Se-anunță mari valuri de dragoste
curenți nemaiîntâlniți până acum
amenință
litoralul ființei noastre
e doar o prognoză romanțată
nici nu-ți poți imagina, însă, toate vapoarele cu mătăsuri,
cristaluri stranii și sentimente
– de visători și vinuri nici nu mai vorbim –
zdrobite de buzele noastre
în încercarea de a ancora
înainte să se fi sfârșit ziua, viața
și tot ce mai era de făcut ca să se întâmple
iubirea aceasta
mâine va fi de la capăt, uite,
un colac de salvare.
foto tumblr.com
Citește și Sens
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.