cu un influent critic Èi muzicolog (Èi mai târziu director al Operei din Budapesta) Aladar Tóth Èi este înmormântată lângă el la Budapesta.</div>
<div dir="auto">Fischer a fugit împreună cu soÈul ei în Suedia în 1940, după ce Ungaria sa alăturat puterilor Axei. După război, în 1946, ea Èi Tóth s-au întors la Budapesta. A murit acolo în 1995.</div>
<div dir="auto">Interpretările sale, în special Mozart, Beethoven, Brahms, Schubert Èi Schumann, precum Èi compozitori maghiari precum Béla Bartók continuă să primească cele mai mari laude din partea pianiÈtilor Èi criticilor.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><a class="x1i10hfl xjbqb8w x6umtig x1b1mbwd xaqea5y xav7gou x9f619 x1ypdohk xt0psk2 xe8uvvx xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r xexx8yu x4uap5 x18d9i69 xkhd6sd x16tdsg8 x1hl2dhg xggy1nq x1a2a7pz xt0b8zv x1fey0fg" tabindex="0" role="link" href="https://youtube.com/watch?v=WWvfDC2oW6w&;feature=share&;fbclid=IwAR0lthyIJM6sCNpPQED8u5znEQNP4Css60Juyjva1Fny9RvbB1cfzoA25gc" target="_blank" rel="nofollow noopener noreferrer">https://youtube.com/watch?v=WWvfDC2oW6w&;feature=share</a></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Fischer.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-50869" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Fischer-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
</div>
</div>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Ici, j&#8217;essaie de vivre, ou plutôt j&#8217;essaie d&#8217;apprendre à vivre à la mort en moi.”</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Încerc să trăiesc sau, mai bine zis, încerc să învăÈ moartea din mine să trăiască.”</em></strong></p>
<p>Să ne aducem aminte de regizorul primei interpretări ecranizate a iubitului basm <strong>„Frumoasa Èi Bestia”</strong> &#8211; „La Belle et la Bête” (1946 &#8211; aveÈi filmul integral <a href="https://www.youtube.com/watch?v=tUfQLAzFWJY">aici</a>) (al scriitoarei franceze <strong>Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve</strong>), <a href="https://www.imdb.com/name/nm0168413/?ref_=fn_al_nm_1">Jean Cocteau</a>. Născut la 5 iulie 1889, Cocteau se va dedica scrisului Èi regiei de filme. Lucrările sale se remarcă prin imagini vizuale puternice, simbolismul intens Èi limbajul poetic distinctiv. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără poemul dramatic <strong>„Orfeu”</strong> („Orphée”) Èi romanul <strong>„Copiii teribili”</strong> („Les Enfants Terribles”).</p>
<p><img class=" wp-image-50843 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Untitled1-1-287x300.png" alt="" width="399" height="417" /></p>
<p>*****</p>
<p>Propun să intrăm în lumea muzicii bune, ce spuneÈi?</p>
<ul>
<li>1963: <a href="https://bel-esprit.ro/global-beatles-day/">The Beatles</a> concertează la Plaza Ballroom.</li>
<li>1969: <strong>The Rolling Stones</strong> susÈine un concert in memoriam Brian Jones &#8211; care murise cu două zile înainte.</li>
<li>2002: <a href="https://www.imdb.com/name/nm0236564/">Dr. Dre</a> devine cel mai bogat star al muzicii.</li>
<li>2003: <a href="https://www.imdb.com/name/nm0143599/?ref_=nv_sr_srsg_0_tt_7_nm_1_q_johnny%2520cash">Jonny Cash</a> susÈine ultimul său concert live la Carter Family Fold, care a durat doar 30 de minute &#8211; aveÈi video <a href="https://www.youtube.com/watch?v=MjSrT9d3_3g">aici</a>.</li>
</ul>
<p><!--more--></p>
<p>Să nu uităm ce spunea <a href="https://bel-esprit.ro/paul-mccartney-all-you-need-is-love/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Paul McCartney</strong></a> despre <strong>The Beatles:</strong> „Cineva mi-a spus: <strong>„Dar Beatles au fost anti-materialiÈti.”</strong> Acesta este un mit uriaÈ. John Èi cu mine obiÈnuiam să ne aÈezăm Èi să spunem: <strong>„Acum, hai să scriem o piscină”</strong>. Există printre noi cineva care nu adoră Beatles?</p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="FuzHnBpbmy"><p><a href="https://bel-esprit.ro/global-beatles-day/">Global Beatles Day</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Global Beatles Day&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/global-beatles-day/embed/#?secret=o0s9QQeKEy#?secret=FuzHnBpbmy" data-secret="FuzHnBpbmy" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe></p>
<p><strong>Imaginile au rol pur ilustrativ!</strong></p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/wapp.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/melania-zavoianu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Melania-Maria</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:za&#118;&#111;i&#097;n&#117;&#109;e&#108;&#097;&#110;&#105;a&#064;gm&#097;&#105;&#108;.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
S-a întâmplat în 5 iulie
