Ritmuri motănesco-școlărești – „Bulgăraș Pătat merge la școala de pisoi și-l urmăm și noi”

Autorii de cărți pentru copii nu au baghete magice, nici coronițe cu nestemate, dar stăpânesc o lume fantastică: imaginația. Dintotdeauna poveștile dedicate neamului motănesc au făcut deliciul cititorilor. Bunăoară, Gabriela Tess urmărește cu minuțiozitate, cu onestitate și umor, parcursul motanului Bulgăraș, dorind să împărtășească cititorilor câte ceva din tainele universului motănesco-școlăresc. Deloc didacticist, al doilea volum semnat de autoarea pentru copii are și un format diferit de cel dintâi.

În răstimpul oferit  de la data primei apariții până la actuala plachetă de povestiri, Gabriela Tess și-a familiarizat elevii cu tehnicile narative: cum să  profileze un personaj sau cum să construiască acțiunea. Atelierele de povești, din activitatea didactică pe care o desfășoară autoarea-dăscăliță, au servit ca punct de pornire pentru acest al doilea volum. Așa se explică bogata ilustrație a cărții și generoasa dedicație de pe primele file ( «Celor care m-au inspirat, impulsionat şi ajutat: (…) cu drag! »). După răsfoirea unor pagini din scrierile simpatice, grupate în volumul sugestiv intitulat „Bulgăraș Pătat merge la școala de pisoi și-l urmăm și noi”, cu siguranță, mulți cititori vor relua traseul simpaticei feline cumințite.

Volumul este o carte-cadou, bogat ilustrată, ce conține treisprezece povestiri – într-o varinată inovatoare – și un compartiment destinat cititorilor pentru personalizarea lecturii (date ale cititorului). De pildă, în capitolele despre orele de Abcedar, scriere sau matematică, sunt subtil inserate câteva fișe de lucru, evitând astfel aerul formal-școlăresc al unor sarcini de lucru. În compania lui Bulgăraș, rezolvările – altădată anevoioase – capătă lejeritate în abordare. Meritul autoarei-dăscălițe este de a întări valoarea lecturii dinamice și de a stimula gândirea analitică prin seria de fișe abil furișate printre poznele lui Bulgăraș și ale amicilor săi. Cu vervă și rimă, Gabriela Tess scrie într-un stil voios și simpatic, cu o încredere tonică în capacitatea copiilor de a intra în jocul relației autor-cititor. Cântând, cu dezinvoltură, pe toate claviaturile disponibile din registrul prozei scurte, autoarea știe când să fie ironică, lasă loc pentru întâlniri neașteptate între cele treisprezece povești: Frământări, Prima zi de școală, Ora de Abecedar, Recreația mare, Ora de scriere, La ora de mate face fiecare ce poate, Enigme școlărești, Prima vacanță, Scrisoare lui Moș Crăciun, Crăciunul, Concursul, Iepurașul de Paște, La concurs. Jocul cu limbajul (sensurile secundare ale unor cuvinte, etimologii) devine un alt pretext al unei autoare care are de spus povești cu tâlc, istorioare în care se formulează întrebări despre lume și viață, într-o cheie accesibilă și atractivă: « – Find, ce-ai văzut prin lume călătorind? Ce fac pământenii? Cum o duc? / – Rău, Moșule. Oriunde apuc aud doar vai și doar of! Își leagănă toți capul în mâini ca pe cartof. Se plâng de boli și de nenoroc, mulți nu mai au slujbe deloc, trăiesc de azi pe mâine făcându-și griji pentru o bucată de pâine. Nicicând nu am văzut așa disperare pe pământ.» Autoarea rătăcește peste cadențele prozaice, care nu sunt defel notații cotidiene, apoi oferă teme propriu-zise micilor școlari cititori.

Alături de Bulgăraș Pătat, Lizzie, Gringo, șoricei, alte vietăți și Andrei, cititorii sunt invitați în universul școlar tradițional, activându-și gândirea critică, dar și pofta de lectură. Povestirile, unele – adevărate fabule postmoderne – aduc a fotografii naive, ce (sur) „prind” obiecte, lucruri, stări familiare, domestice, dar și situații clasicizate (cursuri, concursuri, serbări), iar desenele/ilustrațiile întăresc acest demers. Universul domestic se suprapune cu cel școlăresc făcând, astfel, mult mai agreabile temele/sarcinile de lucru bine camuflate printre atâtea expresii agreabile: «Bulgăraș completă fără zăbavă  și duse la juriu fișa grozavă. Își dăduse seama că ocaua, și urzica, și fetica, se completează cu ”mica”. Pe mama o strigi mămică, iar ea-ți zice ”Bombonică”. Peste tot de ”mică”-i vorba, ce atâta încurcare? E clar pentru fiecare.»

Sub savoarea ludicului,  Gabriela Tess dovedește că are ritm, viziune și stârnește pofta de a citi. Inventiv, cu o puternică tușă originală, volumul „Bulgăraș Pătat merge la școala de pisoi și-l urmăm și noi” este un motiv substanțial pentru a savura aventurile simpaticului motan.