<h1><strong>Citatul zilei: </strong><em>&#8222;Am venit, am văzut, am învins.&#8221; </em></h1>
<h2 style="text-align: center;">Cu alte cuvinte, fă ceva de care cei ce-ţi vor urma să fie mândri!</h2>
<p><img class="aligncenter wp-image-32184" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/54519606_385777232248017_8500245044815462400_o.jpg" alt="" width="485" height="647" /></p>
<p><strong>Gaius Iulius Caesar</strong> (limba latină: IMP•C•IVLIVS•CAESAR•DIVVS1; n. 13 iulie, ca. 100 î.Hr. – d. 15 martie, 44 î.Hr., în română cunoscut Èi ca Iulius Cezar) a fost un lider politic Èi militar roman Èi una dintre cele mai influente Èi mai controversate personalităÈi din istorie. Rolul său a fost esenÈial în instaurarea dictaturii la Roma, lichidarea democraÈiei Republicii Èi instaurarea Imperiului Roman. A provocat războaie de cucerire fără acceptul senatului roman. Cucerirea Galiei, plănuită de Cezar, a inclus sub dominaÈia romană teritorii până la Oceanul Atlantic. În anul 55 î.Hr. Cezar a lansat prima invazie romană în Marea Britanie. A ieÈit învingător într-un război civil, devenind dictator al lumii romane, Èi a iniÈiat o vastă acÈiune de reformare a societăÈii romane Èi a guvernării acesteia. El s-a proclamat dictator pe viaÈă Èi a centralizat puternic guvernarea statului slăbit din cauza războiului civil pornit tot de Cezar. Prietenul lui Cezar, Marcus Brutus, complotează pentru a îl asasina, în speranÈa de a salva republica. Dramatica asasinare din Idele lui Marte a fost catalizatorul unui al doilea război civil, între cezari (Octavian, Marc Antoniu, Lepidus) Èi republicani (între alÈii, Brutus, Cassius Èi Cicero). Conflictul s-a încheiat cu victoria cezarilor în Bătălia de la Philippi Èi stabilirea formală a unui al Doilea Triumvirat, în care Octavian, Antoniu Èi Lepidus au preluat împreună controlul asupra Romei. Tensiunile iscate între Octavian Èi Antoniu au condus la un nou război civil, culminând cu înfrângerea lui Antoniu în Bătălia de la Actium. Octavian a ajuns liderul absolut al lumii romane.<br />
Perioada de războaie civile a transformat Republica Romană în Imperiul Roman, cu nepotul de bunic, în acelaÈi timp Èi fiu adoptiv al lui Cezar, Octavian, cunoscut mai târziu ca Cezar August, instalându-se ca primul împărat.<br />
Campaniile militare ale lui Cezar sunt cunoscute în detaliu prin prisma propriilor sale consemnări: <strong>Commentarii de Bello Gallico</strong>. Multe detalii ale vieÈii sale au fost relatate mai târziu de istorici, precum Suetonius, Plutarh Èi Cassius Dio.</p>
<p><strong><img class="size-full wp-image-32178 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/55942608_395338187958588_7172684182768844800_n.jpg" alt="" width="226" height="300" />Paul Johann Ludwig von Heyse</strong> (n. 15 martie 1830, Berlin &#8211; d. 2 aprilie 1914, München) a fost un scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1910. Heyse Èi-a asigurat un loc bine definit în istoria literaturii datorită contribuÈiei aduse, atât practic cât Èi teoretic, la evoluÈia nuvelei. MotivaÈia juriului Nobel: &#8222;ca omagiu pentru desăvârÈita sa artă, pătrunsă de concepÈia idealistă, realizată pe parcursul unei lungi Èi importante, activităÈi ca poet liric, scriitor dramatic, romancier Èi autor al unor nuvele de renume mondial&#8221;.<br />
Natură poetică polivalentă &#8211; a ilustrat genul liric, drama, nuvela, romanul &#8211; Èi de o fertilitate prodigioasă &#8211; a scris peste 160 de opere &#8211; Heyse s-a situat în fruntea scriitorilor münchenezi. Considerat de Gottfried Keller după apariÈia primului său volum de nuvele (1855), ce conÈinea piesa L&#8217;Anabiata (Sălbatica), drept &#8222;cel mai valoros tânăr scriitor german&#8221;. Heyse atinge punctul culminant al gloriei sale în 1880. Cel care păstrase cu demnitate integritatea spirituală, luase poziÈie critică împotriva religiei, a mărginirii aristocraÈiei Èi suficienÈei burgheziei germane, cel care combătuse teoria lui Nietzsche despre supraom, cunoaÈte din plin succesul :conferirea în 1910 a Premiului Nobel pentru literatură încununa o prolifică activitate literară, apreciată Èi dincolo de graniÈele Germaniei.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-32179" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/50396381_352964008862673_767544620396576768_n.jpg" alt="" width="468" height="338" /></p>
<p>&#8222;<em>Trebuie să ne eliberăm de speranţa că marea va fi mereu liniştită. Trebuie să învăţăm să navigăm printre vânturi puternice.</em>&#8221; (Aristotel Onassis)<br />
<strong>Aristotel Onassis</strong> (n. 20 ianuarie 1906, Smyrna – d. 15 martie 1975, Paris) a fost un armator grec celebru pentru relaÈiile sale cu <strong><a href="https://bel-esprit.ro/maria-callas-artistul-ramane-pentru-vecie/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Maria Callas</a></strong> Èi Jackie Kennedy, soÈia fostului preÈedinte american John F. Kennedy, cu care se Èi căsătoreÈte în 1968.</p>
<p>*****</p>
<p><strong>15 martie 1908 &#8230;</strong> <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t3e/1.5/16/23f3.png" alt="â³ï¸" width="16" height="16" /></span></p>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">Are loc premiera ”Rapsodiei spaniole” a compozitorului francez <strong>Maurice Ravel</strong>, susÈinută de Orchestre des Concerts Colonne, dirijat de Édouard Colonne, la Théâtre du Châtelet pe 15 martie 1908.</div>
<div dir="auto">Compusă între 1907 Èi 1908, Rapsodie espagnole este una dintre primele lucrări majore pentru orchestră ale lui Ravel. Lucrarea se bazează pe moÈtenirea spaniolă a compozitorului Èi este una dintre cele câteva compoziÈii plasate sau reflectând Spania.</div>
<div dir="auto">Critica a fost în general favorabilă, iar lucrarea a fost preluată în curând la nivel internaÈional. Henry Wood a oferit premiera britanică în octombrie 1909 iar luna următoare lucrarea a fost prezentată pentru prima dată la New York.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><a class="x1i10hfl xjbqb8w x6umtig x1b1mbwd xaqea5y xav7gou x9f619 x1ypdohk xt0psk2 xe8uvvx xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r xexx8yu x4uap5 x18d9i69 xkhd6sd x16tdsg8 x1hl2dhg xggy1nq x1a2a7pz xt0b8zv x1fey0fg" tabindex="0" role="link" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FSqDD4vjZJfw%3Ffbclid%3DIwAR1u0jzDZm4Tzn1kbBwk4VC8bANOVPubZNyjjlStnmv0jPy6Mz0tBkWcjJI&;h=AT27qdEwkOn-JPQcG0sU7tiNjfEfBo2RVV9nNEq36LcQSoDGHrSUWmj0pqG0ithZ-fuzd6qvPWU2VndawGYg6NV0-NeRJj4CqsgQocvUvS1hX16JIaI4MisHM_owReL7h6LZ&;__tn__=-UK-R&;c[0]=AT0140wHA-3XLL1_I0GUBqqxXcpufFmIVvSeRjDJ7UUTe1h-RFJf8EMi1nhHVejAM62j9terMxurHWa1d7l72pTR0EGWd4cG4MiawSMgzpUOFLWOtXDVceKycVrQ6yFbHrDReDbt2_oXXntz_rQIXS0eMjdBr309NkbuBi1mOlFhcOz6lWl90nePth6Z4z_stBk8ZH83oQDf" target="_blank" rel="nofollow noopener">https://youtu.be/SqDD4vjZJfw</a></div>
</div>
<p>*****</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-32182" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/54255197_385767195582354_8543606931556663296_n.jpg" alt="" width="500" height="717" /></p>
<p>&#8222;<em>Inteligenţa e orgolioasă şi rigidă. Ea vrea să se instituie nu numai în stăpân absolut, dar şi în demiurg. Şi greşeşte.</em>&#8221;</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/nae-ionescu-viata-este-vie-doar-cand-o-traiesti-cu-inima/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>Nicolae C. Ionescu</strong> </a>(mai cunoscut ca <a href="https://bel-esprit.ro/nae-ionescu/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Nae Ionescu</strong></a>, n. 16 iunie 1890, Brăila &#8211; d. 15 martie 1940, BucureÈti) a fost un filozof, logician, pedagog Èi jurnalist român. Orientarea sa filozofică a fost numită <strong>trăirism</strong>. A Ètiut să adune în jurul său Èi să eleveze o pleiadă de membri ai generaÈiei de aur interbelice a literaturii Èi gândirii româneÈti ca <a href="https://bel-esprit.ro/mircea-eliade/" target="_blank" rel="noopener">Mircea Eliade</a>, <a href="https://bel-esprit.ro/sa-nu-ne-razbunati/" target="_blank" rel="noopener">Mircea Vulcănescu,</a> <a href="https://bel-esprit.ro/mihail-sebastian-stelele-nu-se-intorc-niciodata-din-drumul-lor/" target="_blank" rel="noopener">Mihail Sebastian</a>, <a href="https://bel-esprit.ro/emil-cioran-2/" target="_blank" rel="noopener">Emil Cioran</a>, <a href="https://bel-esprit.ro/credinta-alfabetul-vietii-dupa-tutea/" target="_blank" rel="noopener">Petre ÈuÈea</a>, <a href="https://bel-esprit.ro/constantin-noica-scrisoare-catre-rafail/" target="_blank" rel="noopener">Constantin Noica</a>, Vasile Moisescu Èi George Murnu. În anii 1930 a fost puternic implicat în politică, susÈinându-l iniÈial pe Regele Carol al II-lea Èi apoi MiÈcarea legionară.</p>
<p>*****</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">Pe 15 martie 1876 a apărut, la BucureÈti, ziarul <strong>&#8222;Timpul&#8221;</strong>, organul de presă al Partidului Conservator, la care au lucrat <strong>Mihai Eminescu, Ioan Slavici Èi I.L. Caragiale.</strong></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/800px-Timpul_28_iunie_1883.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-21766" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/800px-Timpul_28_iunie_1883-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Iată ce scria poetul: &#8222;<em>Toate numirile în funcţiuni nu se fac după merit, ci după cum ordonă deputaţii, care, la rândul lor, atârnă de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeţ. Aceste comitete îşi împart toate în familie. Ele creează, din banii judeţelor, burse pentru copiii &#8222;patrioţilor&#8221; trimişi în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeţene pe unde &#8222;patrioţii&#8221; au câte un petec de moşie, încât toată munca publică, fie sub forma de contribuţie, fie sub cea de prestaţiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui &#8222;patriot&#8221;</em>. Mihai Eminescu în ziarul &#8222;Timpul&#8221; (21 aprilie 1881)</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">IN MEMORIAM &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="" width="16" height="16" /></span><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/td6/1.5/16/1f56f.png" alt="ï¸" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Nimic esenÈial nu a fost adăugat artei cinematografice de la D.W. Griffith încoace</strong>.&#8221;</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>René Clair</strong> (11 noiembrie 1898 &#8211; 15 martie 1981), născut ca René-Lucien Chomette, a fost un regizor Èi scriitor francez. A devenit mai întâi celebru în anii 1920 ca regizor de filme mute în care comedia de cele mai multe ori se amesteca cu fantezia. A continuat apoi să realizeze unele dintre cele mai inovative filme sonore, primele de acest gen din FranÈa.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/Rene-Clair.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-47588" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/Rene-Clair-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">Clair continuă să regizeze în străinătate, lucrând în Marea Britanie Èi Statele Unite ale Americii mai mult de un deceniu. Se reîntoarce în FranÈa după al doilea război mondial Èi continuă să regizeze aceleiaÈi filme caracterizate de eleganÈă Èi inteligenÈă, prezentând adesea o vedere nostalgică a stilului de viaÈă francez din anii anteriori. A fost ales membru al Academiei Franceze în 1960. Cele mai cunoscute filme ale lui Clair sunt Pălărie italiană de paie (1928), AcoperiÈurile din Paris (1930), Milionul (1931), Libertate (1931), M-am căsătorit cu o vrăjitoare (1942) Èi 10 negri mititei (1945).</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">S-A ÎNTÂMPLAT ÎN 15 MARTIE &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t3e/1.5/16/23f3.png" alt="â³" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">La <strong>15 martie 2002, Yoko Ono</strong> a dezvelit o statuie de bronz de 7 picioare a lui <a href="https://bel-esprit.ro/john-lennon/" target="_blank" rel="noopener"><strong>John Lennon</strong></a>, cu vedere spre sala de check-in a aeroportului John Lennon din Liverpool. În 2001, la 21 de ani de la moartea sa, aeroportul a fost redenumit în onoarea lui John Lennon, devenind primul aeroport din Marea Britanie numit după o personalitate.</div>
<div dir="auto">Noul logo al aeroportului include faimosul autoportret al lui John Lennon Èi cuvintele <strong>„Above Us Only Sky”</strong>, preluate din versurile piesei „Imagine” a lui Lennon, una dintre cele mai populare melodii din toate timpurile.</div>
<div dir="auto">Yoko Ono a spus despre sculptură: „Este genială. Îl surprinde pe John Èi îl arată în miÈcare, în viaÈă, mai degrabă decât stând, ca orice statuie obiÈnuită.&#8221;</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/Lennon.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-47589" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/Lennon-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">IN MEMORIAM &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Cu siguranÈă, cel mai mare dintre arhitecÈii muzicali, un fel de Palladio muzical, cam rigid, dar atât de frumos Èi atât de sigur.</strong>&#8221; (Richard Wagner)</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/Cherubini.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-47590" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/Cherubini-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">La 15 martie 1842, s-a stins din viaÈă la Paris, la vârsta de 81 de ani, <strong>Luigi Cherubini,</strong> compozitor italian clasic Èi romantic. Cele mai semnificative compoziÈii ale sale sunt opere Èi muzică sacră. Beethoven îl considera pe Cherubini drept cel mai mare dintre contemporanii săi. Operele sale au fost foarte apreciate Èi interpretate de Rossini. Este înmormântat la cimitirul Père Lachaise, la doar patru metri de prietenul său, Chopin.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">S-A ÎNTÂMPLAT CU 50 DE ANI ÎN URMĂ &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t3e/1.5/16/23f3.png" alt="â³" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Într-o bună zi, care s-ar putea să nu vină niciodată, o să-Èi cer Èi eu ceva</strong>”, spune <strong>Vito Corleone</strong> cu o voce răguÈită în cel mai de succes film cu gangsteri din toate timpurile, ale cărui propoziÈii uimitoare Èi scene de neegalat sunt încorporate în cultura noastră. Cu cincizeci de ani în urmă, pe 14 martie 1972, a avut loc la Loew&#8217;s State Theatre din New York City premiera filmului <strong>NaÈul</strong>, după romanul omonim al lui <strong>Mario Puzo</strong>, în regia lui <strong>Francis Ford Coppola,</strong> avându-i în rolurile principale principale pe <strong>Marlon Brando Èi Al Pacino</strong>.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><a class="x1i10hfl xjbqb8w x6umtig x1b1mbwd xaqea5y xav7gou x9f619 x1ypdohk xt0psk2 xe8uvvx xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r xexx8yu x4uap5 x18d9i69 xkhd6sd x16tdsg8 x1hl2dhg xggy1nq x1a2a7pz xt0b8zv x1fey0fg" tabindex="0" role="link" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FUaVTIH8mujA%3Ffbclid%3DIwAR1t3XIrBo4XXP-qfMked79uPIyH4sFoh0uUy66HI4UN2u5iQ0lvltgZVYk&;h=AT18HUZ0u8ScBRh_vAY1w1u1BxwNO5KuBzVNZQ-XjncBwgO3jnUYiBPPCFfcXAjFpcmCIhumB_j18DPofrJVW7LrQ8z6vTpQNi3cG9bIoWiAFzd6ivY0CNQJMjsqfxbdL0mS&;__tn__=-UK-R&;c[0]=AT3I-immGn6posewGG2VIjglLYl0MbfRn0JcvNYcTmImdPMSCXAL0L5e0bVTQrphq4UKTbwHMr_Wi0VMK8xHHGBbq7zRerjeORMbT97ly0AmFWv00Pcf0itbMGnahcy8eYAdiXj3srOpuyvux43WvxypDwBqVu588xxyz4dNje9aLlv92bDiMCSc4fcayLwaOa73Eg_V-0u4Dg" target="_blank" rel="nofollow noopener">https://youtu.be/UaVTIH8mujA</a></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/God.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-47591" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/God-300x299.jpg" alt="" width="300" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Pantazi Ghica</strong> (n. 15 martie 1831 &#8211; d. 17 iulie 1882) &#8211; scriitor Èi critic literar român, cunoscut sub unul din pseudonimele Tapazin, G. Pantazi sau Ghaki, a participat la RevoluÈia de la 1848 alături de fratele său, Ion Ghica, Èi ulterior a deÈinut diverse funcÈii.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Personaj pitoresc, Pantazi Ghica este o figură a boemei literare româneşti. După studii la Paris, pare-se neterminate, a fost secretarul lui Bălcescu şi trimis de acesta, în timpul revoluţiei, comisar cu propaganda în judeţele Prahova şi Buzău.</div>
<div dir="auto">La Buzău, ca prefect liberal în 1866, a fost însărcinat să pregătească o vînătoare a prinţului Carol. Cînd domnitorul a dus puşca la ochi ca să tragă într-un urs, animalul a început să joace. Prefectul, temîndu-se de răspundere, se gîndise să folosească un urs ţigănesc, îmblînzit. &#8222;Neamţul&#8221;, lipsit de umor, s-a supărat că i se strică plăcerea cinegetică şi l-a destituit pe bietul Pantazi. Adevărată sau nu, anecdota se potriveşte firii neconvenţionale a acestuia.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto"><strong>Imaginile au rol pur ILUSTRATIV!</strong></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pcon&#099;ur&#115;&#064;y&#097;&#104;&#111;o&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>