<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Dragostea implică iertarea, blândeţea, dar nu orbirea şi nu prostia. Identificându-se de cele mai multe ori cu marea răutate, slăbiciunea faţă de prostie este tot una cu a da mână liberă canaliilor.&#8221;</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Nu moartea biologică este înspăimântătoare, ne spune în subtext <a href="https://bel-esprit.ro/ehei-scrisul-e-boierie-mare-si-har-interviuri-cu-nicolae-steinhardt/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Nicolae Steinhardt</strong></a> (29/12 iulie 1912 – 30 martie 1989), supranumit Monahul de la Rohia, unul dintre cei mai străluciÈi intelectuali români din veacul trecut, ci absenÈa libertăÈii, pentru că Viaţa – desigur infinit superioară morţii – nu este nici ea bunul suprem dacă nu e însoţită de calitatea-i ab initio consubstanţială, adică de libertate.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/steinhardt.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-51119" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/steinhardt.jpg" alt="" width="251" height="320" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">„<strong>TrăieÈte intens, mori tânăr”</strong>. DeÈi această frază nu a fost motto-ul sculptorului Èi pictorului <a href="https://bel-esprit.ro/modigliani-muza-si-visele/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Amedeo Modigliani</strong></a>, cu siguranÈă ar fi putut fi. Istoria, cultura Èi artele, ne-au dat multe astfel de „genii pustii”, figuri venerate care s-au răsfăÈat cu nesăbuinÈă, au trăit decadent Èi în vieÈi zbuciumate, au creat cu pasiune. Apoi mor mult prea devreme Èi curând mitul (iconografia) se naÈte din propria cenuÈă.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/70dedb13cd7e9f265abc76430f6a9860.jpg"><img class="aligncenter wp-image-5913" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/70dedb13cd7e9f265abc76430f6a9860.jpg" alt="" width="353" height="429" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto"><strong>„Lumea aceasta ne place ori nu, dar e lumea noastră. Èi ea ne place undeva, căci e o lume a supunerii, a răbdării Èi a înfrăÈirii, între noi Èi cu lucrurile. Dar nu mai e o lume a dragostei. Este una a cunoaÈterii.”</strong></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/constantin-noica-scrisoare-catre-rafail/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Constantin Noica</strong> </a>&#8211; unul din marii noÈtri scriitori-filozofi, născut într-o zi de 12 iulie (1909).</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/constantin_noica.jpg"><img class="aligncenter wp-image-8358" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/constantin_noica.jpg" alt="" width="330" height="389" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto">S-A NĂSCUT ÎN 12 IULIE &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="&#x1f940;" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Am venit, am văzut, am învins.</strong>&#8221; (Julius Caesar)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Gaius Julius Caesar (12 iulie 100 î.Hr. &#8211; 15 martie 44 î.Hr.) a fost un general Èi om de stat roman. Membru al Primului Triumvirat, Cezar a condus armatele romane în războaiele galice înainte de a-l învinge Pompei într-un război civil Èi de a guverna Republica Romană ca dictator din 49 î.Hr. până la asasinarea sa în 44 î.Hr.</div>
<div dir="auto">Cezar a fost un autor Èi istoric desăvârÈit, precum Èi om de stat; o mare parte din viaÈa sa este cunoscută din propriile relatări ale campaniilor sale militare.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/cezar.jpg"><img class="aligncenter wp-image-51121" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/cezar.jpg" alt="" width="315" height="356" /></a></div>
<div dir="auto">Cezar este considerat de mulÈi istorici ca fiind unul dintre cei mai mari comandanÈi militari din istorie. Cognomenul său a fost adoptat ulterior ca sinonim pentru „Împărat”; titlul „Cezar” a fost folosit în tot Imperiul Roman, dând naÈtere unor înrudiÈi moderni precum Kaiser Èi Èar. Figura lui a apărut frecvent în opere literare Èi artistice, iar filosofia sa politică, cunoscută sub numele de cezarism, i-a inspirat pe politicieni în epoca modernă.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto">IN MEMORIAM &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/td6/1.5/16/1f56f.png" alt="&#x1f56f;&#xfe0f;" width="16" height="16" /></span><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="&#x1f940;" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Kenneth Gilbert More</strong> (20 septembrie 1914 &#8211; 12 iulie 1982) a fost un actor de film Èi teatru englez. Printre filmele de la începutul carierei se numără Doctor in the House (1954), Raising a Riot (1955), The Admirable Crichton (1957), The Sheriff of Fractured Jaw (1958) Èi Next to No Time (1958). De asemenea, a jucat roluri mai serioase ca om de frunte, începând cu The Deep Blue Sea (1955), Reach for the Sky (1956), A Night to Remember (1958), North West Frontier (1959), The 39 Steps (1959) Èi Sink the Bismarck (1960).</div>
<div dir="auto">DeÈi cariera sa a trecut printr-un declin la începutul anilor &#8217;60, două dintre firmele sale preferate datează din acea perioadă &#8211; The Comedy Man (1964) Èi The Greengage Summer (1961).</div>
<div dir="auto">S-a bucurat de o renaÈtere în mult aclamata adaptare TV a Forsyte Saga (1967) Èi a seriei Father Brown (1974).</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Moore.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-51122" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Moore-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x1yztbdb x1n2onr6 xh8yej3 x1ja2u2z">
<div class="x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="">
<div class="">
<div class="x1a2a7pz" role="article" aria-posinset="15" aria-describedby=":r80: :r81: :r82: :r84: :r83:" aria-labelledby=":r7v:">
<div class="x78zum5 xdt5ytf">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="x78zum5 x1n2onr6 xh8yej3">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z x2bj2ny x1qpq9i9 xdney7k xu5ydu1 xt3gfkd xh8yej3 x6ikm8r x10wlt62 xquyuld">
<div>
<div>
<div>
<div>
<div>
<div class="" dir="auto">
<div id=":r81:" class="x1iorvi4 x1pi30zi x1l90r2v x1swvt13" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message">
<div class="x78zum5 xdt5ytf xz62fqu x16ldp7u">
<div class="xu06os2 x1ok221b">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto">S-A ÎNTÂMPLAT ÎN 12 IULIE &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t3e/1.5/16/23f3.png" alt="&#x23f3;" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În data de 12 iulie 1979, naÈiunea insulară Kiribati a devenit independentă de Regatul Unit.</div>
<div dir="auto">Republica Kiribati (în gilberteză Ribaberikin Kiribati; în engleză Republic of Kirirbati), este o Èară insulară în Oceanul Pacific. Este cel mai mare stat din Oceania din punct de vedere al întinderii. Ocupă o suprafaÈă de aproximativ 5.000.000 km² acoperită de ocean, dar aria uscatului reprezintă numai un mic fragment al acesteia, de numai 811 km², sub forma a 32 de insuliÈe grupate în 3 arhipelaguri: Insulele Gilbert, Insulele Line Èi Insulele Phoenix.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/kiribati.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-51123" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/kiribati-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">Numele Kiribati este varianta locală a numelui &#8222;Gilberts&#8221;, derivat din numele anterior independenÈei, Insulele Gilbert, adoptat în onoarea lui Thomas Gilbert.</div>
<div dir="auto">Răspândirea insulelor de-a lungul Ecuatorului Èi a meridianul 180 (Linia InternaÈională de Schimbare a Datei) face ca arhipelagul să fie plasat în cel mai avansat fus orar de pe Pământ: UTC + 14, astfel Kiribati alături de Tonga sunt primele Èări care întâmpină Anul Nou.</div>
<div dir="auto">De asemenea, Kiribati este singura Èară din lume care se află în toate cele patru emisfere cardinale.</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div id=":r82:" class="x1n2onr6">
<div class="x1n2onr6">
<div class="x6s0dn4 x1jx94hy x78zum5 xdt5ytf x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6 xh8yej3">
<div>
<div class="xqtp20y x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6">
<div class="x10l6tqk x13vifvy"></div>
</div>
</div>
</div>
<div class="xua58t2 xzg4506 x1ey2m1c xds687c x47corl x10l6tqk x17qophe x13vifvy">*****</div>
<div>
<div dir="auto"><strong>„Ce-o fi, o fi!</strong></div>
<div dir="auto"><strong>dacă azi un pic, mâine alt pic vei înceta să mă iubeşti</strong></div>
<div dir="auto"><strong>voi înceta şi eu să te iubesc azi un pic, mâine alt pic&#8230;”</strong></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/02/Pablo-Neruda-2.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-38478" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/02/Pablo-Neruda-2-373x267.jpg" alt="" width="373" height="267" /></a></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/pablo-neruda-ah-femeie-nu-stiu-cum-m-ai-putut-indura/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Pablo Neruda</strong> </a>(pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto) (n. 12 iulie 1904 – d. 23 septembrie 1973), poet chilian, consul în Spania, Japonia, China; ambasador la Paris, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1971.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Într-adevăr, cu cât păşesc oamenii mai apăsat pe calea înţelepciunii, cu atât îşi îndepărtează fericirea.&#8221;</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Erasmus (Desiderius) din Rotterdam</strong> (n. 28 octombrie 1466, 1467 sau 1469, Rotterdam/Olanda, d. 12 iulie 1536, Basel/ElveÈia)[7] a fost un teolog Èi erudit olandez, unul din cei mai însemnaÈi umaniÈti din perioada RenaÈterii Èi Reformei din secolele al XV-lea Èi al XVI-lea, catalogat drept &#8222;primul european conÈtient&#8221;, de către Stefan Zweig. Pentru faptul că a criticat stările de fapt neconforme din Biserica Catolică a timpului său, a fost considerat precursor al reformei religioase, deÈi el însuÈi nu a aderat la protestantism, preconizând în mod consecvent spiritul de toleranÈă religioasă.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Erasmus.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-51124" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Erasmus-330x299.jpg" alt="" width="330" height="299" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Erasmus a dedicat cea mai mare parte a operelor sale problemelor religioase. Devine cunoscut, în 1500, cu &#8222;Collectanea adagiorum&#8221;, o colecÈie de proverbe Èi zicale latine Èi din Biblie, &#8222;Enchiridion militis christiani&#8221; (&#8222;Manualul combatantului creÈtin&#8221;, 1503). Opera cea mai importantă este &#8222;Encomium moriae&#8221; sau &#8222;Laus Stultitiae&#8221; (&#8222;Elogiul nebuniei&#8221;, 1509), dedicată lui Thomas Morus, o satiră la adresa teologiei scolastice, imoralităÈii clerului Èi a curiei catolice, în acelaÈi timp apologie a pasiunii exaltate (&#8222;nebuniei&#8221;) a adevăratului creÈtin care-Èi dedică viaÈa credinÈei.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În anii 1517-1524 traduce în limba latină (&#8222;Novum instrumentum omne&#8221;) versiunea greacă a Noului Testament, traducere însoÈită de comentarii critice, superioară ca stil Èi fidelitate în comparaÈie cu Vulgata (Versiunea latină oficială a Bibliei) aflată în circulaÈie. Această traducere i-a servit Èi lui Luther ca bază pentru transcrierea în limba germană a Bibliei.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Lupta lui Erasmus împotriva ignoranÈei, superstiÈiilor Èi structurilor autoritare tradiÈionale a fost caracterizată prin convingerile sale umaniste, în special prin credinÈa în necesitatea libertăÈii spirituale. Cu toate că după moartea sa, în perioada Contrareformei, operele sale au fost înscrise pe Indexul cărÈilor interzise prin hotărârile Conciliului de la Trent (1545-1563), Erasmus a exercitat &#8211; ca figură centrală a umanismului &#8211; o mare influenÈă asupra istoriei culturii europene.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Doar atunci când avem de-a face cu circumstanţe dificile ne sunt testate puterea interioară şi slăbiciunile, dar şi ideile la care ţinem. Deci a avea parte de dificultăţi este cel mai autentic test al caracterului.&#8221;</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Henry David Thoreau</strong>, având numele la naÈtere David Henry Thoreau, (n. 12 iulie 1817, Wheeler-Minot Farmhouse, SUA – d. 6 mai 1862, Concord, Massachusetts, SUA) a fost un filozof american, eseist, scriitor, naturalist, transcendentalist, critic al taxelor Èi al progresului. Este cunoscut în primul rând pentru cartea sa, <strong>Walden</strong>, în care meditează asupra unei vieÈi simple în mijlocul naturii, Èi pentru eseul său <strong>Nesupunerea civilă</strong> (Civil Disobedience), în care argumentează în favoarea rezistenÈei individuale, bazată pe principii morale Èi îndreptată împotriva injustiÈiei guvernamentale.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Thoreau.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-51125" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Thoreau-330x299.jpg" alt="" width="330" height="299" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">CărÈile, articolele, eseurile, jurnalele Èi poeziile lui Thoreau pot fi grupate în nu mai puÈin de douăzeci de volume. Printre cele mai influente scrieri ale sale se numără contribuÈiile la istoria naturală Èi la filozofie, în care a anticipat metodele Èi descoperirile ulterioare din ecologie Èi istorie medioambientală, două surse ale ecologismului modern.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Thoreau a luptat toată viaÈa pentru abolirea sclaviei, Èinând conferinÈe împotriva unor legi precum Fugitive Slave Law, aclamând scrierile lui Wendell Phillips Èi apărându-l pe aboliÈionistul John Brown. Filozofia rezistenÈei nonviolente a lui Thoreau a influenÈat gândirea Èi acÈiunea politică a unor personalităÈi precum Lev Tolstoi, Mahatma Gandhi sau Martin Luther King, Jr..</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto"><strong>1937: ExpoziÈia Mondială de la Paris: <a href="https://bel-esprit.ro/guernica-pablo-picasso-15-lucruri-mai-putin-cunoscute/" target="_blank" rel="noopener"><em>Guernica</em></a> lui Pablo Picasso este expusă pentru prima dată publicului.</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Guernica este o pictură de 349,3 x 776,6 cm realizată în 1937 de pictorul <a href="https://www.catchy.ro/dati-mi-un-muzeu-si-eu-o-sa-il-umplu/129324" target="_blank" rel="noopener">Pablo Picasso</a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Guernica este dedicat oraÈului basc Guernica, bombardat de aviaÈia germană în timpul războiului civil din Spania. Această operă marchează începutul angajării politice a artistului.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/045030909cbc1b6d5be4415f3d420aa0.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-2258" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/045030909cbc1b6d5be4415f3d420aa0-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Guernica a fost expusă la Prado, după revenirea acesteia în Spania, în urma restaurării democraÈiei, dar a fost mutată ulterior la Museo Reina Sofia, unde a fost găsit un spaÈiu expoziÈional mai mare pentru imensa pânză.</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="x1yztbdb x1n2onr6 xh8yej3 x1ja2u2z">
<div class="x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="">
<div class="">
<div class="x1a2a7pz" role="article" aria-posinset="16" aria-describedby=":r8h: :r8i: :r8j: :r8l: :r8k:" aria-labelledby=":r8g:">
<div class="x78zum5 xdt5ytf">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="x78zum5 x1n2onr6 xh8yej3">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z x2bj2ny x1qpq9i9 xdney7k xu5ydu1 xt3gfkd xh8yej3 x6ikm8r x10wlt62 xquyuld">
<div>
<div>
<div class="x15uvora x1cnzs8 xc73u3c xx6bls6 x5ib6vp">
<div class="x78zum5 xdt5ytf x4cne27 xifccgj">
<div class="xzueoph x1k70j0n"></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div dir="auto"></div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pco&#110;&#099;u&#114;s&#064;ya&#104;&#111;o&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>