”Atunci când eşti mamă, nu eşti cu adevărat niciodată singură în gândurile tale. O mamă trebuie să gândească întotdeauna de două ori, o dată pentru ea şi o dată pentru copilul ei.”
Sophia Loren
*****
IN MEMORIAM … 
„Copilăria mea a fost plină de muzică, cântat și o pasiune pentru cântecele tradiționale yemenite, preluate de la mama mea.” (Ofra Haha)
Ofra Haza a murit la 23 februarie 2000, la vârsta de 42 de ani, din cauza pneumoniei legate de SIDA (la fel ca Freddie Mercury cu 9 ani în urmă).
Ziua în care Ofra Haza a murit a fost de fapt a doua oară când Israelul a fost în doliu pentru ea.
Cu treisprezece ani mai devreme, în februarie 1987, un avion Cessna care transporta cea mai celebrată vedetă pop israeliană din generația ei a lovit partea unui munte de la granița cu Israelul și Iordania. În orele necesare salvatorilor pentru a-i găsi pe Haza și anturajul ei, ziarele israeliene și-au asumat răul cel mai mare.
„Ne-am întins acolo în deșert”, își amintește managerul lui Haza, Bezalel Aloni, care se afla și el în avion. „Ofra a spus că orice s-ar întâmpla în continuare va fi voia lui Dumnezeu. A doua zi a fost ca o sărbătoare națională”.
Pentru mulți israelieni, a fost greu să vadă „voia lui Dumnezeu” în felul în care a murit Haza. Vestea că a murit: la 42 de ani, ca urmare a unei boli legate de SIDA.
Aceast fapt făcut public a spulberat tot ceea ce Israelul credea că știe despre ea. De-a lungul anilor 1980 și 90, ea a fost ca o imagine-oglindă sănătoasă a genului de vedetă care era Madonna în vest. „Și-a păstrat o imagine curată”, își amintește Isthar Ashdoth, un producător și muzician care a lucrat cu ea. „Niciodată n-a apărut o poză cu ea cu un bărbat sau vreo bârfă murdară. Pentru ea, totul era despre voce.” (catchy.ro)
Bat-Sheva Ofra Haza-Ashkenazi, cunoscută profesional ca Ofra Haza (19 noiembrie 1957 – 23 februarie 2000), a fost o cântăreață, actriță și artistă yemenito-israeliană, nominalizată la premiul Grammy. Cunoscută în lumea occidentală drept „Madonna israeliană” sau „Madonna din Răsărit”, Haza a lansat 20 de albume și a jucat în mai multe filme.
*****
IN MEMORIAM …
Poetul John Keats, reprezentat al romantismului englez, s-a stins din viață la Roma din cauza tuberculozei în 23 februarie 1821. Trupul său a fost îngropat în cimitirul protestant al orașului. Ultima lui dorință a fost ca pe piatra funerară să fie gravate doar cuvintele: „Here lies One whose Name was writ in Water.”
*****
S-A NĂSCUT ÎN 23 FEBRUARIE …
„E minunat să fii membrul unei biserici evanghelice care propovăduieşte milostenia lui Dumnezeu prin Hristos ca speranţă a păcătoşilor.” (G. F. Händel)
Organistul și compozitorul George Frideric Händel s-a născut în 23 februarie 1685 (în același an cu Johann Sebastian Bach și Domenico Scarlatti) în Halle, ducatul de Magdeburg. Părinții săi erau Georg Händel, în vârstă de șaizeci și trei de ani, și Dorothea Taust.
Cunoscut pentru operele, oratoriile, imnurile, concertele grossi și concertele pentru orgă, Händel a lucrat ca compozitor în Hamburg și Italia înainte de a se stabili la Londra în 1712, unde și-a petrecut cea mai mare parte a carierei și a devenit cetățean britanic în 1727. A fost puternic influențat atât de tradiția corală polifonică-germană mijlocie, cât și de compozitorii barocului italian. La rândul său, muzica lui Händel formează unul dintre vârfurile stilului „înalt baroc”, aducând opera italiană la cea mai înaltă dezvoltare, creând genurile de oratoriu englezesc și concert pentru orgă și introducând un nou stil în muzica bisericească engleză.
*****
„Componentele acestei culturi tradițonale, ca arhitectura țărănească, țesăturile, broderiile, jocurile și cântecele populare nu sunt simple piese de muzeu, nici elemente ale unei culturi moarte, ci realitate vie, prin care se manifestă spiritul de creație artistică al poporului român, în cea mai dinamică și numeroasă categorie socială a lui: țărănimea“.
Harry Brauner (n. 24 februarie 1908, Piatra Neamț — d. 11 martie 1988, București) a fost un folclorist și etnomuzicolog român, de origine evreu, fratele pictorului suprarealist Victor Brauner și al fotografului Théodore (Teddy) Brauner. A fost căsătorit cu artista plastică și folclorista Lena Constante. A fost unul din cei care au descoperit-o pe cântăreața de muzică populară Maria Tănase, la mijlocul anilor 1930.
În romanul Cel mai iubit dintre pământeni, de Marin Preda, Harry Brauner apare ca personaj, despre care se spune că era un „evreu pasionat de folclorul românesc, un om de cultură rafinat, care se străduia aproape zilnic să ne convingă de marile valori ale cântecelor noastre populare. Știa bocete de o frumusețe care te înfiora, cântece tragice de despărțire, de dor, de nuntă, unele sublime, altele brutale și grotești, cum nu auzise nimeni niciodată„.
*****
Sir Joshua Reynolds (16 iulie 1723 – 23 februarie 1792) a fost un important și influent pictor englez al secolului al XVIII-lea.
Recunoașterea definitivă o dobândește pictând portretul în mărime naturală al prietenului său Augustus Keppel. În decembrie 1768, Reynolds este ales în unanimitate primul director al Academiei Regale – la a cărei înființare contribuise – și ocupă această funcție vreme de mai bine de 20 de ani. În iulie 1769, este înnobilat și devine Sir Joshua Reynolds, iar în 1784 este numit pictorul oficial al curții regale.
În imagine, pânza „Hercules sugrumând șerpii trimiși de Hera”, pictată pentru țarina Ecaterina a II-a a Rusiei, care îi comandase un tablou istoric lăsându-i libertate totală în a alege tema.
*****
Victor Fleming (n. 23 februarie 1889, Pasadena, California – d. 6 ianuarie 1949, Cottonwood, Arizona) a fost un regizor american de film. Este remarcabil pentru regizarea filmelor Vrăjitorul din Oz (1939) și Pe aripile vântului (1939) – cu ambele câștigând Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor.
Filmările la pelicula „Pe aripile vântului” au fost începute de George Cukor, continuate de Sam Wood și chiar Alfred Hitchcock, dar producătorul Davis O Selznick l-a adus pe Victor Fleming pentru că era un regizor… mai docil. Succesul a fost neșteptat.
Victor Fleming a realizat filmul folosind pentru prima dată procedeul Technicolor, apelând la directorul de imagine german Ernest Haller, secondat de Ray Rennahan, ambii primind statueta de aur pentru imagine.
Este filmul cu cele mai mari încasări în box office din toate timpurile.
Deși, astăzi, este vedeta peliculei, Vivien Leigh a primit pentru prestația actoricească doar 25.000 de dolari, fiind considerată, la acea vreme, o… necunoscută, iar Clark Gable și-a ajustat conturile cu 120.000 de dolari, fiind considerat un star „pe val”. Istoria a legat însă numele filmului de cel al intrepretei rolului Scarlet O Hara.
Filmul a fost remasterizat digital și-și continuă „saga” pe toate meridianele mapamondului cinematografic.
Victor Fleming a realizat filmul folosind pentru prima dată procedeul Technicolor, apelând la directorul de imagine german Ernest Haller, secondat de Ray Rennahan, ambii primind statueta de aur pentru imagine.
Este filmul cu cele mai mari încasări în box office din toate timpurile.
Deși, astăzi, este vedeta peliculei, Vivien Leigh a primit pentru prestația actoricească doar 25.000 de dolari, fiind considerată, la acea vreme, o… necunoscută, iar Clark Gable și-a ajustat conturile cu 120.000 de dolari, fiind considerat un star „pe val”. Istoria a legat însă numele filmului de cel al intrepretei rolului Scarlet O Hara.
Filmul a fost remasterizat digital și-și continuă „saga” pe toate meridianele mapamondului cinematografic.
Imaginile au scop pur ilustrativ!
