<p><strong><img class=" wp-image-3803 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/image-2018-03-21-22354096-0-nicolae-manolescu.jpg" alt="" width="387" height="388" />Radu Stanca: „Versuri”</strong></p>
<p>(Un articol semnat de Nicolae Manolescu, în revista <em>Contemporanul</em>, nr. 51, 1966, Èi reluat în <em>Literatura Română Postbelică, </em>Editura Aula, 2001)</p>
<p>Un volum de <strong>Versuri </strong>din Radu Stanca este (chiar postum) o veritabilă surpriză, pentru că scoate din legendă un poet aproape necunoscut, dacă exceptăm un cerc de prieteni, despre care însă s-a vorbit mereu. Numele lui a fost mai ales legat de frumoasele balade publicate în 1945 în Revista Cercului Literar de la Sibiu. Întrebarea este acum tocmai dacă baladele constituie partea cea mai rezistentă a creaÈiei lui, ca în cazul lui <strong>Èt. Aug. DoinaÈ</strong>, cu care, de altfel, Radu Stanca este foarte înrudit. Poetul nu e totuÈi remarcabil cu adevărat în baladele propriu-zise (numeroase), după cum nu e în lirica directă: mai degrabă el are înclinaÈia de a reprezenta lirismul, baladele lui cele mai bune fiind niÈte false balade, de fapt o formă de „lirică mascată”. Sensul lor nu e în ele însele (în limbă, în construcÈie, în regia spectacolului) ca la Èt. Aug. DoinaÈ, dar în prezenÈa celui care le însufleÈeÈte. Poetul pune în scenă sentimente Èi idei, inventând decorul, el este autor Èi personal, Radu Stanca, dar Èi Regele visător. Ioana d’Arc lamentându-se pe rug, studentul alchimist, Buffalo Bill, domnul îndoliat din castelul în ruine, Arhimede simÈindu-se apărat de cercurile lui în faÈa soldatului. Baladele pure în care personajele îÈi joacă propriul rol nu au nimic excepÈional. E nevoie ca eroii să joace rolul poetului, să fie măÈtile lui, ca să simÈim cum poezia se umple de farmec Èi de mister. Poetul este uimitor când face el însuÈi totul: scenariul, regia, decorurile, costumele, intrând până la urmă pe scenă sub un chip de împrumut.</p>
<p>E posibil ca orice poet epic să pună ceva din sine în fabulele Èi în eroii lui; altfel cum am mai vorbi de poezie? Dar la Radu Stanca eroii nu există: ei nu sunt decât măÈti, autorul însuÈi travestindu-se în ei, pentru a se ascunde sau pentru a se dezvălui mai bine, uneori numai pentru a se amuza: “Tot ce mica-mi inimă pofteÈte / Mi-e prilej de-orgii Èi de festine”. Cum liricul poartă totdeauna o mască, în înÈelesul că simpla autenticitate nu realizează arta, poezia reprezentabilă a lui Radu Stanca e essenÈial lirică. Numai că poetul rămâne neconvingător în confesie: îndată ce se pune în scenă însă devine memorabil. El trebuie să ia chipul Ioanel d’Arc spre a-Èi plânge viaÈa netrăită: „<em>Mă strange-n braÈe zvelt, ca pe-o nuia, / Floare de foc mă face Èi mă-nclină, / Sfielnicele buze mi le bea, / Iar timpul mi-l dă jos de pe tulpină. // Zvârlindu-Èi faÈa-n sus, mă frânge-n dinÈi, / Pe pulpe-mi cade frânt, pe Èold îmi urcă, / Prin părul despletit de Èerpi fierbinÈi / Sute de limbi deodată îmi încurcă, / Èi-acoperindu-mi pleoapele cu scrum / Sub stranie îmbrăÈiÈare împlinită, / Ca-ntr-o înaltă amforă de fum, / Scăldându-mă, mă duce la ispită. // Eu îmi desfac sandalele Èi joc / Pe rugul plin de braÈele nebune, / Păgânul joc al dragostei, în loc / Să-nalÈ întunecata rugăciune. // Èi-abia acuma văd, privind în jos / Spre limbile ce-aleargă Èi mă-mbie / Că – păcătoasa! – am un trup frumos / Èi-un mijloc zvelt Èi pur, ca o făclie, // Că degetele mele sunt subÈiri / Èi sânii mei rotunzi sunt albi ca mieii / Pe care i-am păzit visând oÈtiri / Èi-ntârziind în sipet jocul cheii”.</em></p>
<p>Falsele balade compun o lume ciudată, de gravură veche cu burguri medievale Èi castele, cu ziduri de cetate Èi turnuri din care se risipes cu bătăile ceasurilor, cu străzile înguste pe care se văd cavaleri, trubaduri, neguÈători Èi baroni, ori alunecă negre Èi tăcute landouri. Dar probabil tabloul e o halucinaÈie a poetului care-Èi regăseÈte sufletul rătăcitor în tabloul aceste fantome. TristeÈile poetului, care e, în fond, un elegiac minor, se obiectivează, astfel, în umbrele unui teatru chinezesc. Pentru el, Evul Mediu e, de fapt, lumea familiară a copilăriei, către care se întoarce mereu cu nostalgie sau cu suferinÈă. Din sufletul lui ies la lumina zilei tot felul de arătări Èi el n-are puterea sau poate nu vrea să le alunge: acestea se înstăpânesc asupra lui, trăiesc în locul lui, iubesc în locul lui, calcă nescrise pacte cu diavolul. Un „trubador mincinos” îÈi cheamă iubita în castelul din Spania.</p>
<p>Buffalo Bill îÈi adună tovarăÈii spre a Èine calea timpului: „<em>Diseară poÈtalionul va trece prin strâmtoare / Iar noi îl vom surprinde la locul cunoscut, / Întocmai ca pe vremea când mânuiam topoare / Èi flinte ghintuite. Întocmai ca-n trecut&#8230;”</em></p>
<p>Un domn în doliu Èi cu faÈa ca lumănarea merge în turnului unui castle spre a-Èi întâlni iubita moartă: „<em>Din când în când din sufletul meu seara / Ca dintr-un vechi landou întunecos, / Un domn înalt, în doliu, alb ca ceara, / Lâng-un grilaj de poartă se dă jos.” </em></p>
<p>În sfârÈit, un student cu aer hoffmannian îÈi distilează prin zece de eprubete o iubită amăgitoare ca un fum (poezia este extraordinară): „<em>Èi iată că-ntr-o noapte izbutii! / Căci distilat prin zeci de eprubete / Lichidul cu reflexe albăstrii / Iscă un fum cu forma unei fete, // O fată cu păr lung, de abur pur, / Cu sânii goi, săltând ca niÈte valuri, / O negură dansând jur împrejur / Într-o profuzie stranie de voaluri.// De-atunci apoi, din ce în ce mai dens, / Din ce în ce mai mult, la ora Èapte, / Această experienÈă fără sens, / El o făcu în fiecare noapte. // În fiecare noapte aÈadar / Din serul nou creÈtea încet în aer / Un trup înalt, albastru, sublunar, / Un sul de-argint, subÈire ca un vaer”</em>.</p>
<div id="attachment_3804" style="width: 385px" class="wp-caption alignleft"><img aria-describedby="caption-attachment-3804" class="wp-image-3804" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/2-e1542907555407.jpg" alt="" width="375" height="545" /><p id="caption-attachment-3804" class="wp-caption-text">Pictură Florea Iulia, Colegiul NaÈional ”Octavian Goga”, Sibiu Premiu în cadrul Concursului NaÈional de creaÈie „Radu Stanca”</p></div>
<p><strong>Biblică</strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p> ;</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>La început a fost sărutul</strong></em><br />
<em><strong>Şi el era pe gura ta &#8230;</strong></em><br />
<em><strong>Depus pe gura mea sfinţi văzduhul,</strong></em><br />
<em><strong>Şi lumea s-a născut atunci din duhul</strong></em><br />
<em><strong>Sărutului ce ne unea &#8230;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Dar ape mari cuprinseră uscatul</strong></em><br />
<em><strong>Şi noi muream tăcuţi sub greul lor &#8230;</strong></em><br />
<em><strong>Veni atunci o pasăre în zbor,</strong></em><br />
<em><strong>Pasăre roşie, şi Araratul</strong></em><br />
<em><strong>Se înălţă din mări biruitor &#8230;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Iar noi ne-am ridicat cu el odată</strong></em><br />
<em><strong>Spre zarea nouă şi înseninată</strong></em><br />
<em><strong>Purtând peste abisele genunii</strong></em><br />
<em><strong>Sărutul de la începutul lumii.</strong></em></p>
<p> ;</p>
<h4></h4>
<h4></h4>
<h4></h4>
<h4></h4>
<h4><strong>Cina cea de dragoste</strong></h4>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Ţi-a stins o vrăjitoare-n ochi cărbuni</strong></em><br />
<em><strong>Sau pentru ce bolesc de dorul lor?</strong></em><br />
<em><strong>Din boala asta s-ar putea să mor</strong></em><br />
<em><strong>Că prea mă pârjolesc negri-ţi tăciuni&#8230;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Mai bine lasă-ţi pleoapele pe ei</strong></em><br />
<em><strong>Să nu-i mai văd cum ard sub obroc.</strong></em><br />
<em><strong>Rămâie totul doar un simplu joc</strong></em><br />
<em><strong>Fără dureri şi fără de temei&#8230;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Dar nu rămâne, ştiu&#8230;Şi din belşug</strong></em><br />
<em><strong>Cresc flăcările-n jurul meu, de dor&#8230;</strong></em><br />
<em><strong>Iubito! vino iute c-un ulcior</strong></em><br />
<em><strong>Ca să-mi aduni cenuşa de pe rug&#8230;</strong></em></p>
<div id="attachment_3805" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-3805" class="wp-image-3805 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/k-e1542907781560.jpg" alt="" width="600" height="866" /><p id="caption-attachment-3805" class="wp-caption-text">Kira Băiculescu, Colegiul NaÈional „Samuel von Brukenthal” Lucrare premiată în cadrul Concursului naÈional de creaÈie „Radu Stanca”</p></div>
<h4><strong>Corydon</strong></h4>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Sunt cel mai frumos din oraşul acesta,</strong></em><br />
<em><strong>Pe străzile pline când ies n-am pereche,</strong></em><br />
<em><strong>Atât de graţios port inelu-n ureche,</strong></em><br />
<em><strong>Şi-atât de-nflorite cravata şi vesta.</strong></em><br />
<em><strong>Sunt cel mai frumos din oraşul acesta.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Născut din incestul luminii cu-amurgul,</strong></em><br />
<em><strong>Privirile mele dezmiardă genunea,</strong></em><br />
<em><strong>De mine vorbeşte-n oraş toată lumea,</strong></em><br />
<em><strong>De mine se teme în taină tot burgul.</strong></em><br />
<em><strong>Sunt prinţul penumbrelor, eu sunt amurgul…</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Nu-i chip să ma scap de priviri pătimaşe,</strong></em><br />
<em><strong>Prin părul meu vânăt, subţiri, trec ca aţa,</strong></em><br />
<em><strong>Şi toţi mă întreabă: sunt moartea, sunt viaţa ?</strong></em><br />
<em><strong>De ce-am ciorapi verzi, pentru ce fes de paşe ?</strong></em><br />
<em><strong>Şi nu-i chip să scap nici pe străzi mărginaşe…</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Panglici, cordeluţe, nimicuri m-acopăr,</strong></em><br />
<em><strong>Când calc, parcă trec pe pământ de pe-un soclu.</strong></em><br />
<em><strong>Un ochi (pe cel roz) îl ascund sub monoclu,</strong></em><br />
<em><strong>Şi-ntregul picior când păşesc îl descopăr,</strong></em><br />
<em><strong>Dar iute-l acopăr, ca iar să-l descopăr…</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cellalt ochi, (cel galben) îl las să s-amuze</strong></em><br />
<em><strong>Privind cum se ţin toţi ca scaiul de mine.</strong></em><br />
<em><strong>Ha ! Ha ! Dac-aţi şti cât vă şade de bine,</strong></em><br />
<em><strong>Sărind, ţopăind după negrele-mi buze.</strong></em><br />
<em><strong>Cellalt ochi s-amuză şi-l las să s-amuze.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>C-un tainic creion îmi sporesc frumuseţea,</strong></em><br />
<em><strong>Fac baie în cidru de trei ori pe noapte,</strong></em><br />
<em><strong>Şi-n loc de scuipat am ceva ca un lapte,</strong></em><br />
<em><strong>Pantofi cu baretă mi-ajută zvelteţea,</strong></em><br />
<em><strong>Şi-un drog scos din sânge de scroafă nobleţea.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Toţi dinţii din gură pudraţi mi-s cu aur,</strong></em><br />
<em><strong>Mijlocul mi-e supt în corset sub cămaşe,</strong></em><br />
<em><strong>Fumez numai pipe de opiu uriaşe,</strong></em><br />
<em><strong>Pe braţul meu drept, tatuat-am un taur,</strong></em><br />
<em><strong>Şi fruntea mi-e-ncinsă cu frunze de laur.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Prin lungile, tainice, unghii vopsite</strong></em><br />
<em><strong>Umbrela cu cap de pisică rânjeşte,</strong></em><br />
<em><strong>Şi nu ştiu de ce, când plimbarea-mi prieşte,</strong></em><br />
<em><strong>Când sunt mulţumit c-am stârnit noi ispite,</strong></em><br />
<em><strong>Din mine ies limbi şi năpârci otrăvite.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Din mine cresc crengi ca pe pomi, mătăsoase,</strong></em><br />
<em><strong>Şi însăşi natura atotştiutoare,</strong></em><br />
<em><strong>Ea însăşi nu ştie ce sunt: om sau floare ?</strong></em><br />
<em><strong>Sau numai un turn rătăcit între case,</strong></em><br />
<em><strong>Un turn de pe care cad pietre preţioase.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Sunt cel mai frumos din oraşul acesta,</strong></em><br />
<em><strong>Pe străzile pline când ies n-am pereche,</strong></em><br />
<em><strong>Atât de graţios port inelu-n ureche,</strong></em><br />
<em><strong>Şi-atât de-nflorite cravata şi vesta.</strong></em><br />
<em><strong>Sunt cel mai frumos din oraşul acesta.</strong></em></p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;co&#110;cu&#114;&#115;&#064;y&#097;h&#111;&#111;.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>