<p>Preocupat, ba de-a dreptul consumat de politică, Victor Hugo <span class="tlid-translation translation" lang="ro"><span class="" title="">a scris, în 1832, o piesă numită <em>Le Roi s&#8217;amuse. </em>Se presupunea a fi despre regele Francisc al secolului al XVI-lea, însă a fost percepută ca o critică a regelui de atunci al FranÈei &#8211; Louis-Philippe &#8211; personaj nu tocmai la inima lui </span><span class="" title="">Hugo. Astfel că</span><span class="" title=""> piesa a fost retrasă de cenzori după doar o singură reprezentaÈie.</span></span></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-19030" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/le_roi_samuse_hugo.jpg" alt="" width="200" height="300" /></p>
<p>Cum nici <span class="tlid-translation translation" lang="ro"><span class="" title="">Giuseppe Verdi nu era omul care să se ferească de un subiect controversat, el a vrut să transforme piesa într-o operă.</span></span></p>
<h4><span class="tlid-translation translation" lang="ro"> <span class="" title=""><em>Le</em> <em>Roi s&#8217;amuse</em> a devenit opera tragică <em>Rigoletto</em></span></span></h4>
<p>Drama bufonului Triboulet &#8211; care se petrecea pe fondul imoralităÈii Èi desfrâului regelui François I &#8211; este transferată de Verdi, de la curtea franceză într-un mic ducat italian – Mantua, permutând totodată identitatea personajului negativ – seducătorul rege – , unui duce. Parcursul dramatic îl prezintă pe contele de Monterone, a cărui soÈie îl înÈelase căzând pradă farmecelor ducelui de Mantua Èi devenind astfel subiect de mare amuzament la curte. Blestemul aruncat de conte asupra bufonului Rigoletto se finalizează tragic. Bufonul aflat în siguranÈă, la adăpostul bunăvoinÈei Èi sprijinului stăpânului său, îÈi permisese o atitudine zeflemitoare faÈă de cei înÈelaÈi. Ironia Èi roata vieÈii va face ca acesta să ajungă în curând să plănuiască uciderea ducelui, pentru a răzbuna necinstirea propriei fiice. Faptul că Gilda este conÈtientă de caracterul discutabil al celui pe care îl iubeÈte, nu o împiedică să îi rămână devotată, sacrificându-se, în final, pentru a-i salva viaÈa. Povestea se curmă în momentul în care Rigoletto descoperă, cutremurat de durere, că trupul inert, pentru care plătise asasinul, nu este al rivalului său, ci al preaiubitei sale Gilda.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-19031" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/victor_hugo-244x300.jpg" alt="" width="244" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>Victor Hugo (n. <strong>26 februarie </strong>1802<strong>,</strong> Besançon, FranÈa, d. 22 mai 1885 Paris)</em></span></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><span class="tlid-translation translation" lang="ro"><span class="" title="">Victor Hugo a călătorit destul de mult, intrând Èi ieÈind din FranÈa, din motive politice, pentru cea mai mare parte a vieÈii sale. Când s-a întors, în cele din urmă, c</span><span title="">u câÈiva ani înainte de a muri, el a putut vedea nu doar o redeÈteptare a piesei sale, dar a asistat la o adevărată performanÈă a lui <em>Rigoletto, </em>despre care a afirmat că este chiar mai bună decât propria piesă. </span></span></p>
<p><span class="tlid-translation translation" lang="ro">Se spune că p<span title="">artea preferată de către Hugo a fost cvartetul <em>‘Bella figlia dell’amore’</em> care nu are echivalent în materialul său original.</span></span></p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="l6S_kx0gDzc" title="Bella Figlia DellAmore Sutherland and Pavarotti Rigoletto Quartet"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=l6S_kx0gDzc"><img src="https://i.ytimg.com/vi/l6S_kx0gDzc/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Bella Figlia DellAmore Sutherland and Pavarotti Rigoletto Quartet"></a></amp-youtube></p>
<p><span class="tlid-translation translation" lang="ro"><span class="" title="">Aria Ducelui „La donna è mobile” a provocat senzaÈie.</span> <span class="" title="">Verdi a fost la început împotrivă să arate manuscrisului cuiva &#8211; inclusiv tenorului care trebuia să-l prezinte &#8211; pentru că era o melodie teribil de captivantă.</span> Nu dorea<span class="" title=""> să fie fluierată de toată lumea de pe stradă înainte ca spectacolul să se fi deschis.</span></span></p>
<p><span class="tlid-translation translation" lang="ro"> <span class="" title="">Este, fără putinÈă de îndoială, aria de succes a operei Èi cred că nimeni nu o cântă mai bine decât Luciano Pavarotti.<br />
</span></span></p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="xCFEk6Y8TmM" title="Luciano Pavarotti - La Donna È Mobile (Rigoletto)"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=xCFEk6Y8TmM"><img src="https://i.ytimg.com/vi/xCFEk6Y8TmM/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Luciano Pavarotti - La Donna È Mobile (Rigoletto)"></a></amp-youtube></p>
<p>Premiera operei a avut loc la 11 martie 1851 pe scena teatrului La Fenice din VeneÈia. De atunci, popularitatea operei <em>Rigoletto</em> a fost mereu crescândă, confirmându-i statutul de capodoperă verdiană, făcându-i loc pretutindeni în repertoriile marilor case de operă din lume Èi confirmând faptul că geniile nu doar se atrag, dar se Èi completează: Victor Hugo Èi Giuseppe Verdi.</p>
<p> ;</p>
<p><span style="color: #999999;"><em>foto pinterest.com</em></span></p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:l&#117;&#109;&#105;&#110;it&#097;&#046;gi&#117;rgiu&#046;&#097;&#064;gm&#097;il&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>